OFICIUL AVOCATULUI POPORULUI Str. Sfatul Tarii, nr. 16 MD-2012, Chisinau, Republica Moldova Tel.


Чтобы посмотреть этот PDF файл с форматированием и разметкой, скачайте его и откройте на своем компьютере.
RAPORT
PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR
ȘI LIBERTĂȚILOR OMULUI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2016
CHIȘINĂU, 2017
R%SP%CTAR%A DR%PTDRI,CR ȘI ,IB%RTAȚI,CR C-D,DI
ÎB R%PDB,ICA -C,DCVA
CAPITOLUL I
OFICIUL AVOCATULUI POPORULUI
Str. Sfatul rii, nr. 16
MD-2012, Chiinu, Republica Moldova
Tel.: (+373 022) 23 48 00
Fax: (+373 022) 22 54 42
Web: www.ombudsman.md
Se distribuie gratuit
Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii
Raport privind respectarea drepturilor i libertilor omului în Republica
Moldova în anul 2016 / Ociul Avocatul Poporului „Ombudsman”
S. n., 2017 (Tipogr. „Elan Poligraf”). – 304 p.
Text paral.: lb. rom., rus. – Referine bibliogr. în subsol. – 500 ex.
Cuvânt introductiv

Evaluarea Periodică Universală

CAPITOLUL I
RESPECTAREA DREPTURILOR I LIBERTILOR OMULUI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Egalitatea în fața legii și a autorităților publice

Statutul juridic al cetă
enilor străini
i al apatrizilor

Dreptul la un proces echitabil

Dreptul la viață și la integritate �zică și psihică

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

Viața in�mă, familială și privată
Libertatea de exprimare

Dreptul la informație

Dreptul la ocro�rea sănătăţii

Dreptul la un mediu ecologic curat

Dreptul la vot și dreptul de a � ales

Libertatea întrunirilor

Libertatea par�delor și a organizațiilor social-poli�ce

Dreptul de a întemeia și de a se a�lia la sindicate

Dreptul la muncă și la protecția muncii

Dreptul la grevă

Dreptul la proprietatea privată și la protecția acesteia

Dreptul la protecţie socială

Respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilită

Dreptul de pe�ționare
Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
în UTA Găgăuzia

Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în
regiunea transnistreană a Republicii Moldova

CAPITOLUL II
RESPECTAREA DREPTURILOR COPILULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

CAPITOLUL III
ACTIVITATEA DE PREVENIRE A TORTURII

CAPITOLUL IV
ACTIVITATEA AVOCATULUI POPORULUI ÎN ANUL 2016
Contribuirea la procesul de perfec
ionare a legisla

Recepționarea și examinarea cererilor

Promovarea drepturilor omului
Analiza structurii și a potențialului uman al echipei O�ciului Avocatului
Poporului

Resurse materiale
i bugetare ale O�ciului Avocatului Poporului în

CUVÂNT INTRODUCTIV
Prezentul Raport include o evaluare de
ansamblu a situației cu privire la respecta
rea drepturilor și libertăților omului în Re
publica Moldova în anul 2016, evidențiază
problemele majore din domeniu și sub
liniază îngrijorările Avocaților Poporului
referitoare la acestea. Se fac constatări și
recomandări, a căror implementare poate
duce la îmbunătățirea situației în ceea ce
privește respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova.
În acest sens, se concentrează pe câ
teva segmente-cheie, cum sunt: accesul la
jus�ție, libertatea de opinie și de exprima
re, dreptul la viață și la integritate �zică și
psihică, dreptul la ocro�rea sănătății și la
protecția socială, respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități, dreptul la un
mediu ecologic sănătos. Un capitol aparte
se referă la evoluțiile privind respectarea
drepturilor copilului. Raportul conține un
compar�ment cu privire la respectarea
drepturilor omului în regiunea transnis
treană și, pentru prima dată, unul privind
respectarea drepturilor omului în Auto
nomia Teritorial-Administra�vă Găgăuzia.
Raportul mai cuprinde și alte compar�
mente, în care sunt menționate subiectele
a�ate în atenția Avocaților Poporului.
Ac�vitatea Avocatului Poporului este
reliefată într-un capitol dis�nct, care în
globează: date privind recepționarea
și examinarea cererilor, contribuția la
îmbunătățirea legislației, promovarea
drepturilor omului, comunicarea externă
și relațiile internaționale, managementul
resurselor �nanciare și al celor umane.
Anul 2016 a fost unul de co�tură pen
tru for��carea Ins�tuției Naționale de
Protecție a Drepturilor Omului, marcat de
evenimente importante în domeniul drep
Urmare a adoptării unui set de acte
norma�ve, în anul 2016 Centrul pentru
Drepturile Omului din Moldova a fost re
organizat în O�ciul Avocatului Poporului,
a fost modi�cată structura ins�tu
i
angaja
i noi func
ionari, proces care mai
con�nuă și în prezent. De asemenea, am
inut transmiterea în ges�unea O�ciu
lui Avocatului Poporului a întregului edi�
ciu de pe strada Sfatul Țării, nr. 16. În func
ie de resursele de care vom dispune, ur
mează ca această clădire să �e renovată
capital sau demolată
i construit un sediu
nou. De asemenea, în corespundere cu
Legea nr.52, în anul precedent și-a înce
put ac�vitatea Avocatul Poporului pentru
drepturile copilului, numit de Parlament
pe 8 aprilie.
Printre realizările Avocatului Poporu
lui în anul 2016 pot � remarcate lansarea
ac�vită
ii Mecanismului independent de
monitorizare a implementării Conven
ONU cu privire la drepturile persoanelor
cu dizabilită
i a Consiliului de prevenire
a torturii, cons�tuite din reprezentan
i ai
societă
ii civile. Primul este un consiliu de
exper
i creat în cadrul O�ciului Avocatului
Poporului, iar cel de-al doilea - Mecanis
mul Na
ional de Prevenire a Torturii, ins�
tuit în condi
iile Legii nr. 52.
În anul 2016 au fost realizate două stu
dii importante: „Percepții asupra drepturi
lor omului în Republica Moldova”
i „Res
pectarea drepturilor omului în prestarea
serviciilor de asistență medicală urgentă
prespitalicească din Republica Moldova”.
Aceste lucrări con
in informa
ii valoroase
care sperăm că vor � luate în considerare
de către autorită
i la elaborarea documen
telor de poli�ci în domeniul drepturilor
Evident, cel mai important eveniment
al anului 2016 pe segmentul drepturilor
omului a fost Evaluarea Periodică Univer
sală a Republicii Moldova.
CUVÂNT INTRODUCTIV
Pe 4 noiembrie 2016, autoritățile
moldoveneș� au prezentat la Consiliul
ONU pentru drepturile omului, în cadrul
ciclului II al Evaluării Periodice Universa
le (EPU), Raportul național cu privire la
respectarea drepturilor omului în țara
noastră. Avocatul Poporului a fost și este
implicat ac�v în acest proces: nu doar a
elaborat un raport alterna�v, a asigurat
par�ciparea la presesiunea EPU de la Ge
neva, pe 7 octombrie, ci a
i organizat mai
multe evenimente la nivel na
ional ce țin
de acest mecanism al ONU. De al�el, 98
la sută dintre ches�unile menționate în
Raportul alterna�v al Avocatului Poporu
lui s-au regăsit în recomandările statelor
membre ONU pentru țara noastră.
EPU a demonstrat în ce măsură
autoritățile moldoveneș� respectă obliga
iile sale conform Cartei ONU, Declara
Universale a Drepturilor Omului, conven
ilor ONU la care statul este parte, precum
și poli�cilor na
ionale în domeniu, dreptu
lui umanitar aplicabil statului.
Numărul de recomandări a crescut
semni�ca�v - de la 123 în primul ciclu al
EPU la peste 200 în cel de-al doilea, ceea
ce denotă faptul că aprecierea comunită
ii interna
ionale nu este una favorabilă
că documentele de poli�ci implementate
în perioada dintre cele două cicluri nu au
avut efectul scontat.
Ombudsmanul va monitoriza
i va
evalua implementarea de către stat a re
comandărilor din ciclul II, pentru a ob
ine
rezultate concrete în termene prac�ce.
Avocatul Poporului este antrenat ac�v
în procesul de elaborare a unui nou plan
de acțiuni în domeniul drepturilor omului,
care urmează să �e un mecanism na
de implementare sustenabilă a recoman
Aprecierile Avocatului Poporului din
prezentul Raport privind evoluțiile din
domeniul drepturilor omului în anul 2016
sunt similare celor din Raportul alterna�v
pentru ciclul II al EPU – lipsa de progrese și
chiar agravarea situației pe unele segmen
te. În Raport sunt reiterate îngrijorările
referitoare la respectarea drepturilor: de
acces la jus�
ie, la libertatea de opinie și
de exprimare, la protec
ie socială
i la un
trai decent, la ocro�rea sănătă
i la apă
i sanita
ie, la condi
iile precare de deten
ie, precum și la respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilită
Corupția este și în prezent un obstacol
enorm în realizarea tuturor drepturilor
omului - civile, poli�ce, economice, soci
ale și culturale, precum și a dreptului la
dezvoltare.
În acest context am pledat și pledez
ca autorită
ile în ac
iunile de combatere
a corup
iei să adopte o abordare bazată
pe drepturile omului. Iar asta înseamnă
că, mai presus de toate, în centrul ac
nilor de combatere a corupției trebuie să
�e pu
i oamenii. Am declarat la Conferin
ională an�corup
ie din 2016 că efortul
de protejare a drepturilor omului trebuie
să �e în concordanță cu cel de combatere
a corupției.
În cadrul aceluiași eveniment am lan
sat ideea dezvoltării în legisla
ia na
a conceptului de bună guvernare
i poa
te chiar a elaborării
i punerii în aplicare
în Republica Moldova a unui cod al bunei
conduite administra�ve, bazat pe cel exis
tent în Uniunea Europeană, care a fost
aprobat de Parlamentul European în anul
Am venit cu această propunere por
nind de la ideea că doctrina drepturilor
omului și buna guvernare se subscriu la
principii generale ase
nătoare. Ambele
con
ră corupția drept o amenințare și
pledează pentru crearea unor ins�tuții de
dit care să urmărească responsabilita
tea și responsabilizarea guvernului.
Voi insista asupra acestei iniția�ve,
care se pare că nu ține de preocupările
autorităților în această privință. Cel puțin
în Planul de acțiuni al Guvernului pentru
anii 2016-2018 sunt prevăzute adoptarea
și implementarea până în trimestrul III al
anului 2018 a Strategiei de Bună Guver
nare.
Raportul reiterează faptul că promova
rea
i protec
ia drepturilor persoanelor cu
dizabilită
i, combaterea torturii
i a relelor
tratamente, promovarea drepturilor copi
i a dreptului la ocro�rea sănătă
ii vor
cons�tui direc
ii prioritare în ac�vitatea
Avocatului Poporului vor �
i în con�nua
re. În anul 2017 voi monitoriza starea de
lucruri dintr-un alt segment al sistemului
de sănătate pentru a scoate în eviden
problemele de sistem
i a propune solu
pentru acestea.
O direc
ie nouă în ac�vitatea Ombuds
manului va � cea de prevenire a corup
prin pârghiile de care dispune Avocatul
Poporului - ac
iuni de promovare: organi
zarea unor ac�vită
i cu mesaj an�corup
care să explice legătura dintre acest feno
men nega�v
i violarea drepturilor omului,
editarea
i distribuirea materialelor infor
ma�ve referitoare la această temă.
Un obiec�v pentru anul 2017 va �
pregă�rea și prezentarea dosarului la Co
mitetul Internațional de Coordonare a
Ins�tuțiilor Naționale pentru Drepturile
Omului (ICC) pentru acreditare cu statutul
A. Obținerea statutului A va avea efecte
bene�ce și va oferi mul�ple avantaje pen
tru valori�carea tuturor oportunităților pe
care le reprezintă calitatea de membru al
organizațiilor internaționale de pro�l, dar
și pentru a face publică opinia Avocatului
Poporului în diverse probleme ce țin de
respectarea drepturilor omului de la tribu
nele organizațiilor internaționale.
În realizarea acestor obiec�ve mizăm
în con�nuare pe susținerea Parlamentului
țării și a societății civile, grație cărora va �
îndeplinită misiunea de apărare și promo
vare a drepturilor și libertăților fundamen
tale în țara noastră.
Mihail Cotorobai,
Avocatul Poporului
CUVÂNT INTRODUCTIV
În anul 2016, Republica Moldova a fost
apreciată în cadrul Evaluării Periodice Uni
versale.
Evaluarea Periodică Universală este un
instrument al Consiliului pentru Drepturi
le Omului al Organizației Națiunilor Unite,
care constă în revizuirea evoluției în do
meniul drepturilor omului a tuturor state
lor membre. Acest mecanism este un ele
ment-cheie al Consiliului care reamintește
statelor despre responsabilitatea pe care
și-au asumat-o în a respecta și a imple
menta pe deplin drepturile și libertățile
fundamentale ale omului.
În contextul celor menționate, Avo
catul Poporului, în calitate de Ins�tuție
Națională de Protecție a Drepturilor Omu
lui, acreditată din anul 2009 cu statutul
”B”, a depus un raport alterna�v.
În raport au fost expuse evoluțiile din
domeniul drepturilor omului, care au fost
înregistrate în raport cu recomandările
Consiliului pentru Drepturile Omului din
primul ciclu al Evaluării Periodice Univer
sale al Republicii Moldova, care a avut loc
în anul 2011. Totodată, în raportul alter
na�v depus în anul 2016, Ombudsmanul,
pentru prima dată, a atras atenția asupra
altor trei ches�uni care nu au fost iden�
�cate în rapoartele anterioare, și anume:
asigurarea unui trai decent, calitatea și
accesibilitatea apei potabile și asigurarea
serviciilor medicale de calitate.
În procesul elaborării raportului alter
na�v, Avocatul Poporului a organizat două
întruniri cu reprezentanții societății civile.
În cadrul acestor întruniri au fost consul
tate opiniile referitoare la evoluțiile înre
gistrate în contextul recomandărilor din
I al Evaluării Periodice Universale
pentru Republica Moldova.
Problemele stringente ce țin de do
meniul drepturilor omului din Republica
Moldova și recomandările înaintate către
Consiliul pentru Drepturile Omului, prin
intermediul rapoartelor alterna�ve elabo
rate de către ins�tuțiile naționale pentru
protecția și promovarea drepturilor omu
lui și societatea civilă, au fost discutate la
Conferința națională cu tema ,,Drepturile
omului în Republica Moldova în contextul
Evaluării Periodice Universale (EPU): re
comandări și perspec�ve”.
La reuniunea
care a avut loc pe 14 aprilie au par�cipat
82 de persoane, reprezentan
i ai ins�tu
ilor na
ionale ale drepturilor omului, ai so
cietă
ii civile
i autorită
ilor publice centra
le, ai ambasadelor
i ins�tu
iilor interna
onale acreditate în Republica Moldova.
,,Drepturile Omului în Republica Mol
dova în contextul Evaluării Periodice Uni
versale (EPU): viziunea și recomandările
Ins�tuției Ombudsmanului” a fost subiec
tul Clubului de presă organizat de O�ciul
Avocatului Poporului pe 10 iunie, la care
au par�cipat 21 de jurnali
Discuția a
fost inițiată
pentru informarea ziari
despre mecanismul EPU; speci�cul ciclului
II al EPU pentru Republica Moldova; rolul
ins�tu
iilor na
ionale de protec
ie a drep
turilor omului
i al mass-media în cadrul
acestui proces; caracterul recomandărilor
avansate de Avocatul Poporului
i necesi
tatea acestora.
În cadrul sesiunii prealabile Evaluării
Periodice Universale a Republicii Moldo
EVALUAREA PERIODICĂ UNIVERSALĂ
%VA,DAR%A P%RICDICA DBIV%RSA,A
va, desfășurate la Geneva, Palais des Na
�ons, pe 7 octombrie 2016, funcționarul
O�ciului Avocatului Poporului a prezentat
o declarație o�cială pentru reprezentanții
misiunilor diploma�ce ale statelor la
ONU, în care a evidențiat punctele-cheie
ale Raportului alterna�v pentru ciclul II al
EPU. Recomandările Avocatului Poporului
privind îmbunătățirea stării de lucruri pe
segmente concrete din domeniul drep
turilor omului au fost promovate și în
cadrul întâlnirilor bilaterale cu diplomații
acreditați la Geneva, pentru a-i convinge
să le preia și să le readreseze autorităților
moldoveneș�.
O bună parte din recomandările for
mulate în Raportul alterna�v al O�ciului
Avocatului Poporului pentru ciclul II al UPR
au fost regăsite și în cele ale statelor mem
bre ale ONU pentru Guvernul Republicii
Moldova,
fapt constatat în cadrul eveni
mentului public de transmisiune în direct
de la Geneva a Evaluării Periodice Univer
sale (EPU) a Republicii Moldova de către
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
pe 4 noiembrie, care a fost organizat de
Avocatul Poporului în comun cu O�ciul
ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR),
PNUD Moldova
i Consiliul pentru preve
nirea
i eliminarea discriminării
i asigu
rarea egalită
Un amplu schimb de opinii privind
procesul post-EPU
i ac
iunile care ur
mează a � întreprinse după Evaluarea Pe
riodică Universală a Republicii Moldova a
avut loc în cadrul Conferinței Internațio
nale „Consolidarea eforturilor na
de implementare a recomandărilor Evalu
ării Periodice Universale (EPU), prin valo
ri�carea bunelor prac�ci interna
ionale”.
Timp de două zile
(23-24 noiembrie),
aproxima�v 100 de exper
i na
interna
ionali au analizat cele mai bune
prac�ci
i modele din Serbia, Georgia,
Mexic
i din Norvegia pentru realizarea în
prac�că a recomandărilor EPU.
În acest context, Avocatul Poporului
și-a asumat angajamentul de a crea un
Consiliu Consulta�v, în temeiul prevederi
lor art. 34, alin. (4) din Legea cu privire la
Avocatul Poporului (Ombudsman), nr.
din 03.04.2017, care să �e compus din
reprezentanți ai societății civile, și care să
asigure monitorizarea independentă a im
plementării recomandărilor Evaluării Peri
odice Universale de către Guvern. Consiliul
Consulta�v urmează a � creat pe parcursul
CAPITOLUL I
RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR
OMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
EGALITATEA ÎN FAȚA LEGII
ȘI A AUTORITĂȚILOR PUBLICE
„Toate �ințele umane se nasc libere și
egale în demnitate și în drepturi”
, as�el pre
vede ar�colul 1 din Declara
ia Universală a
Drepturilor Omului (1948).
Cons�tu
ia Republicii Moldova prevede
la art. 16 alin. (2) că
”toți cetățenii Republicii
Moldova sunt egali în fața legii și a autori
tăților publice, fără deosebire de rasă, nați
onalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
opinie, apartenență poli�că, avere sau de
Deși statul oferă garanții legale su�cien
te pentru respectarea dreptului la egalitatea
tuturor persoanelor în fața legii, adesea se
constată că prevederile legale nu sunt imple
mentate și respectate în deplină măsură.
Protecția drepturilor minorităților
este
un element foarte important în contextul asi
gurării egalității. Acest subiect se regăsește
atât în poli�cile și în mecanismele de drept
naționale, cât și în cele internaționale. Ga
rantarea egalității tuturor �ințelor umane
în fața legii și asigurarea prin lege a unei
protecții egale împotriva oricărei discrimi
nări este unul din angajamentele statului.
Un șir de probleme în domeniul dat au
fost iden��cate de către Comitetul consulta
�v al Convenției-cadru a Consiliului Europei
pentru protecția minorităților naționale pri
vind Republica Moldova
, expusă în cea de-a
IV-a opinie.
Una dintre problemele constatate se
referă la marginalizarea persoanelor care
aparțin minorităților naționale, cărora nu
li se oferă posibilități reale de a-și dezvolta
propriile viziuni și poziții, deoarece limbile
Fourth Opinion on the Republic of Moldova adopted
on 25 May 2016.
minorităților naționale în majoritatea ca
zurilor sunt studiate doar în școlile ruse. În
același �mp, minoritățile naționale sunt lip
site de oportunitatea de a studia limba de
stat, neavând acces la studii calita�ve și pre
dare profesionistă din partea specialiș�lor
cali�cați.
Totodată, este de precizat faptul că nu
a fost efectuat nici un amendament la ca
drul legal în partea ce ține de scopul apli
cării Convenției-cadru privind protecția
minorităților naționale. As�el, prevederile
Legii cu privire la drepturile persoanelor
aparținând minorită
ilor na
i la sta
tutul juridic al organiza
iilor lor se ex�nd
doar asupra cetățenilor Republicii Moldo
va, nr.
382 din 19.07.2001, și nu au efect
juridic asupra apatrizilor sau cetățenilor
străini. Această limitare con�nuă să existe,
chiar în po�da faptului că în prezent nu este
necesară nici o dovadă a cetățeniei, atunci
când se discută despre protecția drepturilor
minorităților. Pentru exercitarea drepturilor
minorităților, această interdicție ar putea
avea un caracter discriminatoriu.
O altă problemă este lipsa par�cipării
efec�ve a minorităților naționale la viața
publică, care cons�tuie o componentă
esențială a unei societăți pașnice și democra
�ce. Experiența din Europa și din alte părți
ale lumii denotă faptul că, adeseori, pentru
promovarea unei as�el de par�cipări, guver
nele trebuie să ins�tuie reglementări speci
�ce pentru minoritățile naționale.
Deși au fost depuse anumite eforturi
pentru combaterea tuturor formelor de
intoleranță, inclusiv prin amendarea Codu
lui penal, numărul infracțiunilor mo�vate
de ură inves�gate este deocamdată in�rm
și doar câteva cazuri au fost examinate în
fața instanțelor de judecată. Nu există un
mecanism independent pentru a monitoriza
formele de comportament neadecvat sau de
abuz de putere din partea poliției.
Referitor la res�tuirea proprietății și
a monumentelor istorice comunităților
evreieș� și armene, se menționează fap
tul că deocamdată aceasta nu este regle
mentată exhaus�v de cadrul legal. Potrivit
reprezentanților comunităților, eforturile
acestora de restabilire și de protejare a pa
trimoniului nu au fost sprijinite public, ci,
dimpotrivă, blocate de diferite autorități pu
blice, problema rămânând as�el nerezolva
tă. Cererile de res�tuire a proprietății către
comunitățile religioase, altele decât cele de
puse de Biserica Ortodoxă din Moldova, nu
au fost soluționate, cu excepția unui singur
caz, acesta �ind înaintat Curții Europene a
Drepturilor Omului de către Biserica Catolică
în anul 2012, cu privire la retrocedarea unei
catedrale și a altor proprietăți bisericeș�. În
prezent cazul rămâne în examinare.
În po�da condițiilor favorabile de trai a
unor reprezentanți ai minorității rome din
Moldova, majoritatea romilor con�nuă să
simtă di�cultăți grave în viața co�diană, iar
situația lor nu s-a îmbunătățit considerabil
în ul�mii ani. Condițiile de trai ale unor romi
din multe sate sunt în con�nuare nesa�sfă
cătoare. Ei sunt izolați de societate. Șomajul
și sărăcia acestora sunt mult mai răspândite
printre romi decât printre alte categorii de
populație. Nivelul de educație al romilor,
în general, este scăzut, cu toate măsuri
le întreprinse pentru atragerea romilor în
învățământul școlar. Par�ciparea e�cientă a
romilor în viața publică prin intermediul or
ganelor elec�ve, precum și în administrația
publică, este foarte limitată.
Autoritățile au elaborat Planul de ac
pentru sus
inerea popula
iei de etnie romă
din Republica Moldova pe anii 2016-2020
care include acțiuni în sfera învățământului,
a angajării în câmpul muncii, a protecției so
ciale, a ocro�rii sănătății și culturii.
La fel, la 14 decembrie 2016 Guvernul Re
publicii Moldova a aprobat Strategia de con
solidare a rela
iilor interetnice în țară pentru
anii 2017-2027 prin Hotărârea Guvernului
Aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr.734 din 9 iunie 2016.
Republicii Moldova nr. 1464 din 30
brie 2016. În același �mp, în vederea imple
mentării Strategiei
ionate,
Biroul
de Relații Interetnice a elaborat și proiectul
iuni pentru anii 2017-2020.
În vederea asigurării unui
sistem de pen
sii echitabil
, care să garanteze un trai decent
pentru bene�ciarii de pensii, pe 14.10.1998
a intrat în vigoare Legea nr. 156 privind siste
mul public de pensii, prin care perioada de
îngrijire a copilului cu dizabilități severe nu
a fost asimilată la stagiul de co�zare. Drept
urmare, acest fapt a afectat toate persoane
le care îngrijeau de copiii lor și care nu au
avut șansa de a se angaja în câmpul muncii,
respec�v și posibilitatea de a contribui la
fondul de asigurări medicale și sociale.
Prin decizia Consiliului pentru prevenirea
i eliminarea discriminării
i asigurarea ega
lită
ii din 13 februarie 2014, s-a constatat că
mamele sunt discriminate prin asociere cu
copiii lor cu dizabilități severe, în realizarea
dreptului la pensie pentru limită de vârstă, în
comparație cu mamele copiilor cu dizabilități
severe care și-au plasat copiii în ins�tuții de
stat, lăsându-i în grija statului, și as�el având
șansa de realizare a acestui drept. Prin ur
mare, acestea din urmă au posibilitatea să se
angajeze și să acumuleze cei 15 ani pentru
obținerea stagiului minim de co�zare.
Acest tratament a fost diferențiat și nefa
vorabil doar față de părinții care au ales să-și
îngrijească copilul în familie, asigurând copi
lului dreptul său la familie, după cum s�pu
lează ar�colul 23 al Convenției ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități
În acest sens, Ministerul Muncii,
Protecției Sociale și Familiei în anul 2016
a emis o iniția�vă legisla�vă în vederea
soluționării problemei sus-menționate.
Așadar, prin Legea nr. 290 din 16 decem
brie 2016 cu privire la modi�carea și comple
tarea unor acte legisla�ve, a fost modi�cat
art. 5, alin. (2), lit. d) din Legea nr. 156 după
cum urmează „
Perioadele
necontribu�ve
ale asiguratului asimilate stagiului de co
„Statele-Părţi vor lua măsuri e�ciente şi adecvate
pentru a elimina discriminarea împotriva persoanelor
cu dizabilităţi în toate ches�unile referitoare la
căsătorie, familie, statutul de părinte şi relaţiile
interpersonale, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.”.
�zare sunt:…d) perioada de îngrijire a unui
copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18
ani de către unul dintre părin
i, tutore, cura
tor, până la angajarea în func
ia de asistent
Avocatul Poporului constată că perioa
da sus-indicată nu este condiționată de nici
un termen, compara�v cu textul speci�cat
în art. 50, alin. (1), lit. d) care prevede că „
În afară
de perioadele speci�cate la art. 5,
în stagiul de co�zare se includ perioadele în
care s-au
desfășurat
următoarele ac�vități
până la
ianuarie 1999:…d) îngrijirea unui
invalid de gradul I, a unui copil invalid sub
vârsta de 16 ani sau a unei persoane care a
it vârsta de 75 de ani”.
Avocatul Poporului mai stabilește că pe
rioada de îngrijire a unui copil cu dizabilități
severe până la vârsta de 18 ani se include
în stagiul de co�zare în întregime, însă în
grijirea persoanelor adulte cu dizabilități în
sensul art. 50, alin. (1), lit. d), se includ doar
Ombudsmanul e de părere că această
ches�une, în partea ce ține de tratamentul
discriminatoriu, a fost soluționată parțial,
doar pentru persoanele care îngrijesc copii
cu dizabilități, nu însă și pentru persoanele
care îngrijesc persoane adulte cu dizabilități,
care la fel au nevoie de îngrijire permanentă.
As�el, luând în considerare faptul că peri
oada de îngrijire a persoanelor adulte cu
dizabilități severe nu se include în stagiul de
co�zare a părinților după 1 ianuarie 1999,
aceș�a �ind în imposibilitatea de a-și exer
cita dreptul la muncă pentru a bene�cia de
pensia de vârstă, respec�v acestor persoane
le sunt lezate dreptul la protecție socială și
dreptul la un trai decent.
În prezent, deși cadrul legal oferă dreptul
la asistent personal
, propunând și mamelor
posibilitatea de a se angaja în această calita
te, statul nu face față solicitărilor, deoarece
nu dispune de su�ciente locuri de muncă în
calitate de asistent personal.
În acest context, Avocatul Poporului
menționează faptul că Regulile Standard
privind Egalizarea Șanselor pentru Persoa
Fourth Opinion on the Republic of Moldova adopted
on 25 May 2016.
nele cu dizabilități adoptate de Adunarea
Generală a Organizației Națiunilor Unite din
20 decembrie 1993 la regula nr. 4 prevăd că
statul trebuie să asigure asisten
a personală
adecvată pentru persoanele cu dizabilită
Totodată, Comentariul General nr.5, emis
de către Comitetul pentru drepturile econo
mice sociale și culturale la 9 decembrie 1994
la pct.28, reglementează faptul că
„Asigura
rea dreptului la protec
ia socială
i a meca
nismelor de men
inere a venitului din partea
statului cons�tuie o deosebită importan
pentru persoanele cu dizabilită
i. Garanta
rea unui as�el de suport trebuie să prevadă
necesită
ile speciale pentru asisten
a aces
tor persoane
i alte cheltuieli care deseori
sunt asociate cu dizabilitatea. Suplimentar,
suportul acordat trebuie la fel să acopere
interesele persoanelor care au grijă de per
soanele cu dizabilită
i. Aceste persoane, care
în cele mai dese cazuri sunt membrii familiei
persoanelor cu dizabilită
i, deseori sunt în
nevoie urgentă de sprijin �nanciar din cauza
asisten
ei pe care o prestează”.
Convenția privind Drepturile Persoane
lor cu Dizabilită
i la art. 28 alin. (1) s�pulează

„Statele Părți recunosc dreptul persoane
lor cu dizabilități la un standard adecvat de
viață pentru ele și familiile lor, inclusiv la ali
mentație, îmbrăcăminte și locuință adecva
te și la îmbunătățirea con�nuă a condițiilor
de trai și vor lua măsurile adecvate pentru a
proteja și promova exercitarea acestui drept
fără discriminare pe criterii de dizabilitate”.
As�el, statul trebuie să întreprindă toa
te măsurile necesare în vederea asigurării
protecției sociale adecvate persoanelor cu
dizabilități severe și persoanelor care au gri
jă de acestea.
RECOMANDĂRI:
Asigurarea accesului efec�v pentru
reprezentanții minorităților
naționale la
studierea limbii de stat prin elaborarea
diverselor programe educaționale, pre
cum și punerea accentului pe studii și
predare calita�vă, care ar permite faci
litarea dialogului interetnic în societate;
Asigurarea amendării art. 1 al Legii
cu privire la drepturile persoanelor
aparținând minorită
ilor na
i la
statutul juridic al organiza
iilor lor nr. 382
Asigurarea par�cipării minorităților
naționale la procesele de luare a decizii
lor atât la nivel local, cât și la nivel central;
Asigurarea instruirii organelor compe
tente în vederea pregă�rii specialiș�lor
pentru inves�garea, sancționarea și mo
nitorizarea efec�vă a plângerilor depuse
de către vic�mele infracțiunilor mo�vate
de ură și prejudecată;
Amendarea Legii nr. 382 din 2001 în
partea ce ține de ajustarea efec�vă a
acesteia la prevederile Convenției-cadru
pentru protecția minorităților naționale
și ins�tuirea unor mecanisme adecvate
de implementare în prac�că a prevede
rilor legale;
Asigurarea implementării Planului de
acțiuni privind susținerea romilor pe anii
Amendarea cadrului legal, în special Le
gea privind pensiile de asigurări sociale
nr.156, as�el încât perioada începând
cu 01.01.1999 și până în prezent să �e
inclusă în stagiul de co�zare a mamelor
care au grijă de persoanele adulte cu
dizabilități severe.
STATUTUL JURIDIC AL CETĂ
LOR STRĂINI
I AL APATRIZILOR
Toate persoanele, în virtutea umanității
lor, trebuie să se bucure de plenitudinea drep
turilor omului. Cetățenii sunt persoane care
au fost recunoscute de către un stat ca având
o legătură efec�vă cu acesta. Un non-cetățean
este persoana care nu a fost recunoscută ca
având aceste legături cu țara în care este lo
calizată el sau ea. Există diferite grupuri de
non-cetățeni, inclusiv rezidenți permanenți
sau temporari, refugiații, solicitanții de azil,
bene�ciarii de o protecție, vic�me ale tra�
cului de persoane, studenții străini, lucrătorii
migranți, turiș�i, alte �puri de non-imigranți
și apatrizii. Deși �ecare dintre aceste grupuri
pot avea drepturi bazate pe regimuri juridice
dis�ncte, problemele cu care se confruntă
non-cetățenii în cele mai dese cazuri sunt ase
mănătoare. În �mp ce toate �ințele umane au
dreptul la egalitate în demnitate și în drepturi,
statele pot trasa în sens restrâns dis�ncții în
tre cetățeni și non-cetățeni în ceea ce privește
drepturile poli�ce garantate în mod explicit
cetățenilor și libertatea de mișcare. Cu toa
te acestea, în cazul necetățenilor, există un
decalaj mare între drepturile garantate de ca
drul legal internațional și realitățile cu care se
confruntă.
Drepturile omului cons�tuie o compo
nentă esen
ială a dreptului național, stabi
lite în cadrul unei serii de acte norma�ve,
începând cu Cons�tu
ia Republicii Moldova,
în ar�colul 19
, care s�pulează că cetățenii
străini și apatrizii au aceleași drepturi și în
datoriri ca și cetățenii Republicii Moldova, cu
excepțiile stabilite de lege.
Republica Moldova a depășit etapa sta
bilirii unui cadru juridic în materie de azil
prin aderarea la Convenția din 1951 privind
Statutul Refugiaților și la Protocolul său
adițional din 1967, în vigoare pentru țara
noastră din anul 2002. În prezent Republica
Moldova dispune de instrumente juridice
și ins�tuționale de funcționare a sistemului
de azil, în mare parte racordate la cerințele
dreptului internațional.
În anul 2016 cadrul norma�v național
existent privind cetățenii străini, bene�ciarii
unei forme de protecție a fost îmbunătățit
semni�ca�v. As�el, la 03.11.2016 în Legea
privind regimul străinilor în Republica Mol
dova nr. 200 din 16.07.2010 a fost introdus
capitolul IX
, care conține reglementări ex
prese privind drepturile și libertățile garan
tate străinilor, precum și obligațiile acestora
în Republica Moldova, pentru asigurarea
uni�cării cadrului norma�v în domeniu. De
asemenea, a fost adoptată Legea pentru mo
di�carea și completarea unor acte legisla�ve
nr.151 din 01.07.2016
. Aceste modi�cări au
avut drept scop de�ni�varea mecanismelor
ce asigură transpunerea standardelor stabi
lite prin direc�vele UE în domeniul azilului
și consolidarea rolului Republicii Moldova
Ar�colul 19. Statutul juridic al cetăţenilor străini şi al
apatrizilor. Cons�tuția Republicii Moldova.
Legea privind actele de iden�tate din sistemul
național de pașapoarte nr.273 din 09.11.1994; Legea
cetățeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2.07.2000;
Legea privind azilul în Republica Moldova nr.270 din
în soluționarea problemelor umanitare prin
determinarea mecanismelor de preluare a
refugiaților din țările terțe, a�ați în necesita
te de relocare etc.
Pentru asigurarea implementării e�
ciente a legislației în domeniul integrării
străinilor și promovării unei poli�ci unice și
coerente în Republica Moldova, printr-un
ordin
comun al autorităților responsabile
de domeniu
, a fost aprobat mecanismul
de includere a străinilor în ac�vități de in
tegrare. Prin acest mecanism a fost stabilit
procesul de coordonare e�cientă a integră
rii străinilor în Republica Moldova pentru
soluționarea cazurilor problema�ce, iden�
�carea domeniilor de intervenție și găsirea
soluțiilor op�me, inclusiv înaintarea propu
nerilor privind poli�cile care urmează a �
promovate. Mecanismul reprezintă un mod
de desfășurare a ac�vităților de integrare
la capitolul sesiuni de acomodare sociocul
turală, educația și studierea limbii de stat,
accesul la: sistemul de asistență socială,
piața forței de muncă, sistemul de asigurări
sociale, ocro�rea sănătății și la serviciile me
dicale, ac�vități prevăzute în Legea privind
integrarea străinilor în Republica Moldova
nr.274 din
Cele mai frecvente aspecte problema�ce
sesizate atât de Avocatul Poporului, cât și de
Biroul Migrație și Azil din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne în procesul de integrare
a străinilor țin de studierea limbii de stat
și angajarea în câmpul muncii. Cu toate că
bene�ciarii de protecție internațională, prin
prisma Legii nr. 274 din 27.11.2011 privind
integrarea străinilor în Republica Moldova,
pot bene�cia gratuit de cursuri de studiere a
limbii de stat, aceste persoane nu totdeauna
manifestă interes pentru studierea acesteia,
�ind invocate mai multe mo�ve precum an
gajarea în câmpul muncii și imposibilitatea
frecventării, lipsa unui vădit interes față de
studierea limbii sau cunoașterea limbii ruse.
Celelalte categorii de străini pot frecventa
Ordinul nr. 42/26/46/128/61/28-A/107-A din
februarie 2016
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii,
Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Culturii,
Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Casa
Națională de Asigurări Sociale, Casa Națională de
Asigurări în Medicină.
cursurile de studiere a limbii de stat contra
plată. Totodată, necunoașterea limbii de stat
este invocată de către unii străini drept im
pediment în angajarea în câmpul muncii.
Potrivit informației furnizate de Biroul
Migrație și Azil, cu toate că în ul�mii ani
s-au depus eforturi considerabile pentru
crearea condițiilor de angajare și oferirea
suportului și consilierii necesare, nu se
atestă un număr mare de străini care să se
adreseze la agențiile pentru ocuparea forței
de muncă. Pe lângă barierele lingvis�ce,
străinii refuză angajarea în câmpul muncii
din cauza salariului mic. În unele cazuri ei
preferă să se angajeze o�cial/neo�cial la
conaționalii lor, care au lansate afaceri în
Republica Moldova.
Cu referire la aspectele de apatridie, în
anul 2016 pentru recunoașterea statutu
lui de apatrid la Biroul Migrație și Azil s-au
adresat 111 persoane, iar la �nele anului în
procedură de recunoaștere a statutului de
apatrid se a�au 118 solicitanți.
Un aspect problema�c sesizat ține de
perfectarea actelor de stare civilă de către
străinii care solicită recunoașterea statutului
de apatrid. Respec�v, Biroul Migrație și Azil
eliberează solicitanților statutului de apatrid
cer��catele de con�rmare în vederea iden
��cării acestora și con�rmării domiciliului
pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate
acestea, unii solicitanți au declarat că o�
ciile stării civile la care s-au adresat pentru
perfectarea actelor de stare civilă au refuzat
eliberarea acestora, invocând lipsa unui act
de iden�tate valabil. Reprezentanții O�ciu
lui Stării Civile nu recunosc cer��catele de
con�rmare eliberate de Biroul Migrație și
Azil drept acte de iden�tate. As�el, străinii
care nu dețin alte acte de iden�tate în afară
de cer��catele de con�rmare a solicitantului
statutului de apatrid nu-și pot perfecta acte
de stare civilă care, în majoritatea cazurilor,
sunt obligatorii pentru documentarea lor
ulterioară cu bule�nul de iden�tate (pen
tru apatrizi sau pentru cetățeni ai Republicii
Moldova după caz).
Avocatul Poporului recomandă auto-
rităților vizate conjugarea eforturilor în iden
��carea soluției op�me pentru eliminarea
impedimentelor în documentarea acestei
categorii de persoane, inclusiv prin ajusta
rea Legii cu privire la actele de stare civilă
nr.100 din 26.04.2001. Totodată, în Legea
privind regimul străinilor în Republica Mol
dova cer��catul
de con�rmare a solicitan
tului statutului de apatrid
este de�nit ca un
act al autorită
ii competente pentru străini
din Republica Moldova, eliberat solicitantu
lui statutului de apatrid, care iden��că acest
solicitant
i con�rmă domiciliul acestuia pe
teritoriul Republicii Moldova.
DREPTUL
LA UN PROCES ECHITABIL
Conven
ia Europeană pentru Drepturile
Omului prevede: „Orice persoană are dreptul
de a-i � examinată cauza în mod echitabil,
public și într-un termen rezonabil, de către
un tribunal independent și imparțial, stabilit
prin lege, care va hotărî �e asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, �e
asupra temeiniciei oricărei acuzații în mate
rie penală îndreptată împotriva sa. Hotărâ
rea trebuie să �e pronunțată în public, dar
accesul în sala de ședință poate � interzis
presei și publicului, pe întreaga durată a pro
cesului sau a unei părți a acestuia, în intere
sul moralității, al ordinii publice ori al securi
tății naționale într-o societate democra�că,
atunci când interesele minorilor sau protec
ția vieții private a părților la proces o impun,
sau în măsura considerată strict necesară
de către tribunal, atunci când, datorită unor
împrejurări speciale, publicitatea ar � de na
tură să aducă a�ngere intereselor jus�ției.
2. Orice persoană acuzată de o infracțiu
ne este prezumată nevinovată până ce vino
văția sa va � legal stabilită.
3. Orice acuzat are, în special, dreptul:
a) să �e informat, în termenul cel mai scurt,
într-o limbă pe care o înțelege și în mod amă
nunțit, asupra naturii și cauzei acuzației adu
se împotriva sa; b) să dispună de �mpul și de
înlesnirile necesare pregă�rii apărării sale;
c) să se apere el însuși sau să �e asistat de
un apărător ales de el și, dacă nu dispune de
mijloace necesare pentru a plă� un apărător,
să poată � asistat în mod gratuit de un avo
cat din o�ciu, atunci când interesele jus�ției
o cer; d) să întrebe sau să solicite audierea
martorilor acuzării și să obțină citarea și au
dierea martorilor apărării în aceleași condiții
ca și martorii acuzării; e) să �e asistat în mod
gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau
nu vorbește limba folosită la audiere.”
As�el, în sensul prevederilor art. 6 din
Convenție, dis�ngem câteva elemente
esențiale ale dreptului la un proces echitabil,
cum ar � examinarea cauzei în mod echita
bil, într-un termen rezonabil, cu respectarea
dreptului la viață privată, a principiului de
prezumție a nevinovăției, a dreptului la apăra
re, inclusiv prin oferirea asistenței juridice gra
tuite, precum și alte drepturi procesuale me
nite să contribuie la realizarea acestui drept.
Cons�tuția Republicii Moldova garantea

accesul liber la jus�
prin ar�colul 20,
care prevede că „
orice persoană are dreptul
la sa�sfacție efec�vă din partea instanțelor
judecătoreș� competente împotriva actelor
care violează drepturile, libertățile și intere
sele sale legi�me. Nici o lege nu poate îngră
di accesul la jus�ție.”
Accesul liber la jus�ție este un princi
piu cons�tuțional și drept fundamental al
persoanei. Acest drept are un caracter de
garanție a efec�vității tuturor drepturilor
și libertăților consacrate în Cons�tuție. Ac
cesul liber la jus�ție
cons�tuie un principiu
fundamental al organizării oricărui sistem ju
diciar democra�c. Totodată, accesul liber la
jus�
ie este unul dintre elementele esen
care de�nesc conceptul de stat de drept
Pe parcursul anului 2016, Avocatul Po
porului a constatat că una dintre probleme
privind accesul liber la jus�ție
este neexe
cutarea �tlului executoriu
Totodată, există o prac�că judicioasă in
s�tuită de unii executori judecătoreș� de a
pune sechestru pe toate conturile debitorilor,
chiar dacă acestea sunt conturi de pensii sau
salarii, fără a veri�ca în prealabil acest fapt.
În partea ce ține de
tergiversarea exa
Comisia de la Veneţia, în Raportul adoptat în cea de-a
86-a sesiune plenară, anul 2011.
În perioada de referință, la O�ciul Avocatului
Poporului au parvenit 296 de cereri în care a fost
invocată încălcarea acestui drept, acest număr �ind
mai mare compara�v cu anii precedenți, dintre care în
2014 – 265 de cereri, iar în 2015 – 259.
minării cauzei,
aceasta se manifestă prin
amânarea proceselor de judecată. Respec
tarea termenului rezonabil de judecare a
cauzelor este una dintre atribu
iile de bază
în ac�vitatea instan
elor de judecată
in�uen
ează direct posibilitatea persoane
lor de a-
i realiza dreptul privind sa�sfac
efec�vă.
Ar�colul 26
din Cons�tuție prevede că
dreptul la apărare
este garantat, iar �e
care om are dreptul să reacționeze indepen
dent, prin mijloace legi�me, la încălcarea
drepturilor și libertăților sale. În tot cursul
procesului, părțile au dreptul să �e asistate
de un avocat, ales sau numit din o�ciu, iar
amestecul în ac�vitatea persoanelor care
exercită apărarea în limitele prevăzute se
pedepsește prin lege.”
În contextul celor enunțate, Avocatul Po
porului a constatat că există un șir de pro
bleme ce țin de oferirea asistenței juridice
garantate de stat privind lipsa răspunsului la
solicitările cu privire la: acordarea asistenței
juridice, calitatea nesa�sfăcătoare a
asistenței juridice prestate de către avocați,
neres�tuirea actelor în original prezentate
la solicitarea avocaților, neinformarea cli
entului despre acțiunile întreprinse, refuzul
o�ciilor teritoriale ale Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
de a acorda asistență juridică de stat.
Majoritatea subiectelor invocate rezultă
din conlucrarea ine�cientă a o�ciilor terito
riale cu Consiliul Național. Aceasta se întâm
plă chiar dacă în Regulamentul funcționării
o�ciilor teritoriale ale Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
sunt reglementate relațiile o�ciului teritorial
cu Consiliul Național.
Totodată, monitorizarea calității servici-
ilor prestate este organizată de către siste
mul de asistență juridică garantată de stat, cu
implicarea resurselor din cadrul sistemului
de asistență juridică garantată de stat (moni
torizare internă) și cu implicarea unor resur
se din afara sistemului de asistență juridică
Au fost înregistrate 61 de cereri.
Hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului
funcționării O�ciilor teritoriale ale Consiliului Național
pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, nr.15 din
garantată de stat (monitorizare externă). Pe
parcursul anului 2016, a fost efectuată doar
monitorizarea internă, ceea ce considerăm
că nu este obiec�v și in�uențează nega�v
calitatea serviciilor prestate, iar impactul
asupra persoanelor este unul foarte mare, în
contextul în care de asistență juridică cali�
cată garantată de stat doar în anul 2016 au
bene�ciat 49743 de persoane.
Principiul prezumției nevinovăției
este
garantat prin ar�colul 21 din Cons�tuție și
prevede că orice persoană acuzată de un
delict este prezumată nevinovată până când
vinovă
ia sa va � dovedită în mod legal, în
cursul unui proces judiciar public, în cadrul
căruia i s-au asigurat toate garan
iile necesa
re apărării sale.
Există o bogată jurisprudență a Curții
Europene a Drepturilor Omului în materia
prezumției nevinovăției. În cauza
Allenet de
Ribemont c. Franței
(hotărârea din 10 februa
rie 1995), Curtea constată că prezum
ia de
nevinovă
ie, consacrată în §2 art.6, se numă
ră printre elementele unui proces echitabil,
as�el cum este acesta prevăzut în §1 art.6.
Prezum
ia este încălcată dacă o decizie ju
diciară privind o persoană acuzată re�ectă
opinia că aceasta este vinovată, înainte ca
vinovă
ia să � fost dovedită în prealabil. Este
su�cient, chiar
i în absența unei constatări
formale, ca o argumenta
ie să sugereze că in
stan
a îl consideră pe acuzat ca �ind vinovat.
Curtea apreciază că încălcarea prezum
iei ne
vinovă
iei se poate face nu numai de către o
instan
ă, ci
i de către alte autorită
i publice.
În acest context, este foarte important
să se țină cont de aceste aspecte atunci
când sunt publicate informații referitoa
re la desfășurarea unui proces și sugerată
vinovăția unei persoane fără ca în acest sens
să existe o decizie prealabilă a unei instanței
competente.
Pentru
perfecționarea legislației
în sco
pul de a asigura respectarea accesului liber
la jus�
ie, Avocatul Poporului a înaintat mai
multe recomandări. Una dintre recomandă
rile respec�ve se referă la modi�carea alin.
(1) din art. 248
din Codul de executare, po
trivit căruia ,,
împotriva deciziei șefului peni
tenciarului prin care a fost aplicată o sancți
une disciplinară, persoana condamnată, prin
intermediul administrației ins�tuției peniten
ciare, poate face plângere la judecătorul de
instrucție în termen de 3 zile lucrătoare de la
comunicarea deciziei”.
Prin urmare, Avocatul
Poporului susține că sintagma ,,
prin interme
ins�tu
iei penitenciare din acest ar�col
este una abuzivă
i arbitrară, deoarece este
în contradic
ie cu drepturile fundamentale
ale persoanei condamnate la acces liber la
jus�
i secretul coresponden
ei. Această
sintagmă permite ins�tu
iei penitenciare să
ină un control discre
ionar asupra cores
ei persoanei condamnate, îngrădin
du-i dreptul la acces liber la jus�
ie. Minis
terul Jus�
iei a comunicat că, la modi�carea
Codului de executare al Republicii Moldova,
va exclude sintagma ,,prin intermediul ad
ministra
iei ins�tu
iei penitenciare” din ar
�colul 248
din Codul de executare conform
solicitării Avocatului Poporului.
O altă recomandare a Avocatului Popo
rului, în contextul asigurării accesului liber
la jus�
ie, se referă la alin.(2) din art.457
din Codul de procedură penală. As�el, pre
vederile men
ionate contravin dreptului la
un proces echitabil
i dreptului la apărare în
ia în care recursul în anulare este jude
cat fără par�ciparea păr
ilor, ci doar cu par
�ciparea Procurorului General sau procuro
rilor înves�
i de el
i apărătorului păr
ii care
a declarat recurs în anulare sau în privin
căreia acesta a fost declarat. Comisia pentru
drepturile omului
i rela
ii interetnice
a co
municat că este dispusă să contribuie
i să
promoveze ini
ia�va legisla�vă corespunză
toare. Totodată, Ministerul Jus�
ne-a
informat că a fost creat grupul de lucru inter-
ins�tu
ional în vederea înlăturării de�cien
i lacunelor din cadrul Codului de pro
cedură penală, care,
inter alia
, va iden��ca
normele de procedură penală care limitează
nejus��cat drepturile procesuale ale par�ci
ilor la procesul penal.
În anul 2016, Avocatul Poporului a solici
tat controlul cons�tuționalității, prin prisma
ar�colului 20 combinat cu ar�colele 16 alin.
i 54 alin. (1) și (3) din Cons�tu
ie, a pre
vederilor din Codul de procedură civilă care
Scrisoarea din 14 iulie 2016 CDO 9/73-22
Scrisoarea din 26.08.2016 nr.03/10021
limitează dreptul persoanelor cu dizabilită
mintale la accesul liber la jus�
ie. Ombuds
manul a invocat faptul că orice persoană in
teresată, inclusiv cu de�ciențe mintale, este
în drept să se adreseze în instan
a judecăto
rească în modul stabilit de lege pentru a-
apăra drepturile, libertă
i interesele legi
�me. Or jus�
ia în pricinile civile se înfăptu
te în conformitate cu principiul egalită
tuturor persoanelor, independent de cetă
nie, rasă, na
ionalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, opinie, apartenen
ă poli�că, na
ionalitate, origine socială, serviciu, domici
tere
i alte circumstan
Așadar, este de men
ionat faptul că prin
cipiul accesului liber la jus�
ie trebuie să se
aplice indiferent de starea sănătății persoa
i se materializează prin posibilitatea
depunerii unei cereri în instan
ele judecă
tore
�, iar caracterul legi�m al preten
formulate urmează să �e apreciat doar de
instanța de judecată. Potrivit acestora, prin
ra��carea pactelor
i tratatelor privind drep
turile omului, statul Republica Moldova s-a
angajat să respecte, să promoveze
i să reali
zeze dreptul la egalitate
i să ofere protec
legală efec�vă tuturor persoanelor prezen
te pe teritoriul său, inclusiv persoanelor cu
dizabilități mintale.
Prin urmare, pe 17 noiembrie 2016, prin
Hotărârea nr. 33, Curtea Cons�tu
ională a
constatat că prevederile legale contestate
transgresează principiul proporționalității
și aduc a�ngere esenței dreptului de acces
liber la jus�ție, contrar ar�colului 20, com
binat cu ar�colele 16 și 54 din Cons�tuție.
În anul 2016, Curtea Europeană a sta
bilit violarea art.6 din Conven
ie de către
Republica Moldova în cauzele:
Nichifor c.
Moldovei, Morari c. Moldovei,
Lazu c. Mol
dovei,
Pascari c. Moldovei, Rusu Lintax SRL
c.Moldovei, Iurii c. Moldovei.
În aceste cauze Curtea a constatat pro
bleme referitoare la: respingerea nemo�va
tă a unui argument esențial pentru cauză,
respingerea nemo�vată a solicitării de a ve
ri�ca auten�citatea unui document pre�ns
fals, condamnarea în baza probelor obținute
prin provocare, condamnarea fără a audia
direct martori cruciali pentru cauză, consta
tarea vinovăției unei persoane care nu a fost
implicată în proces, casarea neregulamenta
ră a unei hotărâri judecătore
� irevocabile,
acordarea compensațiilor insu�ciente pen
tru casarea neregulamentară a unei hotărâri
judecătore
� irevocabile.
În perioada 2011-2016, în Republica
Moldova a fost implementată Strategia de
reformă a sectorului jus�ției
, al cărei obiec
�v a fost edi�carea unui sistem de jus�ție
accesibil, e�cient, independent, transparent,
profesionist și responsabil față de societate,
care să corespundă standardelor europene,
să asigure supremația legii și respectarea
drepturilor omului.
Din considerentele că nu au fost realizate
toate acțiunile prevăzute în Planul de acțiuni
privind implementarea Strategiei, prin Hotă
rârea Parlamentului R. Moldova nr.259
08.12.2016 cu privire la asigurarea con�nui

ii reformelor în sectorul jus�
iei, a fost ex
�ns termenul-limită de realizare a ac
din Planul de ac
iuni pentru implementarea
Strategiei de reformă a sectorului jus�
pentru anii 2011–2016 până la 31 decem
Avocatul Poporului consideră necesară
conjugarea eforturilor pentru elaborarea vi
itoarelor poli�ci care urmează a � realizate
după expirarea termenului-limită de imple
mentare a Strategiei de reformă a sectorului
jus�ției pentru anii 2011-2016, stabilit prin
Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova
nr.259
i asigurarea con�nuită
ii în reforma
rea jus�
DREPTUL LA VIAȚĂ ȘI LA INTEGRI
TATE FIZICĂ ȘI PSIHICĂ
Ar�colul 24 din Cons�tuția Republicii
Moldova garantează dreptul la viață și la in
tegritate �zică și psihică.
În același ar�col, Cons�tu
ia interzice
tortura și pedepsele sau tratamentele crude,
inumane ori degradante. Interdic
ia este ca
Legea privind aprobarea Strategiei de reformă a
sectorului jus�ției pentru anii 2011-2016, nr. 231
din 25.11.2011; Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova privind aprobarea Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei de reformă a sectorului
jus�ției pentru anii 2011- 2016, nr.6 din 16.02.2012.
tegorică și se ex�nde asupra tuturor persoa
nelor. Protecția persoanei împotriva torturii
și pedepselor sau tratamentelor crude, inu
mane ori degradante este garantată de art.3
din Convenția Europeană pentru Drepturile
Pornind de la importanța reglementări
lor cons�tuționale enunțate, Avocatul Po
porului este de părere că în penitenciarele
din Moldova nu au fost îmbunătățite consi
derabil condițiile de detenție, care a�ng ni
velul minim de severitate necesară pentru
a cons�tui tratament inuman și degradant.
Ombudsmanul accentuează natura sistemi
că a problemei suprapopulării în închisorile
din țară, condițiilor de igienă, lipsei de îngri
jiri medicale adecvate. Cele menționate sunt
con�rmate și de Curtea Europeană a Dreptu
rilor Omului în hotărârile sale.
În anul 2016, Curtea Europeană a con
statat violarea de către Republica Moldova
a art.3 din Conven
ie în mai multe cauze:
Morgoci c. Moldovei, Cazanbaev
c. Mol
dovei, Mescereacov c. Moldovei, Caracet
c. Moldovei,Ciorap c. Moldovei, Okolisan c.
Moldovei, Cris�oglo c. Moldovei, Baștovoi c.
Moldovei, Galaida
c. Moldovei.
Principalele ches�uni sesizate de Curte
se referă la lipsa unei anchete efec�ve și
condi
iile inumane din deten
ie.
Totodată, deși legislația enunță standar
dele de detenție și incriminează tratamentul
inuman sau degradant aplicat cu intenție, nu
există un mecanism efec�v care să permită
autorităților examinarea în fond a temeini
ciei plângerilor referitoare la condițiile de
detenție și acordarea despăgubirilor adecva
te și su�ciente. Curtea Europeană consideră

„statul pârât trebuie să pună la dispozi
jus�
iabililor un mecanism adecvat
i efec
�v, care să permită autorită
ii competente
să examineze în fond plângerile legate de
condi
iile precare de deten
i să acorde
despăgubiri adecvate
i su�ciente
Întru realizarea obliga
iilor pozi�ve ale
statului de ordin general ce rezultă din hotă
rârea CtEDO
Șișanov c. Republicii Moldova
, a
fost elaborat proiectul de lege privind modi
Hotărârea Șișanov c. Republicii Moldova din
septembrie 2015.
�carea unor acte legisla�ve (a Codului penal
și a Codului de procedură penală)
referitor
la gradul de umanizare a poli�cii penale, care
are drept scop racordarea legislației pena
le la standardele Consiliului Europei și, prin
acestea, reducerea populației penitenciare.
Prin acest proiect de lege se propune stabili
rea unui mecanism preven�v și compensato
riu în conformitate cu standardele Convenției
europene pentru drepturile omului.
Potrivit datelor o�ciale, în custodia sis
temului penitenciar se a�ă aproxima�v 8000
de persoane. Doar trei din cele 17 ins�tu
penitenciare au fost renovate
i corespund
standardelor minime de deten
ie (Penitenci
arul nr.7 Rusca, Penitenciarul nr.10 Goian
Penitenciarul nr.l Taraclia).
În condi
iile unei tendin
e constante de
cre
tere a numărului popula
iei penitenciare
în raport cu capacitatea actuală de cazare a
sistemului penitenciar de aproxima�v 5500
locuri, se înregistrează o suprapopulare de
peste 40% a spa
iilor de deten
În special, se atestă că infrastructura
învechită care nu este adaptată la sistemul
de celule
i nu permite separarea condam
ilor în sectoare mici, în combina
ie cu
a personalului custodial, duce la
perpetuarea violen
i subculturii în me
diul penitenciar.
In�midarea
i maltratarea unor anumite
categorii de de
inu
i cons�tuie un fenomen
aspru cri�cat ani la rând de către Comitetul
European pentru Prevenirea Torturii (CPT).
Mai mult, ierarhia neformală, guvernată de
propriile reguli
i interac
iunea ei cu grupări
le criminale din afara sistemului penitenciar
ă siguran
a întregii societă
Un alt set de probleme majore cu care
se confruntă sistemul penitenciar sunt ca
pacită
ile reduse de prestare a serviciilor
medicale, de asigurare cu inventarul necesar
pentru prepararea
i servirea hranei, dar
lipsa posibilită
ii de a desfă
ura în deplină
măsură ac�vită
i prosociale cu scop de mo
�vare către schimbare a persoanelor private
de libertate.
Avocatul Poporului salută aprobarea
Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlamentul
Republicii Moldova pe 23.09.2016.
Strategiei de dezvoltare a sistemului peni
tenciar pentru anii 2016-2020
, care are
drept scop de�nirea unui cadru strategic
i func
ional pentru dezvoltarea sis
temului penitenciar din Republica Moldova,
inclusiv de a interveni în solu
ionarea ca
uzelor problemelor actuale ale sistemului
penitenciar
i diminuarea efectelor acestora
asupra de
ilor, precum
i de rea�rmare a
rolului acestuia în cadrul sistemului general
de înfăptuire a jus�
Problema principală pe care o abor
dează Strategia este: e�cien
a diminuată a
sistemului penitenciar în realizarea scopului
pedepsei - reintegrarea socială a persoanei
condamnate
i prevenirea săvârșirii de noi
infrac
iuni. Conform indicatorului interna
, Moldova are un scor de 0.28 din
maximum 1, pentru subindicatorul
Serviciile
corecționale sunt e�ciente în reducerea com
portamentului criminal.
Avocatul Poporului consideră că multe
probleme sunt generate de sub�nanțarea
sistemului penitenciar. În acest context, Om
budsmanul și-a propus să facă o analiză am
plă a modului de �nanțare a sistemului peni
tenciar pentru a veni cu unele recomandări
în acest sens.
Din cele 230 de cereri înregistrate la O�
ciul Avocatului Poporului pe parcursul anului
2016 la această tema�că, cel mai frecvent (în
203 cereri) sunt semnalate condi
iile precare
de deten
ie din penitenciare. În 20 de cereri
a fost invocată aplicarea relelor tratamente,
iar în altele șapte expuse diverse probleme
in de respectarea procedurii la re
inere
sau arestare.
Compara�v cu anii precedenți, urmărim
o dinamică de creștere a cererilor parvenite
din locurile de detenție (190 de cereri în anul
2014 și, respec�v, 195 de cereri în 2015)
Pentru veri�carea alegațiilor expuse în
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire
la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului
penitenciar pentru anii 2016-2020 şi a Planului de
acţiuni privind implementarea acesteia nr.1462 din
Rule of Law Index 2015, de World Jus�ce
Project.
h�p://www.ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/raport_2015_�nal.pdf.
cererile persoanelor private de libertate, în
majoritatea cazurilor a fost necesară depla
sarea la fața locului.
Cele mai frecvente subiecte invocate de
deținuți la capitolul
condi
ii de deten
, ca
și în anii precedenți, se referă la: supraaglo
merare, în special, în Penitenciarul nr.13 din
Chișinău; celulele din demisol - foarte reci;
lumină insu�cientă, umiditate, condițiile sa
nitaro-igienice; sistemul de canalizare și cel
de ven�lare nefuncționabile; asigurarea in
su�cientă cu lenjerie de pat, plapumă și cu
obiecte de primă necesitate; măsuri insu�ci
ente de dera�zare și dezinfectare.
O altă problemă abordată frecvent de
persoanele private de libertate ține de
acor
darea asisten
ei medicale neadecvate sau cu
întârziere
În unele cazuri nu se întreprind măsuri
e�ciente pentru asigurarea exercitării efec
�ve a dreptului la asistență medicală inde
pendentă, inclusiv pentru diagnos�carea
deținuților în ins�tuțiile medico-sanitare
publice și prescrierea tratamentului necesar.
Administrația penitenciarului invocă imposi
bilitatea transportării deținuților pentru asi
gurarea asistenței medicale independente
din cauza insu�cienței personalului, deoare
ce escortarea necesită implicarea unor ser
vicii suplimentare și un mijloc de transport
specializat pentru asigurarea pazei în �mpul
deplasării. Totodată, s-a constatat că nu exis
tă instrucțiuni de standardizare a acțiunilor
colaboratorilor penitenciarului în cazul so
licitărilor de acordare a asistenței medicale
private/independente deținuților.
Pentru a asigura exercitarea efec�vă a
dreptului la asistență medicală independen
tă, Departamentului Ins�tuțiilor Penitenci
are i s-a recomandat să întreprindă măsuri
e�ciente, prin elaborarea unor reglementări
interne, pentru standardizarea acțiunilor
administrației penitenciarelor cu privire la
asigurarea asistenței medicale private. Avo
catul Poporului a fost informat că Departa
mentul Ins�tuțiilor Penitenciare va include
propunerile respec�ve într-un proiect de
modi�care a legislației execuțional-penale
preconizat a � elaborat în anul 2017.
Este defectuoasă și respectarea în
ins�tuțiile penitenciare din țară
a drepturi
lor pacientului
. Persoanele a�ate în detenție
deplâng încălcarea drepturilor pacientului:
de a � informat, la asisten
ă medicală calita
�vă, la accesibilitate, de a-
i manifesta ne
umirea.
O altă problemă sesizată din cererile
deținuților ține de
condi
iile neadecva
te din transportul
care asigură escortarea
deținuților. Avocatul Poporului a abordat
acest subiect anterior.
Rela
iile os�le dintre de
administra
ia penitenciarului
au fost invoca
te preponderent de către deținuții din Peni
tenciarul nr.17 Rezina și cei din Penitenciarul
nr.15 Cricova.
Un alt aspect solicitat în adresările către
Avocatul Poporului se referă la fumatul în
celule și deținerea persoanelor nefumătoare
cu cele care fumează în celule.
În acest context, Avocatul Poporului a
recomandat Departamentului Ins�tuțiilor
Penitenciare să stabilească un mecanism de
punere în aplicare a prevederilor Statutului
executării pedepsei de către condamnați,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.583
din 26.05.2006, în partea ce ține de fumatul
în penitenciar, prin elaborarea unor regle
mentări interne și crearea locurilor special
amenajate.
Departamentul Ins�tuțiilor Penitencia
re a înregistrat pe parcursul anului 2016 o
creștere cu 434 de plângeri de la deținuți
(3225 de pe�
ii), compara�v cu anul pre
cedent. Cele mai multe pe�ții au parvenit
de la deținuții din Penitenciarul nr.13 din
Chișinău, care a cons�tuit un sfert din nu
mărul total de cereri, acesta �ind urmat de
Penitenciarul nr. 15 din Cricova și de Peni
tenciarul nr. 9 din Pruncul. De la Peniten
ciarul nr. 10 din Goian au fost înregistrate
doar 5 pe�ții.
Potrivit Normelor Comitetului European
pentru Prevenirea Torturii, procedurile e�
ciente de plângeri
i inspec
iile în închisori
reprezintă garan
ii fundamentale împotriva
relelor tratamente. De
ii trebuie să dis
pună de mijloace de recurs atât în interiorul,
21
h�p://unimedia.info/s�ri/permalink-126079.
html
cât
i în exteriorul închisorii, incluzându-se
posibilitatea de a avea acces con�den
ial la
o autoritate adecvată
Numeroase cereri la acest capitol au
parvenit în anul de referință de la persoane
private de libertate, care invocă nerespecta
rea procedurii de examinare a cererilor adre
sate administrației penitenciarului. Aceș�a
se plâng că deseori nu primesc răspunsuri
la plângerile sale, se invocă procedura de
fectuoasă de expediere a corespondenței
prin intermediul Poștei Moldovei, precum și
probleme cu care se confruntă la momentul
solicitării achitării serviciilor poștale din con
De exemplu, în Penitenciarele nr.4 și
nr.15 din Cricova nu se respecta procedura
stabilită conform legislației
de înaintare a
cererilor deținuților către administrația pe
nitenciarului și ulterior obținerea deciziei pe
marginea acesteia. În adresările către Avo
catul Poporului deținuții menționează fap
tul că administrația nu înregistrează toate
cererile înaintate. Totodată, se invocă fap
tul că și scrisorile acestora adresate diferitor
ins�tuții de stat nu ajung la des�nație.
În procesul inves�gării s-a constatat că
în Penitenciarul nr.4 nu a fost ins�tuit un
mecanism prin care să �e respectat accesul
deținutului la cu�a Poștei Moldova pentru
expedierea corespondenței. La momen
tul vizitei, cu�a poștală nu era sigilată. Din
spusele deținutului, angajații penitenciaru
lui dețin cheia de la această cu�e poștală și
veri�că corespondența expediată de către
condamnați.
Statutul executării pedepsei de către
condamnați prevede că
pentru expedierea
scrisorilor, pe teritoriul penitenciarului (în
�ecare sector izolat) se instalează cu�i po
tale, la care au acces de
ii. Scrisorile se
pun în cu�ile po
tale, în plicuri închise, per
h�p://www.cpt.coe.int/lang/rom/rom-standards.
Statutul executării pedepsei de către condamnați,
aprobat prin Hotărârea Guvernului R.Moldova nr.583
din 26.05.2006, în Secțiunea 30 prevede că pe�ţiile
adresate administraţiei penitenciarului trebuie să
�e înregistrate în secretariatul unităţii, cu aplicarea
numărului şi parafei de primire pe exemplarul doi al
actului respec�v, care se res�tuie deţinutului.
sonal de către de
i. Extragerea cores
ei de
ilor din cu�ile po
tale se
face de către lucrătorii o�ciului po
tal din
raza de circumscrip
ie a penitenciarului.
Avocatul Poporului a intervenit către
Departamentul Ins�tuțiilor Penitenciare
cu recomandări de rigoare, inclusiv de a
crea o comisie în cadrul Departamentului
Ins�tuțiilor Penitenciare pentru efectuarea
unui control strict în toate penitenciarele din
Republica Moldova asupra respectării drep
tului de pe�ționare a deținuților, precum și a
unor controale periodice.
Situația din izolatoarele de detenție pro
vizorie este în con�nuare alarmantă. Ante
rior a fost menționat faptul că majoritatea
încăperilor din izolatoarele de deten
ie pro
vizorie sunt situate în subsolurile edi�ciilor
inspectoratelor de poli
ie. De aceea, acestea
nu sunt în măsură să ofere condi
ii de deten
ie adecvate sau adaptate deten
iei persoa
nelor plasate în deten
ie provizorie.
Avocatul Poporului constată că în unele
ins�tuții condițiile con�nuă să �e inumane
și degradante. De exemplu, în cadrul vizitei
efectuate la Izolatorul de detenție preven
�vă din Orhei s-a stabilit că cele trei celule
funcționale (celelalte sunt sigilate) nu cores
pund normelor naționale și internaționale
de detenție a persoanelor. Saltelele vechi,
într-o stare deplorabilă, există o penurie de
perne și lenjerie pentru paturi. Apa în izola
tor este furnizată, la necesitate, prin pom
pare, din apeduct. Chiuvetele din celule
sunt vechi, ruginite, robinetele - deterio
rate, nefuncționale. Prin urmare, lipsește
accesul direct al persoanelor plasate la apa
potabilă. În celule iluminarea este insu�ci
entă, e miros de mucegai, condiții igienico-
sanitare - precare. Totodată, la intrarea în
Inspectoratul de Poliție nu toți cetățenii sunt
înregistrați în registrul de evidență a vizita
torilor. Registrul de evidență a persoanelor
deținute nu este completat corect (nu sunt
indicate ora de plasare și ora de ieșire din
izolator a deținutului).
Constatările Ins�tutului pentru Drepturi
le Omului din Moldova
din anul 2016 pri
Raport asupra vizitei de monitorizare la Internatul
Psihoneurologic din satul Brânzeni, raionul Edineț, din
17.10.2016; Raport asupra vizitei de monitorizare la
vind situația persoanelor a�ate în ins�tuțiile
psihoneurologice atestă existența în con�
nuare a multor probleme abordate anterior
de Avocatul Poporului
și de organizațiile
internaționale din domeniul drepturilor
În context, persistă problema documen
tării bene�ciarilor din internatele psihoneu
rologice, problema obligării lor la efectuarea
diverselor lucrări agricole și auxiliare. De
asemenea, în Internatul psiho-neurologic
din satul Brânzeni, raionul Edineț, s-a con
statat că situația în blocurile 1 și 2 rămâne
neschimbată față de cea descrisă în raportul
Comitetului European pentru Prevenirea
Torturii și a Tratamentelor Inumane sau De
gradante (CPT) privind Republica Moldova
din anul 2015. Încăperile sanitare se a�ă
într-o stare nesa�sfăcătoare, �ind necesare
o reparație capitală și dotare corespunzătoa
re, inclusiv pentru a asigura persoanelor cu
mobilitate redusă posibilitatea de a u�liza
încăperea de sine stătător. Nu au fost ates
tate îmbunătățiri nici la capitolul individua
lizării lucrurilor personale ale bene�ciarilor,
nu există spații individuale pentru păstrarea
lucrurilor personale.
RECOMANDĂRI:
Adoptarea proiectului Legii cu privire la
modi�carea unor acte legisla�ve, ela
borat de Ministerul Jus�ției, care are
drept scop racordarea legislației penale
la standardele Consiliului Europei și, prin
acestea, reducerea populației penitenci
are și stabilirea unui mecanism preven
�v și compensatoriu în conformitate cu
standardele CEDO;
Asigurarea �nanțării adecvate a siste
mului penitenciar pentru îmbunătățirea
condițiilor de detenție din penitencia
rele țării;
Asigurarea respectării drepturilor pa
cientului pentru persoanele a�ate în
Internatul Psihoneurologic din satul Bădiceni, raionul
Soroca, din 24-25.08.2016.
Raportul Comitetului european pentru prevenirea
torturii și a tratamentelor inumane sau degradante
(CPT) privind Republica Moldova, elaborat urmare a
vizitei de monitorizare din 14-25 septembrie 2015.
detenție de a � informat cu privire la tra
tamentul aplicat, la asisten
ă medicală
calita�vă și la �mp, la acces la asistență
medicală;
Elaborarea unor reglementări inter
ne pentru standardizarea acțiunilor
administrației penitenciarelor cu privire
la asigurarea exercitării efec�ve a drep
tului la asistență medicală independentă.
LIBERTATEA INDIVIDUALĂ
ŞI SIGURANŢA PERSOANEI
Ar�colul 25 din Cons�tu
ie garantează
principiul inviolabilității libertății individuale
i a siguran
ei persoanei, potrivit căruia ni
meni nu poate � re
i arestat decât în
cazurile
i modul prevăzute de lege. Potrivit
alin.(4), arestarea se face în temeiul unui
mandat, emis de judecător, pentru o durată
de cel mult 30 de zile. Asupra legalită
ii man
datului se poate depune recurs, în condi
legii, în instan
a judecătorească ierarhic su
perioară. Termenul arestării poate � prelun
git numai de către judecător sau de către in
stan
a judecătorească, în condi
iile legii, cel
Respectarea dreptului la libertatea
i si
guran
a persoanei, garantat de Cons�tu
i legisla
ării, precum
i de conven
ii in
terna
ionale la care Republica Moldova este
parte, con�nuă să �e o problemă majoră
pe parcursul anului 2016.
La 23 februarie 2016, Curtea Cons�tu
onală a pronun
at Hotărârea privind excep
ia de necons�tu
ionalitate a alineatelor (3),
(5), (8)
i (9) ale ar�colului 186 din Codul
de procedură penală (termenul arestului
preven�v)
. Autorul sesizării a pre�ns, în
special, că aplicarea cumula�vă a prevede
rilor alineatelor (3), (8), (9)
i (11) ale ar�
colului 186 din Codul de procedură penală
permite prelungirea arestului preven�v pe
perioade ce excedează termenelor expres
prevăzute de ar�colul 25 alin. (4) din Con
s�tu
ie. În acest sens, concluziile Cur
ii se
referă la faptul că în sensul art. 25 alin. (4)
din Cons�tu
HCC nr. 3 din 23 februarie 2016.
a) Arestul preven�v poate � aplicat pen
tru o perioadă totală de cel mult 12 luni,
care include atât etapa urmăririi penale, cât
i etapa judiciară, până la emiterea încheie
rii judecătore
� prin care persoana este eli
berată din arest sau momentul pronun
sen�n
ei de către instan
a de fond. Terme
nul arestului preven�v include �mpul în care
persoana: – a fost re
inută
i s-a a�at în arest
preven�v; – a fost sub arest la domiciliu; –
s-a a�at într-o ins�tu
ie medicală, la decizia
instan
ei de judecată, pentru exper�ză în
condi
ii de sta
ionar, precum
i la tratament,
în urma aplicării în privin
a ei a măsurilor de
constrângere cu caracter medical.
b) Termenul arestului preven�v curge
din momentul re
inerii, iar în cazul în care
persoana nu a fost re
inută, din momentul
punerii efec�ve în aplicare a mandatului de
arest preven�v.
c) Termenul de 12 luni se referă la ace
i faptă(e) penală(e) pentru care persoana
a fost plasată în arest preven�v, indiferent
de eventuala recali�care ulterioară a infrac
iunii. Orice deten
ie care depă
te terme
nul total de 12 luni aplicat pentru comiterea
i fapte, indiferent de eventualele
recali�cări ulterioare ale infrac
iunii, este
contrară Cons�tu
i, prin urmare, este
ilegală. În acela
i �mp, Curtea a reținut că
termenul maxim de 12 luni pentru arestul
preven�v acoperă
i situa
ia în care în pri
a persoanei au fost înaintate mai multe
capete de acuzare. As�el, Cons�tu
ia obligă
înfăptuirea jus�
iei fără întârziere.
d) Mandatul de arest se eliberează pen
tru un termen de până la 30 de zile. Fiecare
prelungire a duratei arestării preven�ve nu
poate depă
i 30 de zile, atât la etapa urmă
ririi penale, cât
i la etapa judecării cauzei.
Ulterior, la 29 aprilie 2016, Curtea Con
s�tu
a emis Hotărârea privind mo
dul de executare a Hotărârii Cur
ii Cons�tu
ionale nr. 3 din 23 februarie 2016 privind
excep
ia de necons�tu
ionalitate a aline
atelor (3), (5), (8)
i (9) ale ar�colului 186
din Codul de procedură penală (termenul
HCC nr.9 din 29 aprilie 2016.
arestului preven�v). Curtea Cons�tu
ională
a men
ionat faptul că prima teză a punctu
lui 2 litera c) din dispozi�vul Hotărârii Cur
ii
Cons�tu
ionale nr. 3 din 23 februarie 2016
privind excep
ia de necons�tu
ionalitate
a alineatelor (3), (5), (8)
i (9) ale ar�colu
lui 186 din Codul de procedură penală nu
este aplicabilă cauzelor penale care vizează
altă(e) faptă(e).
În contextul dat, Ombudsmanul a reco
mandat Ministerului Jus�
iei ini
ierea în re
gim de urgen
ă a procesului de modi�care
i completare a prevederilor Codului de pro
cedură penală care să urmărească aducerea
în concordan
ă a acestuia cu solu
iile expuse
în Hotărârea Cur
ii Cons�tu
ionale din 23
fe
bruarie 2016, în vederea eliminării cauzelor
i condi
iilor ce creează premise pentru în
călcarea drepturilor
i libertă
ilor omului, în
special art. 25, alin.(4) din Cons�tu
ia Repu
blicii Moldova.
Ulterior, prin Legea nr.100 din
26.05.2016, prevederile art.186
i 191 din
Codul de procedură penală au fost modi�ca
te
inând cont de constatările Cur
ii Cons�
ionale din hotărârile sale.
În acela
i context, relevăm faptul că
dreptul la libertate
i siguran
ă este garantat
i de art. 5 din Conven
ia Europeană pentru
Drepturile Omului. Totodată, art. 5 din Con
ven
ie reprezintă unul dintre cele mai frec
vent încălcate drepturi de către Republica
Moldova în perioada anului 1997-2016, ocu
pând locul trei.
În anul 2016, împotriva Republicii Mol
dova a fost constatată încălcarea dreptului la
libertate
i siguran
ă garantat de art. 5 din
Conven
ie în următoarele cauze:
Balakin c.
Moldovei, Caracet c. Moldovei, Mozer c.
Moldovei și Rusiei, Savca c. Moldovei, Bu
zadji c. Moldovei.
În majoritatea cauzelor,
Curtea a stabilit durata excesivă
i lipsa mo
�vării deten
VIAȚA INTIMĂ, FAMILIALĂ ȘI PRIVATĂ
Cons�tuția Republicii Moldova prevede
în ar�colul 28: „
Statul respectă și ocrotește
viața in�mă, familială și privată
Dreptul la viața in�mă, familială și pri
vată este unul fundamental din categoria
drepturilor civile și poli�ce. Acest drept a
fost reglementat în: Declarația Universală
a Drepturilor Omului; Pactul internațional
privind drepturile civile și poli�ce; Convenția
Europeană a Drepturilor Omului; Cons�tuția
Republicii Moldova; Legea privind protecția
datelor cu caracter personal nr.133 din
Viața privată cons�tuie o abilitate a unei
persoane sau a unui grup de persoane care
�nd să se izoleze, cu scopul de a-și proteja
interesele. Limitele vieții private și a ceea ce
este considerat privat diferă între grupuri,
culturi și indivizi, conform obiceiurilor și
tradițiilor, deși există întotdeauna un anu
mit punct comun. Con�dențialitatea poate
� uneori asemănată cu anonimatul și dorința
de a rămâne în afara vieții publice. Cuvântul
„privat”, raportat la o persoană, semni�că
par�cular, individual. În general, dacă vorbim
despre lucruri personale, gradul de „persona
lizare” a informației este în funcție de modul
în care publicul poate să-l perceapă, ceea ce
diferă după împrejurări și �mp. Viața privată
poate � văzută sub aspectul de securitate.
Avocatul Poporului atestă încălcarea
dreptului la viața privată în cazul montării
camerelor de supraveghere pe domeniul
privat, în al cărei perimetru de suprave
ghere intră spațiul privat al vecinilor. Deși
pe�ționarii au alertat organele de drept cu
privire la acest aspect, ches�unea a rămas
nesoluționată. Avocatul Poporului a reco
mandat autorităților competente interveni
rea e�cientă în cazul concret și examinarea
circumstanțelor cauzei prin prisma respec
tării dreptului la viață privată. În asemenea
cazuri este necesar de a lua în considerare
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
, care a adus următoarea interpre
tare a no
iunii de „viață privată”:
dreptul la
Van Oosterwijk c. Belgiei; Schüssel c. Austriei; Von
Hannover c. Germaniei; Petrina c. României.
respectarea vie
ii private este dreptul la in
�mitate, dreptul de a trăi așa cum doreș�,
protejat de publicitate.
Noțiunea de viață
privată cuprinde elemente care se raportea
ză la iden�tatea unei persoane, precum nu
mele, fotogra�a, integritatea �zică și morală
ale acesteia. Garanția oferită la art. 8 din
Convenție este des�nată, în esență, pentru a
asigura dezvoltarea, fără ingerințe externe,
a personalității �ecărui individ în raport cu
În principiu, spațiile private nu sunt
deschise publicului și nu pot � accesate de
oricine, oricând și în orice circumstanțe.
acela
i �mp,
Comisia de la Veneția
(Comisia
Europeană pentru Democra
ie prin Drept a
Consiliului Europei)
a speci�cat că sfera pri
vată acoperă aspectul in�m al personalității
unei �ințe umane. Aceasta atrage după
sine dreptul �ecărei persoane de a � prote
jat împotriva intruziunilor nejus��cate ale
autorităților publice, mass-media, oricăror
ins�tuții sau persoane �zice.
inând cont de cele relatate, Avocatul
Poporului recomandă examinarea de Minis
terul Jus�ției a problemei în cauză în contex
tul reglementării modalității de u�lizare a
mijloacelor de supraveghere video în spațiul
privat, as�el încât să nu aducă a�ngere drep
tului la viață privată a persoanelor �zice.
Divulgarea informației cu privire la
sta
rea sănătă
ii persoanei
, fără acordul aceste
ia, cons�tuie încălcarea dreptului la respec
tarea vieții private. Divulgarea stării de sănă
tate a persoanei în mass-media a reprezentat
un temei de sesizare din o�ciu a Avocatului
Poporului, care a intervenit cu recomandă
rile de rigoare. Cel mai grav este faptul că
asemenea ilegalități se comit de persoane cu
funcții publice, cum ar � președintele raio
nului în cazul concret, care a declarat public
că protestatarul X este „la evidența medicu
lui psihiatru din spitalul raional”, arătând în
fața camerelor de luat vederi cer��catul ce
con�rmă acest fapt.
La 29 iulie 2016, Consiliul Superior al Ma
gistraturii a adoptat Regulamentul cu privire
la publicarea hotărârilor judecătoreș�, care
Curtea Cons�tuțională a Republicii Moldova a devenit
membru al Comisiei Europene pentru Democrație prin
Drept a Consiliului Europei la 22 iunie 1996.
conține prevederi privind
depersonalizarea
hotărârilor
După o analiză a hotărârilor judecătoreș�,
s-a constatat că în judecătoriile din nume
roase raioane nu sunt publicate datele cu re
ferire la numele și prenumele judecătorului
și a procurorului, în po�da faptului că aceș�a
exercită funcții publice.
După adoptarea acestuia, portalul instan
elor de judecată a�
ează o nouă interfa
ă în
care hotărârile nu mai pot � căutate după nu
i prenumele persoanelor. As�el, dacă
anterior informația privind părțile dosarului
putea � accesată pe portalul
instante
jus�ce
, în prezent această op
iune de că
utare a fost exclusă, informa
ia �ind valabilă
La 3 februarie 2016, pe pagina Ministe
rului Jus�ției a fost publicat un comunicat
de presă, prin care s-a speci�cat că în ul�ma
perioadă tot mai mulți cetățeni ar � adresat
obiecții privind încălcarea drepturilor legale
prin publicarea numelor acestora pe portalul
instanțelor de judecată, fără a face trimite
re însă la un număr concret de plângeri sau
tendințe.
În acest context, remarcăm faptul că
principiul publicității procedurilor este
prevăzut în Codul de Procedură Penală
Codul de Procedură Civilă
, Legea privind
organizarea judecătorească, punctul 9 al
Regulamentul privind modul de publicare
a hotărârilor judecătoreș� pe portalul unic
al instanțelor judecătoreș�, precum și în
art. 117 din Cons�tu
ia Republicii Moldova.
Norma cons�tuțională stabilește că în toate
instan
ele judecătore
ele de judeca
tă sunt publice, iar judecarea proceselor în
ă închisă se admite numai în cazurile
stabilite prin lege, cu respectarea tuturor re
gulilor de procedură.
30
h�p://jurnal.md/ro/jus��e/2017/2/6/
csm-ingradeste-accesul-la-informa�e-prin-
depersonalizarea-hotararilor-judecatores�-jurnalist-un-
pas-inapoi-dosarele-cu-plahotniuc-�lat-guma-nu-ar-�-
ajuns-niciodata-in-aten�a-publicului/.
h�p://independent.md/csm-ingradeste-accesul-
la-informa�e-prin-depersonalizarea-hotararilor-
judecatores�/#.WMeRsW-LSUk.
Prevederile ar�colulului 18.
Prevederile ar�colulului 23.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului
publică, în baza de date HUDOC, toate de
ciziile și hotărârile cu includerea numelui in
tegral al reclamanților sau altor persoane la
care se face referire în acestea, inclusiv nu
mele judecătorilor, al procurorilor sau altor
subiecți care se fac responsabili de condam
narea statului la CtEDO în legătură cu comi
terea unor violări speci�ce. Acest fapt este
realizat în toate �purile de cauze examinate
de CEDO, inclusiv în cauzele penale. În cali
tate de excepție, în cazuri speci�ce, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului poate să nu
publice numele reclamanților. As�el, în con
formitate cu prevederile ar�colului 47/1 din
Regulamentul Curții Europene a Drepturilor
Omului, reclamantul care nu dore
te dez
văluirea iden�tă
ii sale trebuie să precizeze
aceasta
i să prezinte o expunere a mo�velor
care jus��că derogarea.
Inițial, publicarea hotărârilor judecătoreș�
a fost concepută ca un mijloc de asigura
re a transparenței ac�vității instanțelor
judecătoreș�. În opinia Avocatului Poporului,
depersonalizarea excesivă a numelor și date
lor reduce e�ciența acestui mecanism.
RECOMANDĂRI:
Elaborarea cadrului norma�v privind
reglementarea modalității de u�lizare
a mijloacelor de supraveghere video în
spațiul privat;
Asigurarea transparenței ac�vității
instanțelor judecătoreș� în mod
proporțional cu respectarea dreptului la
viață in�mă, familială și privată.
LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Starea de lucruri în ceea ce privește li
bertatea de exprimare în Republica Moldova
în anul 2016 nu s-a îmbunătățit. Gradul de
asigurare a libertății de exprimare este unul
redus, conform Studiului de percepție asu
pra drepturilor omului în Republica Moldo
va, realizat de O�ciul Avocatului Poporului în
anul precedent. Doar aproxima�v 40% din
tre respondenți consideră ca �ind asigurat
dreptul la libertatea opiniei
i a exprimării în
raport cu dreptul cetățeanului de rând. Pes
te jumătate din par�cipanții la sondaj ates
tă persistența percepțiilor de risc în urma
liberei exprimări. În același �mp, mass-me
dia în țara noastră con�nuă să �e apreciată
drept parțial liberă, conform clasamentelor
internaționale, experții semnalând o degra
dare a stării de lucruri în domeniu, în princi
pal cauzată de cadrul legal care nu favorizea
ză independența reală a ins�tuțiilor media,
concentrarea fără precedent a mass-media,
în par�cular din audiovizual, implicarea fac
torului poli�c în ac�vitatea presei.
În anul 2016, O�ciul Avocatului Poporu
lui a comandat realizarea unui studiu privind
percepții ale populației asupra drepturilor
omului în Republica Moldova
, care conține
un compar�ment cu referire la respectarea
dreptului la libertatea de exprimare.
Răspunsurile acordate de respondenți
atestă persistența percepțiilor de risc în
urma liberei exprimări. Per general, peste
jumătate dintre respondenți resimt ase
menea riscuri. În par�cular, 63,3% dintre
respondenți consideră riscant de a exprima
opinii cu referire la conducerea statului, iar
18,6% con�rmă că riscul persistă în deplină
măsură. Aproxima�v în aceeași măsură este
perceput riscul de exprimare a opiniei în ra
port cu poli�cienii, 61,1% dintre respondenți
sunt de părerea că exprimarea de opinii des
pre poli�cieni comportă anumite riscuri, iar
18% - riscuri în deplină măsură. Mai puțin ris
cant este considerat de a exprima opinia cu
referire la religie, 41,1% dintre respondenți
cred că riscul persistă într-o oarecare măsu
ră, iar 9,7% - în deplină măsură.
Dreptul la libertatea opiniei
i exprimă
rii de doar circa 40% respondenți este con
siderat ca �ind asigurat în raport cu dreptul
cetățeanului de rând și mai puțin în raport cu
dreptul de exprimare a jurnalistului.
Circa 5-6% dintre respondenți au decla
rat că atât lor, cât și rudelor, cunoscuților
le-au fost încălcat personal dreptul la libera
exprimare. În opinia par�cipanților la son
daj, dreptul la libera exprimare nu este în
topul drepturilor mai frecvent nerespectate,
dar nici printre cele care ar � mai respectate.
34
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/ro-raport_do_�nal_pentru_
�par.pdf.
După frecvența încălcării drepturilor și
libertăților fundamentale ale cetățeanului
de rând în Republica Moldova, dreptul la
informație, libertatea opiniei și a exprimării
se plasează pe locul 7, cu 8,6%. Mai rar, în
opinia respondenților, sunt încălcate dreptu
rile la proprietate, la libertatea gândirii și a
religiei, la libera circulație, de a alege și a �
ales, dreptul la întruniri etc.
După cum se ș�e, dreptul la libertatea
de exprimare, as�el cum este consacrat
în ar�colul 10 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului, în ar�colul 19 din
Declarația Universală a Drepturilor Omu
lui, în ar�colul 19 din Pactul Internațional
cu privire la drepturile civile și poli�ce și în
alte instrumente internaționale și regionale,
este unul complex, care cuprinde dreptul
de a avea opinii și de a căuta, de a primi și
de a răspândi informații și idei de orice fel,
fără amestecul autorităților și indiferent de
fron�ere. Jurnaliș�i și alți actori media au
o contribuție esențială la dezbaterea publi
că și la procesele de luare de opinie într-o
societate democra�că, acționând în calita
te de câini de pază publică sau socială, prin
crearea unor spații comune pentru discuții
și schimbul de informații și de idei. Iată de
ce este crucial important ca mass-media
să-și exercite acest rol în condiții favorabile
de ac�vitate.
Comunitatea mass-media semnalează
însă despre mul�ple probleme cu care se
confruntă în ul�mii ani. Acestea au fost rei
terate în ediția a II-a a Forumului mass-me
dia, care a avut loc pe 2-3 decembrie 2016,
recomandările par�cipanților �ind sinte�
zate în foaia de parcurs care ulterior a fost
expediată autorităților
Aprecieri similare ale evoluțiilor în 2016
au avut și organizațiile internaționale de mo
nitorizare a situației libertății presei. Evalua
rea Freedom House pentru Moldova este de
țară cu presă doar parțial liberă.
În anul 2016, Reporterii fără Fron�ere
(RFF) plasează Republica Moldova pe locul
Foaia de parcurs Forum media - h�p://mediaforum.
md/upload/foaie-de-parcurs-pentru-dezvoltarea-
mass-mesiei-din-rm-2016pdf-5891e98736791.pdf
Foaie de parcurs pentru dezvoltarea mass-media în
Republica Moldova.
76 din 180 de țări (
vezi diagrama alătura
). Potrivit clasamentului RFF, având în
vedere că în anul 2014 Republica Moldova a
fost pe locul 56, pierderea
ării noastre a 20
de pozi
ii este cea mai puternică deteriorare
a libertă
ii presei în toate
ările analizate în
Despre agravarea situa
iei mass-me
dia din Republica Moldova au semnalat
reprezentanții societății civile din Moldova
în rapoartele prezentate statelor membre
în cadrul celui de-al doilea ciclu al Eva
luării Periodice Universale (EPU) al Consi
liului ONU, care a avut loc pe 4 noiembrie
2016, la Geneva. Argumentele expuse au
fost su�cient de per�nente pentru a convin
ge unele state membre ale Națiunilor Unite
de pericolele existente în țara noastră pen
tru libertatea de exprimare.
Drept urmare, în cel de-al doilea ciclu al
EPU, autorităților moldoveneș� le-au fost
făcute mai multe recomandări pentru do
meniul mass-media – 10, față de 3 în pri
mul exercițiu EPU din 2012. Recomandă
rile s-au referit, în principal, la problemele
concentrării excesive a proprietății media
și la necesitatea combaterii monopolurilor
în media, la contracararea autocenzurii în
h�p://www.kas.de/wf/en/71.13614/.
rândul jurnaliș�lor moldoveni, la asigurarea
pluralismului mass-media, la adoptarea ca
drului legal necesar pentru protejarea mass-
mediei independente, a unui nou Cod al au
divizualului, la crearea unui mediu propice
pentru dezvoltarea presei independente, la
eliminarea corupției în domeniul accesului la
informațiile de interes public.
Și aprecierile experților naționali în
domeniu atestă o stare de lucruri gra
vă a mass-media în țara noastră, Indicele
Situației Mass-Media în Republica Moldova
(ISMM) pentru anul 2016 având valoarea
de doar 26,66 de puncte din cele 60. Cele
mai afectate zone, constatate de ISMM, sunt
„contextul poli�c, urmat, ca gravitate, de
mediul economic și de securitatea spațiului
media�c, ca parte a securității spațiului
informațional național”
Monitorizarea comportamentului edito
rial al ins�tu
iilor mass-media în perioada
electorală
i în campania electorală pentru
alegerile preziden
iale din Republica Mol
dova, realizate de Asociația Presei Indepen
dente și de Centrul pentru Jurnalism Inde
pendent, a constatat în scru�nul pentru ale
gerea șefului statului, la fel ca și în alegerile
37
h�p://media-azi.md/sites/default/�les/
Indicele%20situa�ei%20mass-media%20
%28ISMM%29%20din%20Republica%20Moldova%20
in%202016_0.pdf.
World press freedom ranks: Republic of Moldova (2006 - 2016)
locale și parlamentare, grave abateri în ceea
ce privește re�ectarea campaniei electorale
de către mai multe ins�tuții media. Potrivit
realizatorilor raportului de monitorizare,
mass-media din Republica Moldova a picat
examenul la maturitate profesională și infor
marea obiec�vă a cetățenilor
În anul 2016 au fost operate modi�cări
la ar�colul 66 din Codul Audiovizualului,
prin care numărul de licențe pe care le poa
te deține un proprietar de ins�tuții media
a fost redus de la cinci la două. Însă aces
te prevederi vor avea efect juridic doar în
anul 2021 pentru proprietarii media care au
obținut licențele în 2014 și, corespunzător, în
2022, pentru acei care și-au luat licențele în
2015. Deși modi�cările relatate au fost foar
te necesare, efectul scontat – de reducere
a concentrării proprietății și de asigurare a
pluralismului poli�c – nu a fost obținut. Pro
blema monopolizării mass-media, în par�
cular, a ins�tuțiilor din audiovizual, este una
extrem de acută.
Totodată, consemnăm că după amen
darea Codului Audiovizualului, în noiembrie
2015, posturile de televiziune au fost obliga
te să facă publice numele proprietarilor lor.
As�el, în prezent la rubrica „Transparență
decizională/Transparența” de pe pagina
o�cială a Consiliului Coordonator al Audi
ovizualului pot � iden��cate declarațiile pe
proprie răspundere cu privire la asigurarea
transparenței proprietății, cu speci�cările de
rigoare privind numele persoanelor �zice,
bene�ciari �nali ai �ecărei ins�tuții media
din audiovizual, as�el încât �ecare consu
mator de programe să cunoască cine stă în
spatele unui anumit post de televiziune sau
de radio.
În anul 2016 nu a fost adoptat un nou
Cod al Audiovizualului, în conformitate cu
rezoluțiile CoE, bunele prac�ci comunitare și
cu recomandările partenerilor de dezvolta
re, chiar dacă Planul de acțiuni al Guvernului
pentru anii 2016-2018 prevede acest lucru.
În schimb, în UTA Găgăuzia a adoptat o nouă
lege a audiovizualului care a fost cri�cată de
comunitatea jurnalis�că și de societatea ci
h�p://www.api.md/page/ro-monitorizarea-
mass-media-n-perioada-electoral-pentru-alegerile-
prezideniale-2016-304.
vilă regională, întrucât ar putea conduce la
ins�tuirea unui control poli�c asupra audio
vizualului din Autonomia Găgăuză.
În atenția opiniei publice s-a a�at și pro
iectul de lege, numit „Big Brother”, care a sus
citat cri�ci vehemente din partea societății
civile pentru faptul că prevedea posibilitatea
ca organele de anchetă să poată bloca site-
uri, să veri�ce email-urile personale și sms-
urile, să citească mesajele Viber, Telegram
sau WhatsApp. Proiectul de lege a fost ela
borat de MAI și a avut drept scop comba
terea pornogra�ei infan�le, a terorismului,
a exploatării sexuale a copiilor, dar
i pentru
a stopa propaganda războiului, discriminarea
rasială, os�litatea sau violen
a.
Avocatul Poporului a împărtășit îngrijo
rările societă
ii civile privind riscurile pe care
le comporta adoptarea proiectului de lege
nominalizat pentru respectarea drepturilor
a privată
i la libertatea de exprimare.
Într-o luare de a�tudine la acest subiect,
Ombudsmanul a amin�t că, potrivit stan
dardelor europene și ale ONU, măsurile re
stric�ve ale statului trebuie să întrunească
câteva criterii esen
iale: să urmărească un
scop legi�m, să respecte principiile de nece
sitate și proporționalitate, prevederile lega
le să �e clare, pentru a exclude interpretări
i u�lizarea normelor legale în alte scopuri
decât cele ce țin de securitatea na
ională. De
asemenea, aceste măsuri urmează a � apli
cate în baza deciziei unei autorități judiciare
independente.
În Recomandarea CM/Rec(2016)5 cu pri
vire la libertatea pe Internet, Comitetul de
Miniștri al Consiliului Europei a atenționat
statele membre ale CoE că „înainte de apli
carea de măsuri restric�ve pentru accesul la
Internet, o instanță sau autoritate adminis
tra�vă independentă trebuie să stabilească
că deconectarea de la Internet este o mă
sură mai puțin restric�vă pentru a�ngerea
scopului legi�m”.
Totodată, Raportorul special ONU pentru
libertatea de exprimare, David Kaye, notează
în Raportul privind promovarea și protecția
libertății de exprimare și de opinie, că în
2016 Consiliul pentru Drepturile Omului a
condamnat fără echivoc măsurile adoptate
de unele state pentru a preveni sau a per
turba accesul sau difuzarea de informații
on-line, cu încălcarea dreptului internațional
în domeniul drepturilor omului. Raportorul
special ONU a făcut apel la toate statele să
se abțină de la asemenea acțiuni (a se vedea
Rezoluția Consiliului 32/13, alin. 10). „
Bloca
rea pla�ormelor de Internet
i a infrastructu
rii de telecomunica
ii cons�tuie amenin
la libertatea de exprimare on-line, chiar dacă
măsurile restric�ve sunt mo�vate prin nece
sitatea asigurării securită
ii na
i a or
dinii publice
”,
se menționează în punctul 22
din Raportul relevat.
Avocatul Poporului a sus
inut ideea pro
movată de ONG-uri de expediere a proiec
tului de lege Comisiei de la Vene
ia pentru
veri�carea corespunderii cu standardele
europene și a recomandat Parlamentului să
lanseze dezbateri publice pe marginea pro
iectului de lege indicat.
Avocatul Poporului apreciază faptul că în
Republica Moldova există un cadru legal care
cuprinde reglementări în domeniile-cheie
referitoare la mass-media, cum sunt cele
privind: libertatea de exprimare, accesul la
informație, ac�vitatea ins�tuțiilor media
din presa scrisă și audiovizual etc. În același
�mp, Ombudsmanul pledează pentru for�
�carea cadrului legal privind mass-media,
prioritățile în acest sens �ind implementa
rea angajamentelor asumate de Guvern, în
capitolul XV „Mass-media” al Planului de
acțiuni pentru 2016-2018, de adoptare a
unui nou Cod al Audiovizualului, de elabo
rare a Concepției naționale de dezvoltare a
În opinia Avocatului Poporului, se impun
modi�cări la Legea cu privire la accesul la
informații, dar și la Legea privind datele cu
caracter personal, care este frecvent inter
pretată abuziv pentru a nu oferi jurnaliș�lor
informații de interes public, invocându-se
protecția datelor cu caracter personal.
Pentru a contracara concentrarea
proprietății în mass-media și protecția
concurenței loiale pe piața de publicitate se
impune adoptarea unei legi privind comple
tarea Legii concurenței. O altă lege care ur
mează a � adoptată conform normelor euro
pene și bunelor prac�ci în domeniu este cea
cu privire la publicitate. Legea în vigoare cu
privire la publicitate a fost adoptată în anul
1997 și este deja inoperantă.
Deși jurnaliș�i, în mare, și-au exerci
tat misiunea în condiții de securitate, n-au
fost lipsă cazurile de obstrucționare a aces
tora. Au existat numeroase situații în care
jurnaliș�i au fost amenințați, �e agresați
verbal sau �zic, �e le-au fost deteriorate
echipamentele, �e le-au fost intentate dosa
re în instanță. Asemenea acțiuni, consideră
experții, au un singur scop - să in�mideze
mass-media, să o facă docilă mai ales în ra
port cu autoritățile.
Unor diverse forme de in�midări au fost
supuși în par�cular jurnaliș�i de inves�gație,
mai ales în cazurile în care aceș�a au avut
în vizor cazuri de corupție.
În anul 2016,
organizațiile mass-media au făcut publice
aproxima�v 10 cazuri de presiuni asupra
jurnaliș�lor, de in�midări, de agresiuni �zice
sau verbale.
O formă de in�midare a jurnaliș�lor a
fost și neadmiterea accesului acestora în
sala de ședințe plenare a Parlamentului, su
biect care în anul 2015 s-a a�at și în atenția
. În aprilie 2016, situația
a revenit la normalitate și, după doi ani,
jurnaliș�i și-au putut relua ac�vitatea în sala
de ședințe a Legisla�vului.
RECOMANDĂRI:
Întreprinderea măsurilor pentru reali
zarea recomandărilor de ul�mă oră ale
Comitetului de miniștri al CoE, ale Co
mitetului ONU pentru drepturile omului,
Raportorului special ONU pentru liberta
tea de opinie, dar și pentru respectarea
39
h�p://media-azi.md/sites/default/�les/
Indicele%20situa�ei%20mass-media%20
%28ISMM%29%20din%20Republica%20Moldova%20
in%202016_0.pdf.
h�p://www.ombudsman.md/ro/content/
comunicat-de-presa-26 (Avocatul parlamentar a
emis un comunicat de presă în care a recomandat
Parlamentului iden��carea de soluții pentru
soluționarea problemei de acces liber a jurnaliș�lor în
sala de ședințe a Legisla�vului).
normelor europene și internaționale în
Elaborarea și aprobarea Concep
iei na
ionale de dezvoltare a mass-media, ba
zată pe for��carea pluralismului
i liber

ii de exprimare, în termenele stabilite
(trimestrul II al anului 2017) în Planul de
acțiuni al Guvernului pentru 2016-2018;
Adoptarea unui nou Cod al audiovizualu
lui în conformitate cu rezolu
iile Consiliu
lui Europei, cu direc�va Uniunii Europe
ne, cu bunele prac�ci comunitare
i re
comandările partenerilor de dezvoltare;
Adoptarea unei noi legi cu privire la pu
blicitate în corespundere cu normele
europene, cu realitățile curente atât de
pe piața de publicitate, cât și de pe cea
media din Republica Moldova;
Perfecționarea Legii cu privire la accesul
la informație;
Completarea Legii concurenței pentru
a asigura contracararea concentrării
proprietății în mass-media și protecția
concurenței loiale pe piața de publicitate;
Aplicarea de către autoritățile publice,
în spiritul standardelor europene a Legii pri
vind protecția datelor cu caracter personal,
la procesarea solicitărilor de informații.
DREPTUL LA INFORMAȚIE
Accesul la informațiile de interes pu
blic și transparența decizională reprezintă
două dintre cele mai importante elemen
te ale unei democrații funcționale. Dreptul
cetățenilor de a solicita și a primi informația
de interes public este cons�nțit în art. 34
alin. (1) al Cons�tuției Republicii Moldova.
Pe 11 mai 2000 a fost adoptată Legea nr.
982 privind accesul la informație, care oferă
1. Recomandarea CM/Rec(2016)5 cu privire la
libertatea pe Internet;
2. Raportul Secretarului General al Consiliului
Europei privind starea democrației, a drepturilor
omului și a statului de drept, 18 mai 2016;
3. Declarația din 30 aprilie 2014 privind protecţia
jurnalismului, siguranţa jurnaliş�lor şi a altor actori din
4. Recomandării CM/Rec (2016) 4 privind protecţia
jurnalismului şi a siguranţei jurnaliş�lor şi altor actori
instrumentele juridice necesare exercitării
dreptului la informație. În procesul de imple
mentare a legii menționate au fost constata
te însă unele lacune.
Frecvent autoritățile nu respectă ter
menul de prezentare a informației solici
tate, deși, conform Legii nr. 982 din 11 mai
2000 privind accesul la informație, ins�tuția
publică trebuie să răspundă la solicitările
de informație în termen de 15 zile. În cele
mai dese cazuri, autoritățile publice nu in
formează autorul cererii despre prelungi
rea termenului de furnizare a informa
despre mo�vele acesteia, așa cum prevede
legislația în vigoare.
În cazul răspunsului privind refuzul
autorităților de a prezenta informația soli
citată, nu sunt indicate modalitățile de con
testare a refuzului și termenul de prescripție
așa cum este speci�cat în art. 19 din Legea
nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la
informa
Nu este respectat principiul transparenței
informației cu caracter public, deoarece pe
paginile web o�ciale ale autorităților nu sunt
publicate materialele relevante care se refe
ră la un proiect de act legisla�v sau norma�v
(de ex. Sinteza obiecțiilor și propunerilor).
În po�da ra��cării țării noastre, prin Le
gea nr. 217 din 26 septembrie 2013, a Con
ven
iei Consiliului Europei din 18 iunie 2009
privind accesul la documentele o�ciale și
a asumării de către autoritățile naționale
a angajamentelor de ajustare a legislației
naționale la Convenția sus-menționată,
în prezent nu a fost amendat în totalitate ca
drul legal pentru a corespunde prevederilor
acesteia.
Pe 27 iunie 2014, un grup de deputați
înregistrat în Parlament un proiect de
lege care prevedea modi�carea și comple
tarea ar�colelor 15 și 16 din Legea privind
accesul la informație și a ar�colului 71 din
Accesul mass-media la informaţie în Republica
Moldova: probleme şi perspec�ve, 2014, h�p://www.
media-azi.md/ro/publica�i/accesul-mass-media-la-
informa%C5%A3ie-%C3%AEn-republica-moldova-
probleme-%C5%9Fi-perspec�ve ;
h�p://infoeuropa.md/legisla�e/parlamentul-
republicii-moldova-a-ra��cat-conven�a-consiliului-
europei-privind-accesul-la-documentele-o�ciale/ ;
Codul contravențional, care avea drept scop
înlăturarea de�ciențelor prezente în Legea
nr. 982, precum și ajustarea cadrului legal la
prevederile Conven
iei Consiliului Europei
din 18 iunie 2009 privind accesul la docu
mentele o�ciale.
Proiectul propunea modi
�carea procedurii de înregistrare a cererilor
cu privire la accesul la informație, reduce
rea termenului de prezentare a informației
și înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea
legislației privind accesul la informație pen
tru persoanele responsabile de prezentarea
informației. Proiectul însă a fost retras fără a
� examinat.
Pentru a armoniza legislația națională
la Convenția Consiliului Europei, în no
iembrie 2016, a fost modi�cat doar Codul
contravențional. Potrivit noii redacții a ar
�colului 71 din Codul contravențional, încăl
carea legislației privind accesul la informație
sau a celei cu privire la pe�ționare se va
sancționa cu amendă de la 100 la 150 de
unități convenționale (de la 5.000 până la
7.500 de lei) în cazul persoanelor �zice și cu
amendă de la 300 la 400 u.c. (de la 15.000
până la 20.000 de lei) în cazul persoanelor
cu funcție de răspundere. În același �mp,
prezentarea unui răspuns cu date eronate va
� sancționată cu o amendă de la 400 la 500
u.c. (de la 20.000 la 25.000 de lei) aplicată
persoanei cu funcție de răspundere. Cauza
contravențională va � examinată de poliție,
la cererea persoanei căreia prin contravenție
i-au fost cauzate prejudicii.
Până în perioada scrierii prezentului ra
port, nu au fost întreprinse alte acțiuni în
scopul perfecționării Legii nr. 982 din 11 mai
2000 privind accesul la informație. Avocatul
Poporului recomandă ajustarea legii vizate
la standardele europene, mai ales că în luna
septembrie 2017, când Guvernul urmează
să prezinte Consiliului Europei un raport re
feritor la implementarea Convenției privind
accesul la documentele o�ciale.
44
h�p://media-azi.md/ro/comentariu/accesul-mass-
media-la-informa%C5%A3ie-%C8%99i-perspec�ve-
de-op�mizare-cadrului-legal ;
h�p://mediaforum.md/ro/legisla�e/cum-
responsabilizam-autorita�le-care-ingradesc-accesul-
la-informa�e
Avocatul Poporului de asemenea mai
constată că nu sunt aplicate prevederile
art. 11 din Legea nr. 982, care s�pulează
că „în scopul garantării liberului acces la
informațiile o�ciale, furnizorul de informații:
... b) va numi și va instrui funcționarii res
ponsabili pentru efectuarea procedurilor de
furnizare a informațiilor o�ciale; c) va elabo
ra regulamente cu monitorizarea accesului
la informație în Republica Moldova cu pri
vire la drepturile și obligațiile funcționarilor,
în procesul de furnizare a documentelor,
informațiilor o�ciale”.
Așadar, a fost stabilit faptul că multe
autorități deocamdată nu au asemenea
documente în corespundere cu Regula
mentul cu privire la drepturile si obligațiile
funcționarilor în procesul de furnizare a do
cumentelor, informațiilor o�ciale.
RECOMANDĂRI:
Urgentarea procesului de ajustare a ar�
colelor 15 și 16 din Legea privind accesul
la informație la standardele europene;
Asigurarea instruirii funcționarilor în
domeniul accesului la informație și în
scopul aplicării e�ciente a Legii privind
accesul la informație;
Elaborarea instrumentelor și metodolo
giilor necesare pentru a asigura dreptul
la informație;
Asigurarea elaborării Regulamentu
lui cu privire la drepturile și obligațiile
funcționarilor în procesul de furnizare a
documentelor, informațiilor o�ciale de
către autoritățile publice care deocam
dată nu au elaborat un as�el de docu
ment;
Asigurarea publicării de către autoritățile
publice pe paginile lor web o�ciale a tu
turor informațiilor de interes public care
vizează interesele cetățenilor.
DREPTUL LA OCROTIREA
SĂNĂTĂ
Dreptul la sănătate reprezintă unul din
tre drepturile fundamentale ale omului, �
ind un drept natural și inalienabil.
Ar�colul 25 al Declarației Universale
a Drepturilor Omului proclamă dreptul la
un nivel de trai care să asigure sănătatea și
explicit accesul la îngrijire medicală. Ar�co
lul 36 al Cons�tuției Republicii Moldova, �
ind dedicat dreptului la ocro�rea sănătă
prevede garantarea acestui drept și obliga
�vitatea statului de a asigura minimumul
asistenței medicale.
ia în vigoare a Republicii Moldova
stabile
te responsabilitatea statului pentru
protejarea
i ocro�rea sănătă
ii cetă
enilor.
Asigurarea dreptului la sănătate se desfă
oară obligatoriu prin garantarea accesului
la serviciile de sănătate, prin echitate
i ca
litate a acestor servicii �ecărui cetă
ean care
le solicită.
În cadrul serviciilor de asisten
ă medi
cală, pacientul nu este doar persoana care
suferă de o afec
iune, dar
i cea sănătoasă,
care bene�ciază de serviciile medicale puse
la dispozi
ia cetă
enilor de către ins�tu
competente.
Dreptul la sănătate este abordat prin
prisma prevederilor interna
ionale, pu
nându-se accent pe drepturile pacientului,
acestea �ind s�pulate în Carta Europea
nă a Drepturilor Pacien
ilor, care include
14 drepturi ale pacientului
. În Republica
Moldova, drepturile
i responsabilită
pacientului sunt prevăzute în Legea nr.263
din 27.10.2005 cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului.
Conform studiului „Percepții asupra
drepturilor omului în Republica Moldova”,
realizat de O�ciul Avocatului Poporului în
anul 2016, 61% din populația țării conside
ră că statul nu asigură un acces egal tuturor
cetățenilor la asistență medicală de calitate.
De asemenea, în lucrare se constată că unor
categorii de persoane, cum ar � cele cu ve
nituri modeste și în etate, li se încalcă drep
tul la ocro�rea sănătății. Persistența plăților
Dreptul la măsuri preven�ve; accesibilitate;
informare corectă; consimţământul informat; alegere
liberă; respectul in�mităţii şi con�denţialitatea;
respect pentru �mpul pacientului; respectarea
standardelor de calitate; siguranţă; inovaţie;
evitarea suferinţei şi durerii care nu sunt jus��cate;
tratamentul personalizat; dreptul de a manifesta
nemulţumirea; dreptul de a � compensat.
informale în ins�tuțiile medicale limitează
semni�ca�v accesul categoriilor vizate de
persoane la serviciile medicale, indiferent
dacă acestea dispun sau nu de poliță de asi
gurare medicală. Monitorizarea respectării
dreptului la sănătate și a accesului la servici
ile de sănătate a fost declarată de către Avo
catul Poporului drept una dintre prioritățile
sale pentru următorii ani.
i la nivel na
ional există un cadru nor
ma�v pentru protec
ia drepturilor pacientu
lui, Avocatul Poporului a constatat necesita
tea perfecționării acestuia. Asta deoarece
caren
ele legisla�ve iden��cate reprezintă
un pericol pentru asigurarea dreptului la să
nătate a cetă
enilor în partea ce
ine de ca
litatea standardelor în accesarea serviciilor
medicale.
Odată ce în ul�ma perioadă tot mai so
licitate devin consultațiile medicale online
(consultațiile, diagnos�carea și prescrierea
tratamentului, care se realizează prin inter
mediul tehnologiilor informaționale),
Avo
catul Poporului a analizat cadrul norma�v
cu referire la acest aspect. S-a constatat
că, spre deosebire de alte țări, în Republica
Moldova nu există un cadru norma�v care
să reglementeze consultațiile medicale on
line. Dimpotrivă, potrivit ar�colului 17 din
Legea cu privire la exercitarea profesiunii de
medic nr. 264 din 27.10.2005, medicul este
obligat să înceapă tratamentul numai după
o examinare medicală efectuată personal,
iar în cazuri excepționale, de urgență, să
dea indicații de tratament prin mijloacele de
telecomunicații.
Potrivit prac�cilor internaționale, ca
drului legal care reglementează prestarea
serviciilor medicale online, �ecare medic și
pacient semnează un contract. Pacientul
este informat despre bene�ciile, riscurile și
limitele metodei date de consultație, des
pre drepturile și obligațiile sale, iar medicul
își asumă angajamentul să facă tot ce este
posibil, în condițiile date, pentru bene�ciul
pacientului. Contractele presupun că atât
pacienții, cât și medicii sunt obligați să fur
nizeze informații corecte și în �mp u�l, să
păstreze con�dențialitatea informațiilor. În
ceea ce privește comunicarea și prezenta
rea informațiilor în format digital, acestea
trebuie să �e înregistrate, logate și arhiva
te. Specialiș�i din e�ca medicală a�rmă că
prac�carea telemedicinii nu înseamnă și in
dependenta profesională, medicii �ind răs
punzători de diagnos�c, de recomandări și
de tratamentul propus.
Prin urmare, având în vedere că acorda
rea asistenței medicale online ia amploare,
�ind deja înregistrate unele cazuri care au
avut consecințe nefaste pentru pacienții mi
, Avocatul Poporului a propus Comisiei
parlamentare drepturile omului și relații in
teretnice inițierea procesului de elaborare a
unei legi speciale, care să reglementeze pro
cedura de acordare a consultațiilor medicale
online. Avocatul Poporului a fost informat că
propunerea a fost remisă după competență
Comisiei protecție socială, sănătate și familie.
Probleme din domeniul ocro�rii sănătății
au fost abordate în 40 de cereri înregistrate
la O�ciul Avocatului Poporului și frecvent in
vocate în cadrul audiențelor. Persoanele s-au
plâns de a�tudinea nerespectuoasă a perso
nalului medical față de pacienți, ceea ce adu
ce a�ngere demnității umane, dreptului de
a � tratat cu respect, cu evitarea suferinței
și oricărui tratament inuman. Majoritatea
cererilor s-au referit la problemele ce țin
de neacordarea asisten
ei medicale la �mp;
insu�ciența personalului medical competent
sau lipsa acută a acestuia în mediul rural;
accesul redus la serviciile de asisten
ă medi
cală de urgentă; neacordarea tratamentului
adecvat/personalizat pacientului; de�ciențe
în prestarea de servicii medicale prevăzute
de Programul unic; examinarea ine�cientă a
plângerilor de către autoritățile responsabile
din domeniul sănătății. Unii pe�
ionari erau
mulțumiți de calitatea serviciilor medicale
sau de lipsa acestora, de starea sanitaro-igi
enică și dotarea necorespunzătoare a ins�
iilor medicale.
O temă stringentă care a rămas actua
lă și în 2016 ține de asigurarea actului me
dical. Avocatul Poporului s-a sesizat din
presă în cazul u�lizării de către o ins�tuție
medicală a dispozi�velor medicale înve
h�p://www.e-sanatate.md/News/5808/un-
bebelus-din-chisinau-a-ajuns-la-reanimare-dupa-ce-
ar-�-urmat-un-tratament-indicat-la-telefon.
chite, ceea ce prezenta pericol pentru să
nătatea pacienților. Ches�unea a fost exa
minată sub aspectul respectării condițiilor
necesare pentru acreditarea ins�tuției și a
conformității echipamentelor medicale exis
tente în ins�tuțiile sanitare din Moldova.
Potrivit Dispozi
iei nr. 38-d din
29.01.2016 a Ministerului Sănătă
ii adop
tate în scopul asigurării implementării Or
dinului ministrului Sănătății nr.1019 din
în perioada februarie-aprilie
2016 dispozi�vele medicale urmau să �e
supuse procesului de veri�care periodică,
puse în func
i a�ate în u�lizare la acel
moment în cinci ins�tu
ii medicale
. Avoca
tul Poporului a constatat unele de�ciențe în
asigurarea veri�cărilor periodice a dispozi
�velor medicale de către ins�tuțiile medi
cale. Cheltuielile pentru efectuarea acestei
proceduri revin ins�tuțiilor medicale, care
sunt obligate să plani�ce resursele �nanci
are necesare în bugetul anual al ins�tu
Resursele �nanciare disponibile sunt însă
limitate, mo�v din care în mod prioritar
sunt plani�cate cheltuieli pentru procurarea
consumabilelor. Totodată, manageri ai ins�
iilor medico-sanitare publice au invocat și
unele de�ciențe în implementarea actelor
norma�ve speci�cate, cum ar � insu�ciența
�mpului necesar pentru veri�care de către
reprezentanții Organismului de Evaluare a
Conformită
ii ÎCS„TRANS-STANDART” SRL.
Și asta deoarece, în cadrul ins�tuției IMMP
Spitalul Clinic Republican, veri�carea perio
dică poate � efectuată doar în ziua în care
nu au loc intervenții chirurgicale. Remarcăm
faptul că ÎCS„TRANS-STANDART” SRL este
unica ins�tuție de pro�l acreditată în pre
zent
. Mai mult, această ins�tuție este acre
ditată pentru veri�carea periodică a zece �
puri de dispozi�ve medicale, acoperind doar
15% din �purile de dispozi�ve medicale u�li
zate în ins�tuțiile medicale din țară.
Ordinul cu privire la asigurarea veri�cărilor
periodice ale dispozi�velor medicale a�ate în dotarea
ins�tuțiilor medicale nr.1019 din 29.02.2015.
IMSP Ins�tutul Oncologic; IMSP Spitalul Clinic
Republican; IMSP Spitalul Clinic Municipal „S�nta
Treime”; IMSP Ins�tutul de Medicină Urgentă; IMSP
Ins�tutul Mamei şi al Copilului.
Ordinul ministrului Sănătății nr.1399 din 09.12.2014.
Avocatul Poporului a recomandat Minis
terului Sănătății să examineze minuțios fac
torii care împiedică realizarea efec�vă a pro
cesului de veri�care metrologică a dispozi�
velor medicale a�ate în dotarea ins�tuțiilor
medicale și elaborarea reglementărilor le
gale care ar facilita acest proces.
Având în
vedere angajamentele Republicii Moldova
stabilite prin Acordul de Asociere cu Uniu
nea Europeană, se impune respectarea ca
drului norma�v din domeniul dispozi�velor
medicale, a principiilor și recomandărilor
internaționale și europene aplicabile aces
tui domeniu, pentru a asigura func
ionarea
e�cientă a sistemului de sănătate, prin pu
nerea la dispozi
ia cetă
enilor a unor dispo
zi�ve medicale sigure
i inofensive.
Nu în ul�mul rând, un rol aparte în
îmbunătățirea calită
ii serviciilor acordate
iei de către unită
ile medico-sanitare
i farmaceu�ce îi revine procesului de eva
luare și acreditare a ins�tuțiilor medico-sani
tare publice și farmaceu�ce. Organizarea și
desfășurarea acestui proces, precum și elabo
rarea criteriilor de evaluare
i standardelor de
acreditare, sunt puse în sarcina Consiliului Na
ional de Evaluare
i Acreditare în Sănătate
Avocatul Poporului consideră imperi
os necesară revizuirea criteriilor actuale
de evaluare a ins�tuțiilor medico-sanitare
din perspec�va drepturilor omului. Totoda
tă, recomandă Ministerului Sănătății inclu
derea în lista experților pentru evaluare a
specialiș�lor din cadrul ins�tuției naționale
de promovare și protejare a drepturilor
omului, care ar facilita acest proces.
Un caz media�zat pe larg, care a intrat
în atenția Avocatului Poporului, a scos în
evidență mecanismul defectuos de conlu
crare/colaborare a serviciului de urgență cu
serviciul de poli
ie, cu serviciul de pompi
, când o persoană a decedat din cauză
că medicii serviciului de urgență nu au reușit
să intre în domiciliul acesteia. Avocatul Po
porului a recomandat Ministerului Sănătă
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu
privire la Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare
în Sănătate”, nr.526
h�p://www.jurnal.md/ro/social/2016/2/2/
avocatul-poporului-cazul-bastovoi-a-scos-in-evidenta-
grave-lacune-ale-sistemului-de-asistenta-medicala-
de-urgenta/.
să întreprindă acțiuni pentru e�cien�zarea
serviciilor de urgență acordate populației.
La 20 mai 2016, Ministerul Sănătă
i Mi
nisterul Afacerilor Interne au aprobat Ordi
nul nr. 369/145 cu privire la măsurile de îm
bunătă
ire a conlucrării dintre aceste două
autorită
i, pentru a preveni pe viitor situații
de lezare a drepturilor pacien
ilor la servicii
medicale urgente.
Dată �ind mul�tudinea de semnale/pro
bleme sesizate de Avocatul Poporului
privire la accesul redus la serviciile de îngriji
re medicală urgentă, în special în localitățile
rurale, în anul 2016 O�ciul Avocatului Po
porului, în colaborare cu PNUD
i OHCHR,
a elaborat Studiul „Respectarea drepturilor
omului în prestarea serviciilor de asisten
medicală urgentă prespitalicească din Repu
blica Moldova”.
Elaborarea studiului a avut ca scop evalu
area situației privind gradul de respectare a
drepturilor omului în prestarea serviciilor de
asisten
ă medicală urgentă prespitalicească
și oferirea de date �abile și de recomandări
pentru îmbunătățirea ac�vității acestui ser
Rezultatele studiului au scos în evidență
un șir de probleme care periclitează ac�vita
tea serviciului, implicit realizarea efec�vă a
accesului la servicii calita�ve și la �mp a pa
cientului. Problemele sesizate din discuțiile
cu focus-grupurile se referă la: corelarea
insu�cientă dintre Serviciul de asistență me
dicală urgentă prespitalicească cu asistența
medicală primară; insu�ciența acută de ca
dre medicale, în special în mediul rural; me
dicul nu este prezent în toate echipele (asigu
rarea cu medici este de doar 44%); condițiile
de muncă inadecvate (grele), insecuritatea
la locul de muncă, fapt ce demo�vează per
sonalul; insu�ciența ambulanțelor dotate cu
cele necesare; lipsa medicamentele necesa
re, în special în primele trei luni ale �ecărui
an; distanțele mari parcurse între localități
53
h�p://ms.gov.md/?q=legisla�e/ordin-nr-369145-
20052016-privire-masurile-imbunata�re-conlucrarii-
dintre-ministerul.
54
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/report_2015_engl.pdf
h�p://md.one.un.org/content/dam/unct/
moldova/docs/pub/ro-raport_do_�nal_pentru_�par.
pdf.
pe drumuri în stare deplorabilă, în special în
perioada rece a anului și pe �mp de ploaie;
lipsa numerotației caselor, denumirii străzi
lor în localitățile rurale și iluminării străzilor
pe �mp de noapte.
Potrivit datelor oferite de Centrul
Național de Asistență Medicală Urgentă
Prespitalicească (CNAMUP), din cele 355 de
autoturisme existente în serviciul Asistență
medicală urgentă prespitalicească (AMUP)
la nivel național, 305 unități au gradul de
uzură de peste 80%. Și asta în condițiile în
care transportul sanitar specializat nu poa
te � exploatat în cadrul serviciului AMUP în
cazul în care coe�cientul de uzură depășește
. Pentru a asigura opera�vitatea
intervențiilor medicale de urgență sunt ne
cesare 455 de autoambulanțe pentru în
treg teritoriul țării. Totodată, majoritatea
ambulanțelor existente nu sunt dotate cu
tot echipamentul necesar intervențiilor de
urgență. Lipsa ambulanțelor, gradul înalt de
uzură a autosanitarelor existente și a echi
pamentului, lipsa boxelor și a condițiilor de
întreținere a autosanitarelor afectează grav
calitatea serviciului AMUP. De asemenea,
lipsa dotării adecvate a autosanitarelor dimi
nuează șansa de supraviețuire a pacientului
în stare gravă, în special lipsa echipamente
lor speci�ce (cardiologice, neurologice etc.).
Totodată, s-a constatat că pe parcursul
ul�milor ani se urmărește tendința de redu
cere a �nanțării serviciului
, în po�da fap
tului că necesitățile sunt în creștere (uzura
echipamentelor și a ambulanțelor procurate
de mult �mp, reparația clădirilor învechite
etc..
În concluzie, a fost stabilit că starea ac
tuală a serviciului AMUP indică un risc înalt
de încălcare a drepturilor fundamentale ale
omului, în special a dreptului la acces la ser
vicii medicale calita�ve și a dreptului la res
pectarea �mpului necesar stării de urgență.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru
aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea
Serviciului de Asistenţă Medicală Urgentă pe anii
2006-2010 nr.564 din 22.05.2006.
Anul 2008-9,26%; anul 2016-8,14%; necesitatea
conform es�mărilor CNAUMP - 12,7%
Potrivit datelor sondajului
realizat în
cadrul studiului menționat, dreptul la acces
este limitat de lipsa posibilităților de a achita
cheltuielile aferente tratamentului, în caz de
necesitate. Aproape 40% dintre respondenți
au declarat că în ul�mele 12 luni predece
soare studiului au fost cazuri când au refu
zat să se adreseze pentru tratament în caz
de boală din cauza costurilor aferente. Mai
frecvent au refuzat tratamentul respondenții
cu un nivel scăzut socioeconomic (cei mai să
raci), cu circa 44% față de circa 33% a celor
mai înstăriți care au declarat același lucru. În
funcție de statutul respondentului, refuzul
adresărilor este mai frecvent printre persoa
nele cu dizabilități cu 43,8% ponderi a celor
care au declarat refuz cel puțin parțial, dar și
printre pensionari – cu 41,3% as�el de răs
Republica Moldova traversează o pe
rioadă marcată de un nivel sporit de
nemulțumire a cetățenilor față de stat și de
ins�tuțiile guvernamentale. Barometrul de
Opinie Publică
din aprilie 2016 înregis
trează cel mai scăzut nivel de încredere în
principalele ins�tuții ale statului. La fel, 84%
dintre respondenți se declară nesa�sfăcuți
de ceea ce face conducerea țării în domeniul
asistenței medicale.
Datele sondajului realizat cer��că fap
tul că
6% cons�tuie incidența cazurilor de
corupție în medicină, în mare parte plățile
neo�ciale �ind achitate la iniția�va pacien
tului (4,5%). Cel mai des aceste plăți sunt
efectuate în semn de mulțumire, pentru
consultația medicului (47,9%) la care efec�v
trebuie să adăugăm cele 28,2% de cazuri de
plăți drept mulțumire după care urmează
ca și pondere plățile pentru medicamente
Totodată, Studiul Băncii Mondiale „Eva
luarea sărăciei în Republica Moldova 2016.
Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldo
va: progrese și perspec�ve” relevă faptul
Sondaj sociologic realizat de CBS-AXA cu privire la
sa�sfacția populației, la nivel național, pe un eșan�on
de 1225 de respondenți cu vârstă de 18+ ani.
h�p://ipp.md/public/�les/Barometru/
BOP_04.2016_prima_parte_�nale-r.pdf
Scopul plă
ilor informale
că ”
cele mai sărace segmente ale popula
folosesc cel mai pu
in serviciile de sănătate
i renun
ă frecvent la tratament atunci când
au nevoie, par
ial din cauza lipsei de asigu
rare adecvată
i alte bariere �nanciare, care
au, as�el, un efect nega�v asupra rezultate
lor de sănătate
”. De asemenea, se mai no
tează că ”
deoarece gospodăriile casnice sunt
aproape de pragul sărăciei
i au un nivel de
trai mai precar, plă
ile chiar
i rela�v mici,
suportate direct pentru servicii de sănătate,
”.
RECOMANDĂRI:
Crearea de către Ministerul Sănătății a
unui organ independent de exper�ză
profesională medicală care să examine
ze cererile sau reclamațiile pacienților, în
mod obiec�v.
Revizuirea cadrului norma�v cu privire la
veri�carea periodică a dispozi�velor me
dicale puse în func
i a�ate în do
tarea ins�tu
iilor medicale și ajustarea la
standardele internaționale.
Revizuirea de către Consiliul Na
de Evaluare
i Acreditare în Sănătate
a criteriilor de evaluare și acreditare a
ins�tuțiilor medico-sanitare sub aspectul
respectării drepturilor omului.
Revizuirea mecanismului de atribuire
a fondurilor pentru AMUP din bugetul
AOAM, cu prevederea necesităților reale
ale serviciului.
Elaborarea curriculumului și inițierea
cursurilor de instruire inițială și con�
nuă în domeniul legislației medicale și
al drepturilor omului pentru personalul
medical în vederea respectării drepturi
lor pacienților în cadrul realizării actului
medical.
DREPTUL LA UN MEDIU ECOLOGIC
CURAT
Realizarea drepturilor fundamentale ale
omului la via
ă, la sănătatea �zică
i mora
lă este de neconceput fără existența unui
mediu ecologic curat. Totodată, menținerea
unor condiții ecologice favorabile cons�tuie
un factor important pentru dezvoltarea du
rabilă, care are la bază atât obiec�ve econo
mice, cât și sociale și de mediu.
Asigurarea dreptului la un mediu natural
curat, sănătos și durabil con�nuă să �e un
obiec�v important pentru autoritățile Repu
blicii Moldova, deoarece și în anul 2016 țara
noastră s-a confruntat cu probleme grave în
domeniul vizat.
În opinia Avocatului Poporului, cele mai
grave, care necesită o soluționare cât mai
urgentă, sunt problemele care se referă la:
i ges�onarea e�cientă a resurse
lor de apă, stocarea
i colectarea de
i cele din domeniul ges�onării
sectorului
fores�er
protec
conservării
Ches�unile în cauză sunt punctate
și în Strategia de mediu a Republicii Moldova
pentru anii 2014-2023:
„Managementul in
su�cient al deșeurilor solide cauzează polua
rea solului, aerului și a apei; managementul
inadecvat al pădurilor și prac�cile agricole
neraționale cauzează degradarea solului și
pierderea biodiversității; râurile mici, fântâ
nile sunt puternic poluate din cauza ac�vită
ților agricole, a infrastructurii de epurare a
apelor învechite, a depozitării ilegale a deșe
urilor și a dejecțiilor animaliere”...
Comitetul ONU pentru Drepturi Econo
mice, Sociale
i Culturale declară că, prin
prisma dreptului omului la apă, �ecare per
soană are dreptul la apă su�cientă, sigură,
acceptabilă, accesibilă din punct de vedere
i �nanciar, pentru consum personal
în gospodăria casnică. Aceste cinci atribute
de bază reprezintă fundamentul securită
După cum a menționat anterior Avoca
tul Poporului, disponibilitatea resurselor
de apă în Republica Moldova reprezintă un
aspect cri�c ce afectează capacitatea de dez
voltare economică a
Avocatul Poporului a abordat problema
calității și aprovizionării cu apă potabilă în
Raportul alterna�v
prezentat Consiliului
pentru Drepturile Omului, care a reviziut
situația privind drepturile omului în Repu
blica Moldova pe parcursul celui de-al doilea
ciclu al Evaluării Periodice Universale la 4 no
iembrie 2016. Trebuie de menționat faptul
că printre recomandările înaintate Republicii
Moldova, urmare a acestui proces, se regă
sesc și recomandări cu referire la calitatea
apei și aprovizionarea cu apă.
Resursele de apă din Republica Moldova
sunt sensibile la schimbările climaterice din
punctul de vedere atât al can�tă
ii, cât
i al
calită
ii. Conform unor es�mări, resursele
de apă de suprafa
ă disponibile se vor dimi
nua cu 16-20% până în anul 2020. Aceasta
înseamnă că siguran
a alimentării cu apă a
tuturor u�lizatorilor va � periclitată în anul
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023
61
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/rom_raport_upr_0.pdf
2020, când intensitatea u�lizării apei va a�n
ge o cotă maximă
ia privind calitatea apei potabile
furnizate consumatorilor din Republica Mol
dova con�nuă să �e una cri�că. Deși cu su
portul donatorilor externi au fost întreprinși
pași pentru soluționarea problemelor ali
mentării cu apă și canalizare, acestea nu au
fost nici su�ciente, nici e�ciente. În par�cu
lar se impune de remarcat faptul că rețeaua
de apeducte nu a fost construită în paralel
cu sistemele de canalizare, ceea ce conduce
la probleme de mediu. As�el, rata de conec
tare a popula
iei la sistemele centralizate de
alimentare cu apă este de aproxima�v 43%,
excluzând municipiul Chi
i doar 21,4%
din popula
ie bene�ciază de sisteme centra
lizate de colectare a apelor uzate, dintre care
numai 1,0% sunt din localită
ile rurale.
În lip
sa unor sisteme de evacuare a de
din cauza nerespectării măsurilor elementa
re de protec
ie a surselor de apă, s-a agravat
calitatea apei din circa 84,2% fântâni, folosi
te ca sursă de alimentare cu apă pentru circa
ia rurală.
Avocatul Poporului a fost sesizat de lo
cuitorii satului Măgura, raionul Făleș�, care
au invocat că de mai mulți ani nu dispun în
localitate nici de apă potabilă, nici menaje
ră. Toate fântânile au secat, iar alte surse de
apă nu există. În aceste condiții sunt nevoiți
să meargă după apă la distanțe mari în sa
tele vecine. Locuitorii au relevat faptul că
au solicitat în repetate rânduri intervenția
administrației publice locale, însă ches�u
nea a rămas nesoluționată.
În acest caz, Avocatul Poporului a reco
mandat autorității publice locale inițierea
procedurii de elaborare a documentației
de proiect pentru înaintare către Fondul
Ecologic Național în vederea obținerii �nan
ării în domeniul alimentării cu apă
i cana
lizare pentru localitate. Or Fondul Ecologic
Național �nanțează proiecte pentru imple
mentarea strategiilor, programelor și planu
rilor naționale de protecție a mediului, stan
dardelor și norma�velor, pentru construcția
și par�ciparea prin cote-părți la construcția
obiec�velor de protecție a mediului, inclusiv
Strategia de alimentare cu apă și sanitație pentru
�nanțarea lucrărilor de proiectare și imple
mentarea proiectelor în domeniul alimen
tării cu apă și canalizare. Proiectele propuse
spre �nan
are din fondurile ecologice sunt
prezentate de autorită
ile administra
iei pu
blice locale Ministerului Mediului sau struc
turilor lui teritoriale
Avocatul Poporului recomandă auto-
rităților publice locale să elaboreze
documentația necesară de proiect pentru
înaintare către Fondul Ecologic Național în
scopul de a obține �nanțări în domeniul ali
mentării cu apă și canalizare a localităților
rurale.
Un alt aspect problema�c ține de lipsa
sau degradarea rețelelor de canalizare și de
epurare a apelor. Potrivit concluziilor speci
�lor Centrului Na
ional de Sănătate Pu
blică, calitatea apei potabile din apeducte se
înrăută
te în �ecare an.
Aceasta con
un nivel tot mai înalt de microorganisme,
i nitra
i, ce nu corespunde parametri
În localită
ile din raionul Anenii Noi, apa
din apeducte nu corespunde normelor sa
nitare în propor
ie de 98 la sută. În aceas
tă zonă există doar două sta
ii de tratare a
iar 17
coli
i grădini
e sunt asigurate
cu apă îmbuteliată.
Nici apa din apeductele din raioanele
Glodeni, Cău
eni, Făle
�, Râ
cani, Ialoveni,
tefan Vodă, Taraclia
i Orhei nu corespun
de normelor sanitare. Cauzele principale
sunt lipsa instala
iilor pentru tratarea apei
și a zonelor de protec
ie sanitară a apeduc
telor. Potrivit specialiș�lor din domeniu, cea
mai poluată apă este în apeductele din sate,
care nu corespunde parametrilor chimici
microbiologici în propor
ie de 53 %
i, re
spec�v, 17 %.
În acest context, Avocatul Poporului
amintește că Republica Moldova a fost con
damnată în anul 2016
de Curtea Europea
nă a Drepturilor Omului pentru încălcarea
ar�colului 8 din Conven
ia Europeană a
Drepturilor Omului pentru neacordarea des
Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 despre
aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice
Cauza Otgon împotriva Republicii Moldova,
Hotărârea din 25 octombrie 2016 (cererea nr.
păgubirilor su�ciente de instanțele de jude
cată pentru repararea prejudiciului cauzat
sănătății. Persoana vizată în această cauză a
ajuns la spital după ce a consumat apă infes
tată de la robinet, iar instanțele naționale nu
i-au acordat despăgubirile solicitate pentru
dauna adusă sănătății.
Avocatul Poporului consideră necesa
re: intensi�carea eforturilor de ex�ndere a
re
elei de canalizare
i a sistemului de epu
rare a apelor uzate din țară și în special în
localitățile rurale, alături de construcția de
noi apeducte; e�cien�zarea poli�cilor sec
toriale pentru supravegherea, ges�onarea
i protec
ia resurselor de apă; monitorizarea
calității apei la nivel național, în mod siste
ma�c și coordonat.
Un alt subiect actual este protecția re
surselor de apă de suprafață și în special
a râurilor Nistru, Prut, Bâc, altor râuri mai
mici, lacurilor. Transmiterea în folosin
ă a
resurselor de apă, fără a stabili regulile de
exploatare, fără a controla în modul cuvenit
îndeplinirea lor, fără a garanta compensarea
pagubelor duce, în �nal, la degradarea con
�nuă atât a infrastructurii (a digurilor, bara
jelor, evacuatoarelor de apă, conductelor,
instala
iilor etc.), cât
i a resurselor de apă
în întregime
În atenția Avocatului Poporului au intrat
de repetate ori cazuri de poluare a râului Bâc
sau a unor pâraie de către agenții economici.
În ianuarie 2016, Avocatul Poporului s-a
sesizat din o�ciu privind informa
iile publi
cate în mass-media cu referire la catastrofa
ecologică pe râul Bâc. Potrivit semnalelor
apărute în presă, de
eurile de la abatoa
rele de păsări din satul Floreni, Anenii Noi,
au ajuns în râul Bâc din cauza unei sta
de pompare defecte. Avocatul Poporului a
sesizat Inspectoratul Ecologic de Stat pen
tru a veri�ca legalitatea ac
iunilor agen
economici
i pentru a constata gradul de
respectare a dreptului fundamental la un
mediu sănătos, garantat de ar�colul 37 din
Cons�tu
ia Republicii Moldova.
Avocatul Poporului a fost ulterior infor
mat că Inspectoratul Ecologic de Stat a sesi
zat Procuratura Generală în vederea pornirii
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023
unei cauze penale pentru poluarea apei
solului, ca urmare a neregulilor admise de
ÎM GLC ,,Floreni service”, s. Floreni. Totoda
tă, persoanei cu func
ie de răspundere de la
SRL ,,Avifor GV” i-a fost aplicată o amendă în
sumă de 7000 de lei
i întocmită prescrip
de înlăturare a neajunsurilor depistate
Cât privește situația ecologică din bazinul
râului Nistru, trezește îngrijorări decizia Gu
vernului Ucrainei de a construi șase noi hi
drocentrale pe Nistru, amplasate mai sus de
hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Și asta
deși, potrivit opiniei comunității ș�inți�ce și a
ONG-urilor din domeniu, Complexul Hidroe
nerge�c Novodnestrovsk prezintă un pericol
real pentru biodiversitatea și resursele ac
va�ce ale râului Nistru. Urmare a ac�vității
complexului menționat, au fost diminuate
capacitățile de auto-puri�care a apei din
cauza deteriorării regimului termal, a scăzut
volumul rezervorului de acumulare de la Du
băsari și s-a micșorat potențialul de recreare
a zonelor aferente. Construcția altor șase
centrale hidroelectrice similare vor putea
avea un impact catastrofal pentru situația
ecologică a râului Nistru și ne va putea lipsi
de rezerve importante de apă potabilă, dat
�ind faptul că acesta este sursa de aprovizi
onare cu apă a municipiului Chișinău și a al
tor localități din țară (
asigură în propor
ie de
70% necesită
ile de apă ale moldovenilor
În acest context, Avocatul Poporului sa
lută decizia adoptată de către prim-ministru
de creare a unui grup interministerial de lu
cru, care va elabora un Plan de acțiuni pen
tru a remedia situația din sistemul hidrologic
al Republicii Moldova, dar și privind inven
tarierea tuturor actelor bilaterale
i inter
ionale referitor la subiectul dat, la care
Republica Moldova
i Ucraina sunt parte,
inclusiv pe marginea acordurilor de asociere
a ambelor state cu Uniunea Europeană, dar
i angajamente asumate sub aspect ecologic
i inves�
Ombudsmanul consideră important
ca autoritățile să mențină pe agenda
priorităților sale această problemă și să in
tensi�ce eforturile de negociere cu partea
h�p://ombudsman.md/ro/content/cazul-
poluarii-riului-bic-urmare-scurgerii-deseurilor-de-la-
abatoarele-fabricii-avicole.
ucraineană a unui acord de colaborare pri
vind funcționarea complexului actual de la
Novodnestrovsk, care este ges�onat de par
tea ucraineană.
Avocatul Poporului încurajează de ase
menea autoritățile responsabile să insiste în
con�nuare în a-i solicita Ucrainei să organi
zeze consultări transfrontaliere înainte de a
începe construcția, precum și să se confor
meze prevederilor Convenției privind impac
tul asupra mediului în context transfrontalier,
semnată și ra��cată de Moldova și Ucraina,
prevederilor Protocolului privind evaluarea
strategică de mediu (Protocolul ESM).
O problemă gravă de mediu în Republi
ca Moldova ține de ges�onarea deșeurilor.
Deșeurile rămân a � o sursă de poluare a
tuturor componentelor de mediu. Cu toate
acestea, în țara noastră prac�c lipsește infra
structura de management a deșeurilor, iar
metoda de ges�onare a deșeurilor se reduce
la colectarea acestora în amestec și depo
zitarea lor pe teren gol la gunoiș�. Cu mici
excepții, deșeurile prac�c nu sunt reciclate
și reu�lizate.
Cea mai răspândită metodă de tratare a
eurilor menajere – depozitarea pe sol
reprezintă o sursă importantă de poluare a
i a apelor subterane. În acest con
text, salubrizarea localită
ilor, managemen
tul de
eurilor urbane
i rurale reprezintă un
obiec�v important al autorită
ilor publice
centrale
i locale. Evacuarea de
eurilor la
� rămâne a � o modalitate de bază în
eliminarea de
eurilor.
O situație deosebit
de gravă la acest capitol se atestă în muni
Avocatul Poporului s-a sesizat din o�
ciu pe marginea subiectului media�zat cu
privire la depozitarea deșeurilor în preajma
comunei Bubuieci. Odată cu sistarea depo
zitării deșeurilor la poligonul din
ânțăreni,
raionul Anenii Noi (anul 2010), acestea sunt
stocate la periferia capitalei în baza unei de
cizii a Consiliului municipal Chișinău
, care
Strategia de mediu pentru anii 2014-2023.
Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.11/22 din
28 septembrie 2010 cu privire la atribuirea în folosință
a unor loturi de pământ Direcției generale loca�v-
comunale și amenajare; Decizia Consiliului municipal
Chișinău nr.14/23-1 din 02.12.2010.
a permis Î.M. Regia “Autosalubritate” folo
sirea provizorie, ca alterna�vă, a lotului de
pământ cu suprafața de 8.93 ha din str. Uzi
nelor (stația de transbordare).
Timp de mai bine de 6 ani de zile, pro
blema depozitării deșeurilor din municipiul
Chișinău nu a fost soluționată, iar impactul
a fost și este resimțit în con�nuare, cu pre
cădere, de locuitorii din apropierea gunoiș�i
neautorizate. Locuitorii din apropiere se
plâng de situația jalnică în care au ajuns. Apa
și aerul poluat, mirosul insuportabil le fac
imposibil traiul acestora.
Ministerul Mediului i-a comunicat Avo
catului Poporului la solicitare că, în urma
controalelor ecologice efectuate în repeta
te rânduri, au fost constatate încălcări atât
în ceea ce privește amplasarea și amenaja
rea depozitelor, cât și ges�onarea corectă a
deșeurilor interzise înhumării. Totodată, mi
nisterul de resort a mai informat Ombuds
manul că situația este nefavorabilă în special
în sectorul amplasării postului de observații
nr.9, Uzinelor, nr.171. As�el, nivelul poluării
aerului, conform evaluării indicilor calității
aerului, se apreciază ca sporit și înalt în
acest sector industrial. În 2016 nivelul ae
rului atmosferic a fost înalt în lunile aprilie,
mai, iulie, august, septembrie și sporit în
restul lunilor anului. În anul 2016 cel mai
înalt nivel de poluare s-a înregistrat în luna
august, cauzat �ind de concentrațiile sporite
de dioxid de azot.
Centrul Național de Sănătate Publică
(CNSP) l-a informat pe Avocatul Poporului
că pe parcursul anilor 2010-2016 specialiș�i
Centrului de Sănătate Publică din municipiul
Chișinău au inves�gat calitatea apei din circa
10-15% din cele 66 de fântâni publice ampla
sate pe teritoriul comunei Bubuieci. Rezulta
tele supravegherii calită
ii apei din fântânile
de mină amplasate pe teritoriul comunei
Bubuieci, municipiul Chi
inău, denotă nive
le ridicate de neconformitate a calită
ii apei
la parametrii sanitaro-chimici, inclusiv după
con
inutul de nitra
i reziduu sec, valorile
depistate încadrându-se în limitele de 80 -
100% (anul 2014 - 100%; anul 2015 - 100%;
De asemenea, CNSP a comunicat că mor
talitatea generală a popula
iei din comuna
Bubuieci în perioada anilor 2013¬2015 are
o tendin
ă de cre
tere de la 6,8 (50 abs) în
anul 2013 până la 8,3 (58 abs) în anul 2015.
Se atestă o sporire a numărului de cazuri în
registrate a persoanelor cu afec
iuni ale sis
temului cardiovascular de la 1207 (976 abs)
cazuri la 10 mii în anul 2013 până la 1403,3
(1159 abs) la 10 mii în anul 2015. O situa
ie
similară se constată
i în cazul morbidită
ii
iei prin tumori maligne: numărul de
persoane afectate de cancer a sporit de la
57 de cazuri (771,2 la 100 mii) în anul 2013,
până la 84 de cazuri (1019,0 la 100 mii) în
anul 2015. CNSP a menționat că, deși nu se
atestă o in�uen
ă directă a poligonului pen
tru depozitarea
i compostarea de
eurilor
menajere solide asupra sănătă
ii popula
iei
comunei Bubuieci, Serviciul de Supraveghere
de Stat a Sănătății Publice recomandă sista
rea ac�vită
ii de acumulare
i depozitare a
eurilor menajere solide pe poligonul din
comuna Bubuieci.
Avocatul Poporului consideră că proble
ma depozitării deșeurilor din mun. Chișinău
nu suportă amânare și că autoritățile res
ponsabile de mediu și autoritatea publică
locală a mun. Chișinău trebuie să întreprindă
măsuri urgente pentru găsirea soluțiilor op
�me în acest caz. Acest subiect urmează să
�e în vizorul Avocatului Poporului.
Potrivit datelor furnizate de Agenția
Moldsilva, în prezent fondul fores�er na
onal cons�tuie 12,7% din teritoriul
ării, în
Uniunea Europeană rata minimă �ind de 40
la sută. Majoritatea terenurilor acoperite cu
păduri (87,2%) se a�ă în proprietatea statu
lui, restul �ind de
inute de primării (12,2%)
i 0,6% de proprietari priva
Sta�s�cile oferite de Agenția Moldsil
va sunt dovada faptului că fondul fores�er
al țării este unul redus, Republica Moldova
�ind printre statele din Europa cu cea mai
mică rată de împădurire. Cu atât mai multe
semne de întrebare apar în legătură cu feno
menul defrișărilor masive ale pădurilor din
69
h�p://www.moldsilva.gov.md/pageview.
php?l=ro&idc=180&t=/Fondul-fores�er-na�onal/
Resursele-fores�ere.
Aproxima�v patru mii de hectare de pă
dure sunt tăiate anual din suprafa
a împădu
rită a Republicii Moldova, par
ial prin defri
ări ilegale. Mo�vul acestor din urmă este
obținerea câș�gurilor necontabilizate, care
se ridică la zece milioane de euro. Declarația
a fost făcută de ministrul Mediului în cadrul
unor dezbateri publice
. Ministrul Mediului
a mai men
ionat că în Republica Moldova
domeniul fores�er valorează aproxima�v
zece milioane de euro contabilizat, iar alte
zece milioane sunt ob
inute din furturile fo
res�ere.
Mai mult, Republica Moldova cu o rată
minimă de împădurire în Europa a ajuns să
exporte can�tăți mari de lemn brut.
Mass-media a semnalat în anul tre
cut mai multe cazuri de defrișări ilicite și a
atenționat autoritățile asupra ches�unilor
ce țin de protecția spațiilor de păduri.
În
context, Avocatul Poporului salută adopta
rea de către Guvern a Hotărârii cu privire la
sistarea exportului de lemn, susținând ideea
ins�tuirii unui moratoriu de lungă durată la
exportul lemnului, până la restabilirea su
prafe
elor fores�ere și aducerea acestora la
rata minimă europeană.
Defrișări ilegale au avut loc și în alte sco
puri decât cele de export al masei lemnoa
se. În anul 2016 au fost înregistrate cazuri
în care agen
ii economici au luat în arendă

ii fores�ere
în scopul dezvoltării spațiu
lui verde, însă au defrișat suprafețele luate
în arendă și au construit un bazin acva�c și
O altă problemă a�ată în vizorul Avoca
tului Poporului este construcția de imobile
capitale în spațiile împădurite. Asta chiar
dacă Regulamentul privind atribuirea în fo
ă a terenurilor din fondul fores�er în
scopuri de gospodărire cinege�că
i/sau de
70
h�p://www.realitatea.md/in-moldova-anual-
sunt-taiate-patru-mii-de-hectare-de-padure-zeci-
de-milioane-de-lei-sunt-puse-ilegal-in-buzunar-
video_35518.html
h�p://www.ziarulna�onal.md/ma�a-padurilor-din-
r-moldova-jaful-din-codru/
h�p://www.publika.md/perchezi�i-la-
intreprinderea-silvica-de-la-bal�-intr-un-
dosar-de-taiere-ilicita-a-padurilor_2814121.
html#ixzz4a9f1NSsk
recreare
interzice edi�carea obiectelor ca
pitale pe terenurile fondului fores�er.
Avocatul Poporului salută operarea în
anul 2016 a modi�cărilor în Regulamentul
privind atribuirea în folosință a terenurilor
din fondul fores�er în scopuri de gospodări
re cinege�că
i/sau de recreare
. Prin mo
di�cările operate este interzisă transmiterea
dreptului de arendă în scop de recreere către
alte persoane �zice sau juridice, indiferent
de forma organizatorico-juridică, pentru a se
evita „vânzarea” pădurilor prin concesiunea
drepturilor de folosin
La fel de importantă
a fost majorarea de circa cinci ori a pre
arendei fores�ere, as�el încât plata pe ter
men de un an pentru un hectar de terenuri
fores�ere va cons�tui 19092,37 lei.
Potrivit informației furnizate de Minis
terul Mediului, pădurilor le-au fost aduse
daune considerabile. Într-un comunicat dis
tribuit de Ministerul Mediului se spune că
”Republica Moldova a pierdut din ges�unea
sa mii de hectare de pădure valoroasă, ma
joritatea acestora �ind distruse de interven
ii antropice barbare - construirea caselor
mul�etajate, beciurilor, piscinelor, garduri
lor din beton, drumurilor asfaltate
i chiar
a stadioanelor”
. Aceeași sursă precizează
că între Agen
ia „Moldsilva”
i bene�ciari
rămân în vigoare peste 650 de contracte
de arendă pe o suprafa
ă totală de aproape
7000 de hectare, însă procesul de reziliere
prin ac
iuni în jus�
i de comun acord al
ilor con�nuă - din cele 842 de contracte
încheiate în perioada 2008-2015, aproape
200 au fost deja reziliate.
Avocatul Poporului consideră nece
sară monitorizarea respectării stricte a
interdicțiilor ins�tuite la arenda spațiilor de
pădure și de concesionare a dreptului de
arendă a spațiilor fores�ere către alte per
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Pentru
aprobarea Regulamentului privind atribuirea în
folosinţă a terenurilor din fondul fores�er în scopuri
de gospodărire cinege�că şi/sau de recreare” nr.187
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Pentru
modi�carea şi completarea Regulamentului privind
arenda fondului fores�er în scopuri de gospodărire
cinege�că şi/sau de recreare” nr.770 din 17.06.2016.
75
h�p://mediu.gov.md/index.php/serviciul-de-presa/
nouta�/2482-arenda-padurilor-a-fost-interzisa
soane, dar și întreprinderea de acțiuni legale
pentru readucerea pădurilor în ges�unea ex
clusivă a statului
i în bene�ciul tuturor cetă
enilor, întreprinderea de acțiuni necesare
pentru ex�nderea spațiilor fores�ere.
RECOMANDĂRI:
E�cien�zarea poli�cilor sectoriale pen
tru a supraveghea, a ges�ona
i a proteja
resursele de apă; monitorizarea calității
apei la nivel național, în mod sistema�c
și coordonat;
Intensi�carea eforturilor de ex�ndere
a re
elei de canalizare
i a sistemului
de epurare a apelor uzate din țară și în
special în localitățile rurale, alături de
construcția de noi apeducte;
Consolidarea capacităților autorităților
publice locale pentru a elabo
ra documentația de proiect, pentru
obținerea �nanțării din partea Fondul
Ecologic național, în domeniul alimen
tării cu apă și canalizare a localităților
rurale;
Intensi�carea eforturilor pentru a realiza
controlul
i a evalua situa
ia ecologică
din Republica Moldova din punctul de
vedere al ges�onării de
i infor
marea popula
iei despre aceasta;
Întreprinderea măsurilor urgente pentru
a elabora soluții op�me pentru problema
depozitării deșeurilor din mun. Chișinău;
Monitorizarea respectării stricte a
interdicțiilor ins�tuite la arenda spațiilor
de pădure și de concesionare a dreptu
lui de arendă a spațiilor fores�ere către
alte persoane, dar și întreprinderea de
acțiuni legale pentru a readuce păduri
le în ges�unea exclusivă a statului
i în
bene�ciul tuturor cetă
enilor, pentru a
ex�nde spațiile fores�ere;
Promovarea educa
iei ecologice a �ne
rei generații la toate nivelele, ca parte
componentă a unui sistem educa
DREPTUL LA VOT ȘI DREPTUL
DE A FI ALES
În anul 2016 au avut loc alegerile
Președintelui Republicii Moldova. Deși ob
servatorii naționali
au constatat că în pro
cesul votării și de numărare a voturilor la
alegerile pentru funcția de președinte al Re
publicii Moldova din 30 octombrie 2016 nu
au fost comise încălcări ale legislației care să
in�uențeze rezultatele votării în măsura în
care acestea să �e declarate nule, totuși au
fost raportate incidente/de�ciențe în acest
proces. Cele mai multe incidente s-au refe
rit la prezența materialelor de publicitate,
a a�șelor, a panourilor electorale din raza
secției de votare (100 metri de la localul
secției) și prezența nejus��cată a persoane
lor neautorizate în incinta sau în perimetrul
a 50 de metri ai secției de votare, precum și
transportarea organizată a alegătorilor
Conform constatărilor Misiunii de Obser
vare a Alegerilor,
36% dintre secțiile moni
torizate în ziua alegerilor nu erau accesibile
pentru persoanele cu necesități locomotorii
speciale (lipsa rampei/pantei de acces, am
plasarea la etajul 2 al secției de votare etc).
Alte 33% dintre secțiile de votare nu au fost
asigurate cu echipament corespunzător pen
tru persoane cu dizabilități de vedere (lipsea
cel puțin unul din următoarele elemente:
iluminare su�cientă, lupă, un bule�n de vot
cu corp de literă mare etc.).
Referindu-se la abaterile atestate de că
tre observatorii na
i interna
ionali în
turul doi de scru�n preziden
ial, Avocatul
Poporului a accentuat că nu este su�cient
ca procesul electoral
stricto senso
să con
reguli adecvate patrimoniului electoral euro
pean: trebuie să �e garantată credibilitatea
procesului electoral. Mai mult decât atât,
alegătorul are dreptul la o evaluare corectă
a rezultatelor scru�nului, iar statul este obli
gat să penalizeze orice fraudă electorală.
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/11/Raport-5-ro-enectorala-2016.pdf.
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/11/Raport-5-ro-enectorala-2016.pdf.
h�p://ombudsman.md/ro/content/avocatul-
poporului-mihail-cotorobai-se-arata-profund-
decep�onat-de-modul-care-fost.
Totodată, pe unii cetățeni i-a nemulțumit
modul în care a fost organizat procesul de
vot la unele secții de votare din străinăta
te. Peste hotare reprezentanți ai diasporei
moldoveneș� nu și-au putut exercita dreptul
la vot din lipsa bule�nelor de vot.
Avocatul Poporului a semnalat în luarea
de a�tudine în problema dată
că cele cinci
principii fundamentale, care stau la baza pa
trimoniului electoral european sunt sufra
giul universal, egal, liber exprimat, secret
direct. Sufragiul universal înseamnă că �eca
re persoană are dreptul de a alege
i de a �
ales. Obliga
ia statului este de a e�cien�za
permanent procedura de vot as�el încât să
asigure exercitarea fără impedimente a aces
tui drept fundamental. Alegătorii trebuie să
bene�cieze în permanen
ă de posibilitatea
de a vota la o sec
ie de votare
Având în vedere informația difuzată în
mass-media și concluziile observatorilor na
i interna
ionali cu privire la imposibi
litatea realizării efec�ve a dreptului la vot de
către mai mulți cetățeni a�ați peste hotarele
țării, Avocatul Poporului a opinat că autori

ile au eșuat în realizarea obligațiilor pozi
�ve de a asigura exercitarea în mod efec�v
de către moldovenii din diasporă a dreptului
la vot. Statul trebuie să prevadă mecanisme
e�ciente pentru realizarea plenară a acestui
drept. Avocatul Poporului a încurajat autori

ile să examineze posibilitatea modi�cării
i completării legisla
iei electorale pentru in
troducerea procedurii de vot prin corespon
ă sau a votului electronic.
În atenția Avocatului Poporului în 2016
s-a a�at și subiectul realizării dreptului la
vot a persoanelor lipsite de capacitatea ju
ridică. În acest sens, Avocatul Poporului a
recomandat modi�carea Codului electoral în
scopul de a acorda dreptul la vot persoane
lor lipsite de capacitatea de exercițiu
. De
www.ombudsman.md
Codul bunelor prac�ci în materie electorală. Linii
directoare şi raport explica�v, elaborat de Comisia de
la Veneţia.
Adresarea Parlamentului nr.07-2/22 din 06.10.2016
înaintată de Avocatul Poporului în comun cu
membrii Consiliului de experți pentru monitorizarea
implementării Convenției ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități pe lângă O�ciul Avocatului
Poporului.
Republica Moldova a ra��cat acum
ase ani
Convenția ONU cu privire la drepturile per
soanelor cu dizabilități și și-a asumat angaja
mentul de a implementa prevederile acestui
tratat important pentru toate persoanele
cu dizabilități, nu putem
vorbi despre o
evoluție semni�ca�vă în asigurarea respec
tării drepturilor persoanelor cu de�ciențe
psihosociale/mintale.
În cazul în care au fost declarate incapa
bile, persoanele cu dizabilită
i mintale sunt
lipsite de dreptul la vot. Comitetul ONU
pentru drepturile persoanelor cu dizabilități
accentuează că în vederea realizării depline
a recunoașterii egale a capacității juridice în
toate aspectele vieții este important să se
recunoască capacitatea juridică a persoane
lor cu dizabilități în viața publică și cea po
li�că. Capacitatea persoanei care ia decizia
nu poate � u�lizată pentru a jus��ca orice
excludere a persoanelor cu dizabilități de
la exercitarea drepturilor poli�ce, inclusiv
dreptul la vot.
RECOMANDĂRI:
Asigurarea implementării recomandă
rilor privind accesibilizarea secțiilor de
votare pentru persoanele cu necesității
locomotorii și dotarea cu echipament
corespunzător pentru persoane cu
dizabilități de vedere;
Întreprinderea măsurilor de rigoare în
procesul de organizare și desfășurare a
alegerilor, ajustarea cadrului norma�v,
pentru a asigura realizarea efec�vă a
dreptului la vot de către toți cetățenii Re
publicii Moldova, inclusiv cei a�ați peste
hotarele Republicii Moldova.
LIBERTATEA ÎNTRUNIRILOR
Libertatea întrunirilor este un drept
fundamental, care garantează �ecărui om
posibilitatea de a se întruni pa
nic cu al
oameni, inclusiv într-un spa
iu public cum ar
� pia
a centrală din localitate, străzile locali

ii, parcurile, scuarurile etc.
Libertatea întrunirilor este garantată de
Pactul Internațional cu privire la drepturile
civile și poli�ce, de Convenția europeană a
drepturilor omului (art.11), de Cons�tuția
Republicii Moldova (art.40) și Legea privind
întrunirile nr.26 din 22.02.2008.
Conform prevederii cons�tuționale, mi
�ngurile, demonstra
iile, manifestările, pro
cesiunile sau orice alte întruniri sunt libere
i se pot organiza
i desfă
ura numai în mod
nic, fără nici un fel de arme.
Potrivit Studiului ”Percepții asupra drep
turilor omului în Republica Moldova”, realizat
în anul precedent la comanda O�ciului Avoca
tului Poporului, circa 34% dintre respondenți
consideră că se simt liberi în a semna pe�ții,
reclamații și a par�cipa la demonstrații/greve
legale. Cea mai mică este ponderea persoa
nelor care cred că au libertatea de a par�
cipa la acțiuni de blocare a străzilor în semn
de protest sau de a declara greva foamei
(27,7%). Totodată, aproxima�v 37% dintre
respondenți au declarat că nu se simt deloc
liberi în par�ciparea la aceste acțiuni.
Comunitatea LGBT a remarcat faptul
că pentru ei este important să organizeze
„Marșul LGBT”, menționându-se că as�el ar �
schimbată percepția oamenilor privind pon
derea comunității LGBT în societate. Totuși,
unii reprezentanți ai comunității consideră că
aceste marșuri, dimpotrivă, îi fac pe oameni
să aibă o a�tudine mai nega�vă față de LGBT.
În ceea ce privește frecvența încălcării
dreptului la întrunire, s-a stabilit că rata în
călcării acestui drept este una din cele mai
scăzute, cons�tuind circa 2,5%.
În anul 2016 au avut loc mai multe
acțiuni de protest în țară. Conform sta�s�ci
lor Inspectoratului General al Poliției, în pri
mele nouă luni ale anului 2016 pe teritoriul
țării au fost organizate și desfășurate 12735
de întruniri social-poli�ce, culturale și de alt
�p, dintre care doar în mun. Chișinău - 2749
de întruniri.
Deși anul 2016 a fost marcat de un nu
măr impunător de întruniri, O�ciul Avocatu
lui Poporului nu a înregistrat cereri cu privire
la presupusa încălcare a libertății întrunirilor
în perioada de referință.
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/12/web_RAPORT-DREPTUL-LA-
INTRUNIRI.pdf.
Totuși, având în vedere semnalele apăru
te în mass-media
cu privire la par�ciparea
unor persoane de la Internatul Psihoneu
rologic din satul Bădiceni, raionul Soroca la
mi�ngul pentru susținerea unui par�d poli
�c din 13 ianuarie 2016, Avocatul Poporului
s-a sesizat din o�ciu. Potrivit celor relatate
în presă, persoanele au fost aduse la mi�n
fără a li se explica caracterul evenimentului
la care urmau să par�cipe.
Faptele expuse au suscitat îngrijorarea
Avocatului Poporului în aspectul respectării
libertății la întrunire a bene�ciarilor Inter
natului, în special în ceea ce privește posi
bilitatea acestora de a decide în cunoș�nță
de cauză și benevol par�ciparea la întrunire.
Conform prevederilor ar�colului 7 din Legea
privind întrunirile nr.26 din 22.0.2008, ni
meni nu poate � obligat să par�cipe sau să
asiste la o întrunire.
Nu se pune la îndoială faptul că orice
persoană, inclusiv persoana cu dizabilități
mentale, este liberă să par�cipe ac�v sau să
asiste la o întrunire. Îngrijorarea ce ține de
acest caz se referă la respectarea principiului
demnității inalienabile, a autonomiei indivi
duale și a independenței persoanelor de a
face propriile alegeri.
Pe marginea acestui caz au fost sesizate
organele procuraturii în vederea organizării
unui control, care au dispus neînceperea
urmăririi penale din lipsa elementelor de
infracțiune în acțiunile angajaților ins�tuției.
Totodată, urmare a intervenției Avocatului
Poporului, Procuratura Generală a solicitat
procurorilor teritoriali să asigure examina
rea corespunzătoare a �ecărui caz sesizat
despre pre�nse acțiuni de constrângere
sau ingerințe sub orice formă în exercitarea
libertății de întrunire.
Acțiunile angajaților internatului au fost
examinate și de Ministerul Muncii Protecției
Sociale și Familiei, șase dintre aceș�a �ind
ulterior sancționați disciplinar.
Organizațiile neguvernamentale care au
monitorizat gradul de exercitare a libertății
întrunirilor au stabilit o dinamică pozi�vă
h�p://www.zdg.md/s�ri/s�ri-sociale/12-pacien�-
cu-de�ciente-mentale-au-fost-adusi-la-mi�ngul-
organizat-de-pd.
constantă în realizarea libertății întruniri
, dacă am compara numărul de încălcări
raportate la numărul de întruniri.
Amnesty Interna�onal Moldova a
menționat într-un raport anual că protes
tele din Chișinău și din alte regiuni ale țării
s-au desfășurat, în general, în mod pașnic,
cu excepția unor ciocniri minore dintre pro
testatari și poliție. Deși poliția a reacționat în
general moderat, ocazional, a u�lizat nejus
��cat exces de forță, inclusiv gaze lacrimo
gene și bastoane.
Totodată, Asociația Promo-LEX
menționează că problema nesancționării
și lipsei de intervenție din partea poliției a
fost remarcată pe parcursul anilor în diver
se rapoarte, violarea dreptului la întruni
re ca urmare a lipsei de reacție din partea
poliției �ind constatată și de CtEDO. Cu toate
că Agentul Guvernamental a invocat în fața
Comitetului de Miniștri faptul că autoritățile
au organizat mai multe instruiri și informări
ale angajaților din organele responsabile de
menținerea ordinii publice în cadrul întruni
rilor publice, acțiunile poliției nu întotdeau
na sunt consecvente.
De exemplu, dacă în cadrul mi�ngului
LGBT din luna mai 2016 angajații poliției au
făcut doar observații contramanifestanților
agresivi și au recomandat organizatorului
evenimentului să sisteze protestul, atunci
în cadrul unei alte întruniri, din 27 august
2016, când un grup minoritar a încercat
să treacă de cordonul de poliție, angajații
poliției au folosit gaze lacrimogene pentru a
dispersa mulțimea, fără a anunța în preala
bil par�cipanții la protest. Lipsa unei poziții
foarte clare față de persoanele care încalcă
în mod deliberat normele care reglementea
ză desfășurarea întrunirilor duce la perpetu
area încălcărilor.
Una dintre problemele semnalate de Pro
mo-LEX ține de examinarea cadrului norma
�v cu privire la răspunderea reprezentanților
APL și APC pentru inacțiunea și acțiunile ce
au dăunat libertății de întrunire, în cores
Raportul PROMO-LEX ”Exercitarea dreptului la
întrunirile pașnice versus managementul organizării
întrunirilor publice. Retrospec�ve anului 2016”.
h�p://amnesty.md/ro/media/lansarea-raportului-
anual-20162017-republica-moldova/
pundere cu constatările CtEDO în cauza Pro
mo-LEX și alții contra Moldovei.
În prezent, potrivit art. 23 al Legii cu pri
vire la întruniri, răspundere poartă doar or
ganizatorii și par�cipanții la întruniri. În acest
context, Avocatul Poporului susține propu
nerea de completare a Legii cu norme ex
prese cu privire la răspunderea autorităților
pentru eșecul de a menține ordinea publică.
RECOMANDĂRI
Examinarea oportunității de a opera
modi�cări în cadrul norma�v în vigoa
re pentru concre�zarea răspunderii
reprezentanților autorităților publice
pentru acțiunile/inacțiunile prevăzu
te de Legea privind întrunirile nr.26
din 22.02.2008 care au adus a�ngere
libertății întrunirilor.
Procuratura trebuie să asigure
intervenția corespunzătoare în cazurile
semnalate despre pre�nse acțiuni de
constrângere sau ingerințe sub orice for
mă în exercitarea libertății de întrunire,
dar și de u�lizare nejus��cată a mijloa
Consolidarea capacităților organelor de
poliție de asigurare a ordinii publice în
�mpul desfășurării întrunirilor, cu res
pectarea principiului proporționalității la
aplicarea mijloacelor speciale.
LIBERTATEA PARTIDELOR ȘI
A ORGANIZAȚIILOR SOCIAL-
Ar�colul 41 alineatul (1) din Cons�tu
Republicii Moldova prevede că:
«Cetățenii se
pot asocia
liber în par�de și alte organizații
social-poli�ce. Ele contribuie la de�nirea și
la exprimarea
voinței
poli�ce
a cetățenilor
în condițiile
Conform ar�colului 1 alineatul (1) din Le
gea privind par�dele poli�ce nr.294-XVI din
21.12.2007, par�dele poli�ce sunt asocia
benevole, cu statut de persoană juridică, ale
cetă
enilor Republicii Moldova cu drept de
vot, care, prin ac�vită
i comune
i în baza
principiului liberei par�cipări, contribuie la
conceperea, la exprimarea
i realizarea vo
Ar�colul 41 alineatul (1) din Cons�tu
Republicii Moldova
i ar�colul 11 din Con
ven
ia Europeană se aplică la orice formă
de asociere sau la grup. Aceste norme sunt
privite ca o garan
ie a bunei func
ionări a
democra
i par�dele poli�ce cad sub inci
a art.11 din Conven
ia Europeană.
La 9 aprilie 2015, Parlamentul a adop
tat o serie de modi�cări la Legea nr. 294
privind par�dele poli�ce, Codul electoral,
Codul penal și cel contravențional, conform
cărora sistemul de �nanțare a par�delor
poli�ce a fost modi�cat de la �nanțarea
exclusiv privată la un sistem mixt, în care
�nanțarea privată este completată cu
fonduri din bugetul de stat. Prin urmare,
dispozițiile care reglementează alocările
din bugetul de stat urmau să �e aplicabile
par�delor eligibile pentru prima dată la 1
ianuarie 2016. Modi�cările legisla�ve au
adus îmbunătă
iri concrete cadrului legal
existent, în ceea ce privește raportarea,
transparența și supravegherea �nanțării
par�delor poli�ce, totuși au fost depistate
unele lacune în prac�că la implementarea
prevederilor acestei Legi
În primul rând, Legea nr. 294 privind
par�dele poli�ce impune o serie de cerințe
privind ges�onarea și transparența �nanțării
poli�ce. În majoritatea cazurilor, s-a con
statat că reglementările interne și structura
par�delor poli�ce nu corespund cerin
legale. Această situație este caracteris�că în
mare măsură par�delor cu resurse �nancia
re și umane limitate, �ind atribuită totoda
tă insu�cientei con
�en�zări sau în
elegerii
eronate a prevederilor legale.
În al doilea rând, legisla
ia prevede un
sistem de eviden
i control care să prote
jeze arena poli�că a Republicii Moldova de
area ilegală, dependen
a par�delor de
un număr limitat de donatori sau supra-chel
tuieli, prac�ci
i instrumente de �nan
are a
par�delor poli�ce în Republica Moldova,
vocile cetă
enilor obi
i. Sistemul de evi
86
h�ps://promolex.md/old/upload/publica�ons/ro/
i control este asigurat prin introduce
rea unor limite privind dona
iile primite sau
suma totală a veniturilor pe care un par�d
le poate ob
ine din surse private. Problema
constă în faptul că limitele sunt stabilite la
niveluri foarte ridicate, acestea servind cu
greu scopului lor. Prin urmare, de
i mecanis
mul de veri�cări reciproce și păstrare a echi
librului este bine conceput, acesta trebuie
consolidat prin stabilirea unor limite mult
mai mici pentru dona
ii și, în general, pentru
veniturile par�delor.
În al treilea rând, există o serie de pre
vederi care vizează transparen
a și controlul
ării par�delor poli�ce. În cazul în care
sunt îndeplinite de către par�de, aceste pre
vederi vor asigura transparen
a deplină a
procesului de �nan
are a par�delor poli�ce.
Cu toate acestea, deja la etapa consultărilor
par�delor poli�ce, acestea au arătat o mare
re�cență față de divulgarea eviden
ei �nan
ciare. De asemenea, raportarea �nanciară
anuală a par�delor poli�ce a fost foarte ne
regulată până în prezent. Din par�dele po
li�ce înregistrate, doar zece și-au prezentat
rapoartele �nanciare în 2013 și 18 în 2014.
În acela
i �mp, sanc
iunile prevăzute pentru
nerespectarea obliga
iilor de divulgare nu
sunt destul de aspre și nu pot servi drept un
factor de descurajare e�cient.
RECOMANDĂRI:
Promovarea noilor reglementări în rân
dul par�delor privind ges�onarea și
transparența �nanțării poli�ce;
Exercitarea riguroasă a controlului
privind ges�onarea și transparența
�nanțării poli�ce;
Înăsprirea sanc
iunilor prevăzute pentru
nerespectarea prevederilor referitor la
transparen
a �nanciară a par�delor po
DREPTUL DE A ÎNTEMEIA
I DE A SE AFILIA LA SINDICATE
Tratatele interna
ionale privind dreptu
rile fundamentale ale omului con
in referiri
exprese privind posibilitatea asocierii în sin
dicate
În vederea realizării func
iei de apărare
a drepturilor lor, potrivit prevederilor art. 42
din Cons�tu
ie, orice salariat are dreptul de
a întemeia și de a se a�lia la sindicate pen
tru apărarea drepturilor sale. Sindicatele se
cons�tuie și își desfășoară ac�vitatea în con
iile legii și că aceste organiza
ii contribuie
la apărarea intereselor profesionale, econo
ilor.
Asigurarea dreptului salaria
i anga
jatorilor la asociere pentru apărarea drep
i intereselor lor, inclusiv a dreptului
ilor de a se asocia în sindicate
i de
a � membri de sindicat,
i a dreptului anga
jatorilor de a se asocia în patronate
i de a �
membri ai patronatului, este garantat
i de
În acela
i �mp, dreptul salaria
angajatorilor la asociere pentru apărarea
drepturilor
i intereselor lor este cons�n
de Legea sindicatelor nr.1129-XIV din 7 iulie
i de Legea patronatelor nr.976-XIV din
Dreptul la asociere este consacrat
i în
art.11 din Conven
ia Europeană, care preve
de că orice persoană are dreptul la libertatea
de întrunire pa
nică
i la libertatea de aso
ciere, inclusiv dreptul de a cons�tui cu al
sindicate
i de a se a�lia la sindicate pentru
apărarea intereselor sale. Conven
ia Euro
peană nu numai că protejează dreptul de a
fonda sindicate, dar
i sprijină implicit ac�
vită
ile sindicale ale membrilor unor as�el
de organiza
ii, exercitate în scopul apărării
intereselor profesionale, economice, sociale
i culturale, ceea ce presupune posibilitatea
unor ac
iuni colec�ve, de unde rezultă
dreptul acestor organiza
ii de a � consultate
i ascultate de către angajatori.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art.
20), Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile
și poli�ce (art. 22); Pactul Internaţional cu privire la
drepturile economice, sociale și culturale (art. 8);
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 11);
Convenţia nr. 87 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii
(OIM) privind libertatea asocierii și protecţia dreptului
la organizaţie (1948); Convenţia nr. 98 a OIM privind
aplicarea principiilor dreptului la organizaţie și de
purtare a trata�velor colec�ve (1949) ș.a.
În jurispruden
a sa, pronunțându-se asu
pra valen
elor prac�ce ale libertă
ii sindicale
individuale, Curtea Europeană a precizat că
prevederea „orice persoană are dreptul […]
de a întemeia împreună cu al
ii un sindicat
i de a se a�lia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale” din art. 11, alin. 1 din Con
ven
ie va � în
eleasă în sensul că un angajat
trebuie să aibă posibilitatea să aleagă sindi
catul pe care-l consideră cel mai e�cient în
apărarea drepturilor sale.
De asemenea art.2 din Conven
ia nr.87
privind libertatea asocierii
i protec
iei drep
tului la organiza
ie prevede că muncitorii
i
patronii, fără nici o deosebire, au dreptul,
fără autoriza
ie prealabilă, să cons�tuie orga
niza
ii la alegerea lor, precum
i să se a�lieze
la aceste organiza
ii, cu singura condi
ie de a
se conforma statutelor acestora din urmă.
În concordanță cu prevederile actelor
interna
ionale men
ionate se a�ă și ar�colul
5 al Cartei Sociale Europene revizuite, care
garantează angaja
ilor, precum
i patronilor,
dreptul de a se organiza spre a-
i putea pro
teja interesele economice si sociale.
Pe 28 decembrie 2016, Guvernul a apro
bat proiectul de lege privind modi�carea
ar�colului 42 din Cons�tu
ia Republicii Mol
dova. În nota informa�vă la acest proiect de
lege se face referire la faptul că în prezent
Cons�tu
ia Republicii Moldova divizează li
bertatea la asociere în două componente:
libertatea întemeierii
i a�lierii la sindicate
i libertatea par�delor
i a altor or
ganiza
ii social-poli�ce (art.41). Din aceste
considerente a fost propusă modi�carea
Cons�tu
iei as�el încât art. 42 să �e unul ce
cons�n
te dreptul la asociere în general,
încorporând dreptul la asociere la sindicate
i patronate. Totodată, s-a propus păstrarea
art. 41 din Cons�tu
ie, datorită faptului că
asocierea în par�de poli�ce comportă unele
reglementări speci�ce.
Asupra iniția�vei Guvernului de modi�
care a ar�colului 42 din Cons�tuție s-a expus
și Curtea Cons�tuțională, menționând faptul

„proiectul respec�v nu încalcă limitele re
vizuirii impuse de dispozi
iile cons�tu
ionale
ale art. 142, alin. (2)
i poate � înaintat spre
„Nici o revizuire nu poate � făcută, dacă are
examinare Parlamentului”.
În același �mp,
Curtea a solicitat excluderea alineatului (2),
care prevedea condițiile privind restrângerea
acestui drept, deoarece prevederile ar�co
lului 54 din Cons�tuție deja cuprind norme
le-cadru care reglementează cazurile de re
strângere a unor drepturi sau libertăți funda
mentale, precum și limitele care pot � aduse.
Avocatul Poporului consideră că adopta
rea proiectului de lege pentru modi�carea
ar�colului 42 din Cons�tuție trebuie să res
pecte limitele impuse de ar�colul 142, alin.
(2) din Cons�tuție, as�el încât modi�cările
propuse să realizeze obiec�vul propus pri
vind for��carea și consolidarea mecanisme
lor de protecție a drepturilor și libertăților
fundamentale ale persoanei, în special drep
tul la întrunire
i asociere.
DREPTUL LA MUNCĂ
ȘI LA PROTECȚIA MUNCII
Dreptul la muncă
i la protec
ia muncii
este garantat de ar�colul 43 din Cons�tuția
Republicii Moldova. Acest drept prevede
că: „o
rice persoană are dreptul la muncă, la
libera alegere a muncii, la condiții echitabi
le și sa�sfăcătoare de muncă, precum și la
protecția împotriva șomajului. Salariații au
dreptul la protecția muncii. Măsurile de pro
tecție privesc securitatea și igiena muncii,
regimul de muncă al femeilor și al �nerilor,
ins�tuirea unui salariu minim pe economie,
repaosul săptămânal, concediul de odihnă
plă�t, prestarea muncii în condiții grele, pre
cum și alte situații speci�ce. Durata săptă
mânii de muncă este de cel mult 40 de ore.
Dreptul la negocieri în materie de muncă și
caracterul obligatoriu al convențiilor colec�
ve sunt garantate.”
Potrivit studiului „Percep
ii asupra drep
turilor omului în Republica Moldova”, drep
tul la muncă
i condi
ii prielnice de muncă
este în topul celor mai importante
i actuale
drepturi, a căror respectare se cere a � asi
gurată de către stat. Potrivit opiniei a 27 la
sută dintre responden
i acest drept se a�ă,
după dreptul la sănătate, protec
ie socială
ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor
acestora.”
dreptul la educa
ie, printre cele mai impor
tante drepturi, care însă nu sunt respectate.
Totodată, circa 1/3 respondenți (note
le 7-10 din Studiu) consideră că accesul la
informații privind dreptul la protecția mun
cii este asigurat rela�v în mare măsură, iar
- în foarte mare măsură. În același �mp,
majoritatea respondenților sunt de acord cu
faptul că locurile de muncă bine plă�te pot
� găsite doar cu ajutorul rudelor, prietenilor
sau prin mită (aproape 80%), exprimându-și
acordul rela�v cu a�rmațiile oferite în cer
cetare, iar aproape 50% au declarat că sunt
totalmente de acord cu acestea.
Concomitent, circa 1/3 dintre
respondenți nu sunt de acord cu a�rmațiile
privind asigurarea drepturilor la locul de
muncă și faptul că angajatorul le asigură
protecția muncii, iar peste 10 la sută consi
deră că aceste drepturi sunt absolut neasi
gurate (deloc asigurate). Doar 10% cred că
într-o măsură oarecare drepturile respec�ve
sunt asigurate.
Atât respondenții din cadrul discuțiilor
de grup, cât și unii experți s-au arătat
îngrijorați de ponderea achitării salariilor
„în plic”, fenomen care ulterior se răsfrân
ge asupra securității sociale a persoanelor.
Deși persoanele care muncesc informal sau
primesc informal o parte din remunerare,
în mare parte cunosc acest aspect, totuși au
fost atestate unele situații când angajatorii
declară că plătesc toate contribuțiile la stat,
dar de fapt acest lucru nu se întâmplă. Ast
fel, persoanele ajung să cunoască acest fapt
când au nevoie să acceseze anumite servicii
medicale sau prestații sociale.
De asemenea numărul cererilor adre
sate Avocatului Poporului la acest capitol
(74) a înregistrat o creștere în anul 2016, în
comparație cu anii precedenți (2015 - 48 de
cereri, iar în 2014 – 70).
Ca și în anii precedenți, la capitolul res
pectării dreptului la muncă și la protecția
muncii, au rămas actuale problemele: sala
riile mici; restanțe la salariu; nerespectarea
legislației muncii; prac�ca unor angajatori de
a exercita presiuni asupra salariaților pentru
încetarea contractului de muncă, prin depu
nerea demisiei sau prin acordul părților; im
plicarea insu�cientă a inspectorilor muncii în
examinarea plângerilor; șomajul.
În cazurile în care persoanele, care pre
�nd încălcarea acestui drept, sunt părți ale
unor procese a�ate pe rol în instanțele de ju
decată, acestea sunt îndrumate să parcurgă
etapele procesuale legale. Or Avocatul Po
porului, în conformitate cu prevederile art.
21 al Legii cu privire la Avocatul Poporului
(Ombudsmanul) nr.52 din 03.04.2014, nu
examinează cererile care se a�ă în procedură
judiciară pentru cercetare în fond, cu excep
ia celor privind ac
i/sau inac
judecătorului. Totodată, Avocatul Poporului
depune toată diligența pentru soluționarea
li�giilor pe cale amiabilă în cazurile în care
părțile implicate în li�giu (angajatul și anga
jatorul) își exprimă disponibilitatea și ajung
la un numitor comun.
Problema restanțelor la salarii nu și-a
pierdut actualitatea nici în anul 2016, �
ind necesară o implicare mai e�cientă a
autorităților competente. Cu toate că au
fost întreprinse mul�ple măsuri în scopul
lichidării restanțelor la plata salariilor, po
trivit informației oferite de Confederația
Națională a Sindicatelor din Moldova, până
la momentul actual au loc rețineri până la
2-3 luni. Conform datelor sta�s�ce, la 01
cembrie 2016 datoriile la plata salariilor con
s�tuiau peste 200 milioane lei. Cele mai mari
datorii sunt atestate în ramura transportului
– peste 107 milioane de lei. Restanțe sem
ni�ca�ve au existat și în industrie – 45,7 mi
lioane de lei, agricultură – 19,1 milioane de
lei, iar în construcții – circa 10,5 milioane de
Conform datelor centrelor sindicale
național-ramurale, cele mai mari restanțe la
plata salariilor le are ÎS Calea Ferată a Mol
dovei, unde lucrează circa 10 mii de persoa
ne. Conform situației la ziua de 5 februarie
2017, restanțele cons�tuiau circa 120 mi
lioane de lei. Administrația întreprinderii
mo�vează formarea restanțelor la salarii ca
urmare a de�citului de mijloace �nanciare,
care s-a creat pe mo�vul scăderii cri�ce a
volumelor de transport feroviar de marfă și
pasageri.
Situația angajaților de la această între
prindere a fost în vizorul Avocatului Po
porului urmare a unei adresări colec�ve.
Conform informațiilor prezentate, la data
de 03.10.2016, restanțele la salariu cons�
tuiau 136 milioane de lei, cu reținere la sa
lariu câte 3,5 – 4,5 luni. Deși plata salariilor
la ÎS Calea Ferată a Moldovei a cons�tuit
obiectul discuțiilor cu autoritățile compe
tente, inclusiv sindicatele
, problema a ră
mas nesoluționată �mp îndelungat, iar acest
fapt afectează grav respectarea drepturilor
omului pentru angajații și familiile acestora.
Drept urmare, Avocatul Poporului a sesizat
Guvernul pentru intervenție e�cientă în
acest caz, propunând în acest scop convo
carea unei ședințe extraordinare în vederea
iden��cării soluțiilor și achitarea restanțelor
la salariu. Intervenția e�cientă a Guvernului
este absolut necesară în asemenea situații.
De asemenea, potrivit informației ofe
rite de Ministerul Muncii, Protecției Sociale
și Familiei, a fost constatat faptul că pe par
cursul anului 2016 salariații ÎS Calea Ferată
a Moldovei au fost asigurați cu echipamente
individuale de protecție în proporție de nu
mai 27% din volumul necesar. Neasigurarea
salariaților cu echipamente individuale de
protecție poate provoca atât boli profesio
nale, cât și accidente de muncă.
Este unanim recunoscut faptul că pentru
majoritatea persoanelor munca cons�tuie
unica sau cea mai importantă sursă de ve
i existen
ă, implicit pentru asigurarea cu
pensii la bătrânețe. Prin urmare, dreptul la
muncă este
i va � în con�nuare supus per
manent unor modi�cări profunde ce țin de
de procesele care au loc în via
a social-eco
nomică a
ării. De aceea reglementarea re
iilor de muncă trebuie să rămână printre
priorită
ile poli�cilor statului.
Cuantumul salariului minim pe țară, în
mărime de 1000 de lei
, reprezintă doar
La 14 decembrie 2016, a fost organizată o ședință
de lucru la MMPSF, la care a par�cipat și Avocatul
Poporului, scopul ședinței a fost iden��carea soluțiilor
în rezolvarea situației angajaților CFM.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.550 din
09.07.2014 privind stabilirea cuantumului salariului
minim pe țară.
circa 52% din valoarea minimumului de
existență a populației apte de muncă, care
a cons�tuit, în semestrul I al anului 2016 -
. Salariul minim pe țară nu a fost
modi�cat din 01.10.2014, pe când indicele
prețurilor de consum în perioada octombrie
2014-noiembrie 2016 a cons�tuit 121%.
Un element important ce caracterizează
calitatea forței de muncă este costul forței
de muncă sau nivelul de mo�vare a muncii
salariaților. Posibilitățile existente de mo�vare
a muncii nu s�mulează forța de muncă, nive
lul salarizării în majoritatea sectoarelor econo
miei rămânând la o cotă redusă, ceea ce nu re
prezintă garanția unei vieți lipsite de sărăcie.
Comitetul ONU pentru Drepturile Eco
nomice, Sociale și Culturale a recomandat
statului să-și intensi�ce eforturile pentru ga
rantarea unui salariu minim național, su�ci
ent pentru asigurarea unui standard de viață
adecvat angajaților și familiilor acestora
. O
altă recomandare a Comitetului se referă la
ins�tuirea unui mecanism pentru a determi
na și a ajusta în mod regulat salariul minim
proporțional cu costul de trai.
Șomajul și angajarea �nerilor în câmpul
muncii reprezintă probleme care de aseme
nea sunt actuale și în anul 2016.
Datele Biroului Național de Sta�s�că.
Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale
i Cul
turale, sesiunea 46, Geneva, 02-20 mai 2011.
Analizând situația pieței de muncă pen
tru ul�mii ani, constatăm că indicatorii în
acest domeniu nu au suportat schimbări
semni�ca�ve, în anul 2016 înregistrând o
scădere neesențială.
Rata șomajului
la nivel de
ară a deviat
nesemni�ca�v față de anul 2015, la bărba
cons�tuind 3,4% față de femei - 2,4%. Au
fost înregistrate disparită
i între ratele
majului în mediul urban
i cel rural, (4,3%
respec�v, 1,8%).
Deși se înregistrează o scădere a ratei
șomajului în rândurile �nerilor față de anii
precedenți, valoarea acestui indicator rămâ
ne în con�nuare înaltă.
Potrivit datelor prezentate de Biroul
Național de sta�s�că, populația
inac�vă
de
15 ani
i peste a reprezentat 55,2% din tota
lul popula
iei de aceea
i categorie de vârstă,
fără modi�cări semni�ca�ve fa
ă de trimes
trul III 2015 (54,8%). Din punctul de vedere al
rela
iei cu pia
a muncii, în cadrul popula
iei
inac�ve se dis�ng două categorii importan
te: persoane descurajate
i persoane care
au fost declarate de către gospodării ca �ind
plecate în alte
ări la lucru sau în căutare de
lucru. Persoanele descurajate în a-
i găsi un
loc de muncă dorit au cons�tuit circa 9,3
– fa
ă de 6,0 mii în trimestrul III 2015. Nu
mărul persoanelor declarate de către gospo
dării plecate în alte
ări la lucru sau în căutare
de lucru a fost, conform es�mărilor, de circa
Forța de muncă, ocuparea și șomajul
(trimestrul III)
Rata de ocupare a populaţiei de peste 15 ani,
Numărul şomerilor,
Rata șomajului,
Sursa: Biroul Național de Sta�s�că
Rata
omajului în rândurile �nerilor
anul 2016 (trimestrul III)
Sursa: Biroul Național de Sta�s�că
347,0 mii de persoane – față de 328,9 mii în
trimestrul III 2015. Mai mult de două treimi
din numărul celor declara
i pleca
i l-au con
s�tuit bărba
ii (68,2%), la fel
i persoanele
plecate din localită
ile rurale (70,2%).
Conform datelor din Raportul elaborat
de experți ai Băncii Mondiale ”Evaluarea să
răciei în Republica Moldova 2016”
, există
o lipsă de oportunități de angajare în sec
toarele neagricole, în special în zonele ru
rale. Deși majoritatea populației locuiește
în mediul rural, cele mai multe ac�vități de
producție și de inves�ții au loc în cele două
orașe mari, Bălți și Chișinău. Concentrația de
dezvoltare economică în capitală ar putea
servi pentru a perpetua decalajul compe��v
dintre companiile din capitală și companiile
din alte părți și reprezintă o constrângere
asupra dezvoltării ac�vităților economice
neagricole în afara orașelor mari. Lipsa di
versi�cării economice în zonele rurale, în
combinație cu accesul limitat la locuri de
muncă în zonele urbane, au condus la două
tendințe importante. Una dintre ele este
rata sporită și în creștere a migrației din zo
nele rurale. Deosebit de îngrijorătoare este
migrația �nerilor din mediul rural. Circa 23,6
la sută din �nerii cu vârsta cuprinsă între 15-
24 de ani din spațiul rural muncesc în străi
nătate, în comparație cu doar 15,7 la sută în
economia națională, fapt ce indică o lipsă de
oportunități atrac�ve de angajare în rândul
�nerilor din mediul rural.
inând cont de acestea, se impune ne
cesitatea de a � luate măsuri pe termen
lung. Acțiunile care vor � întreprinse trebu
ie să vizeze dezvoltarea mediului de afaceri,
perfecționarea profesională a angajaților
și a �nerilor care absolvesc ins�tuțiile de
învățământ superior, crearea unor ramuri
sau subramuri în economia Republicii Mol
dova și altele.
Veniturile din ac�vitatea salariată rămân
în con�nuare cea mai importantă sursă de
venit, 41,1% din veniturile totale disponibi
le. În același �mp, transferurile băne
� din
afara
ării rămân a � o sursă importantă pen
93
Documents.worldbank.org/curated/
en/715861467989513808/pdf/105722-WP-P151472-
PUBLIC-ROMANIAN-Moldova-Poverty-Assess
ment-2016.pdf
tru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea
reprezintă 18,1% din totalul de venituri, iar
contribu
ia acestora este cu 1,8 puncte pro
centuale mai mare fa
ă de aceea
i perioadă
Datele o�ciale relevă faptul că în trimes
trul II 2016 veniturile populației au cons�tuit
în medie pe o persoană pe lună 2030,4 lei. În
termene reale (cu ajustarea la indicele pre
urilor de consum), veniturile popula
iei au
înregistrat o descre
tere de 5,8%
RECOMANDĂRI:
Intensi�carea eforturilor statului pentru
a garanta un salariu minim național, su
�cient pentru asigurarea unui standard
de viață adecvat angajaților și familiilor
acestora. Ins�tuirea unui mecanism pen
tru a determina și a ajusta în mod regulat
salariul minim proporțional minimumu
lui de existență.
Adoptarea și promovarea unor măsuri
ac�ve de s�mulare a angajării �nerilor,
de s�mulare a spiritului antreprenorial și
de creare a locurilor de muncă atrac�ve.
Intervenirea e�cientă a Guvernului în
iden��carea soluțiilor pentru asigurarea
plății salariului angajaților de la ÎS Calea
Ferată a Moldovei.
DREPTUL LA GREVĂ
Greva
este o acțiune de protest extremă
a salariaților dintr-o organizație economică
sau dintr-o ins�tuție, manifestată, în princi
pal, prin încetarea ac�vității.
În anul 2016 Avocatul Poporului n-a fost
sesizat cu cereri în care s-ar pre�nde încălca
rea acestui drept.
Dreptul la grevă are o consacrare
cons�tuțională în Republica Moldova. As�el,
ar�colul 45 din Cons�tuție prevede că drep
tul la grevă este recunoscut. Grevele pot �
declanșate doar în scopul apărării interese
lor profesionale cu caracter economic și so
cial ale salariaților.
Pactul Interna
ional cu privire la drep
Indicele preţurilor de consum în trimestrul II 2016,
faţă de trimestrul II 2015, a cons�tuit 107,9%.
turile economice, sociale
i culturale,
în ar
�colul 8, este proclamat dreptul la grevă,
cu precizarea, care-l amendează substan
că acesta
„trebuie exercitat conform legilor
�ecărei
ări”.
Un document important al Consiliului
Europei, Carta Socială Europeană (revizuită)
din 03.05.1996, a�rmă
„dreptul lucrătorilor
i al patronilor la ac
iuni colec�ve, în caz de
con�ict de interese, inclusiv dreptul la grevă,
sub rezerva obliga
iilor care ar putea rezulta
din conven
iile colec�ve în vigoare”.
Dreptul la grevă este deci, în concep
Consiliului Europei, un mijloc de asigurare a
negocierii colec�ve.
Conform Codului muncii al Republicii
Moldova
, greva reprezintă refuzul benevol
al salaria
ilor de a-
i îndeplini, total sau par
ial, obliga
iile de muncă, în scopul solu
nării con�ictului colec�v de muncă declan
at în conformitate cu legisla
ia în vigoare.
Din sensul normei de mai sus, se deduce
posibilitatea salariatului de a declan
a sau
nu greva în cazul încălcării unor drepturi ale
sale, neputând � organizată în scopuri poli
�ce. De aici derivă obliga
ia salaria
ilor de a
nu se axa pe criterii poli�ce atunci când par
�cipă la grevă, norma dată �ind una impera
�vă, derogarea de la aceasta lăsându-se cu
anumite sanc
iuni de ordin disciplinar, ma
terial, administra�v
i penal, în conformitate
ia în vigoare.
Ar�colul 362, alineatul 3 prevede faptul
că greva poate � declarată dacă în prealabil
au fost epuizate toate căile de solu
ionare
a con�ictului colec�v de muncă în cadrul
procedurii de conciliere prevăzute de Codul
Muncii. Prin urmare, din prevederile acestei
norme putem deduce faptul că, înainte de a
a greva, salaria
ii trebuie să traverse
ze o etapă prealabilă de solu
ionare a con
�ictelor, numită „procedura de conciliere”,
reglementată de Codul Muncii. Legiuitorul
nu prevede însă ce se întâmplă în cazul în
care procedura de conciliere nu a avut loc,
Ar�colul 6 din Carta Socială Europeană (revizuită)
din 03.05.1996, ra��cată parțial de Republica
Moldova prin Legea nr.484-XV din 28.09.2001.
Art.362 (declararea grevei), Codul muncii al
Republicii Moldova nr.154
28.03.2003.
ori aceasta reprezintă, din punctul de vedere
al Avocatului Poporului, o lacună legisla�vă.
O altă problemă sesizată de Ombuds
man cons�tuie restric
ionarea în termeni
absolu
i, prin prevederile art. 369, alin. (2)
din Codul muncii, a dreptului de a par�cipa
la grevă a mai multor categorii de salaria
printre care: personalul medico-sanitar din
spitale
i serviciile de asisten
ă medicală
urgentă; salaria
ii din sistemele de alimen
tare cu energie
i apă; salaria
ii din sistemul
de telecomunica
ii; salaria
ii serviciilor de
dirijare a tra�cului aerian; persoanele cu
ie de răspundere din autorită
ile pu
blice centrale; colaboratorii organelor care
asigură ordinea publică, ordinea de drept
securitatea statului, judecătorii instan
judecătore
�, salaria
ii din unită
ile militare,
organiza
iile sau ins�tu
iile For
elor Armate;
ii din unită
ile cu �ux con�nuu; sala
ii din unită
ile care fabrică produc
ie pen
tru necesită
ile de apărare a
În acest context, Comitetul European
pentru drepturile sociale, în raportul și
concluziile sale pentru 2014, a menționat
că legislația Republicii Moldova cu privire
la interdicția de a par�cipa la grevă a unor
categorii de salariați contravine prevederilor
ar�colului 6 alineatului (4) din Carta Socială
Europeană (revizuită).
Printre mo�vele invocate în acest
sens sunt indicate următoarele aspec
te: restricționarea dreptului la grevă a
funcționarilor publici și angajaților din admi
nistrarea publică, sectorul securității de stat
și apărării naționale; interzicerea dreptului
la grevă a angajaților din cadrul serviciilor
de furnizarea a energiei electrice și apei,
telecomunicații și controlul tra�cului aerian;
nu este stabilit faptul dacă restricțiile privind
dreptul la grevă a angajaților autorităților va
male corespund condițiilor prevăzute în Car
tă; restricțiile impuse muncitorilor, referitor
la dreptul la grevă, cu scopul de a proteja
instalațiile și echipamentul întreprinderii și
pentru a asigura funcționarea lor neîntre
ruptă.
Comitetul European pentru drepturile
sociale consideră că aspectele semnalate
nu corespund prevederilor ar�colului G din
Cartă
1) Drepturile şi principiile enunţate în partea I, atunci
când vor � efec�v aplicate, şi exercitarea efec�vă a
acestor drepturi şi principii, aşa cum este prevăzut în
partea a II-a, nu vor putea face obiectul unor restricţii
sau limitări nespeci�cate în părţile I şi a II-a, cu excepţia
celor prescrise prin lege şi care sunt necesare într-o
societate democra�că pentru a garanta respectarea
drepturilor şi libertăţilor altora sau pentru a proteja
ordinea publică, securitatea naţională, sănătatea
publică sau bunele moravuri.
2) Restricţiile permise în virtutea prezentei carte şi
obligaţiile recunoscute în aceasta nu pot � aplicate
decât în scopul pentru care au fost prevăzute.
HCC nr. 19 din 18 octombrie 2011
lui Poporului a înregistrat 49 de cereri în care
s-a pre�ns încălcarea dreptului la proprieta
te, numărul acestora �ind considerabil mai
mic compara�v cu anii precedenți, și anume:
în anul 2015 – 80 de cereri, iar 2014 – 148
de pe�ții.
Printre problemele invocate în contextul
respectării dreptului la proprietate se con
stată cele ce țin de rețelele inginereș� care
sunt instalate în cadrul procesul de mansar
dare.
O altă problemă se referă la acțiunile
unor autorități publice în urma cărora în
mod evident a fost lezat dreptul la proprieta
te a persoane, și autoritatea nu a intervenit
pentru repunerea în drepturi decât urmare a
intervenției Avocatului Poporului.
În același context, în urma examinării
unei pe�ții colec�ve, s-a constatat îngrădi
rea dreptului la priva�zare a spațiilor loca�ve
deținute cu statut de cămine, a�ate în ges�
unea Ministerului Apărării. În po�da faptului
că, prin decizia Comisiei loca�ve a Armatei
Naționale din 2011, s-a acordat dreptul de
priva�zare a locuințelor respec�ve, locatarii
nu și-au putut realiza dreptul la priva�zare.
În prezent, Ministerul Apărării jus��că refu
zul acordării autorizației de priva�zare cu tri
mitere la prevederile art. 5 și 17 ale Legii nr.
, dar și ale Legii cu privire la locuințe
nr.75 din 30.04.2015
. Art.25 alin.(3) din Le
gea cu privire la locuințe prevede: căminele
in persoanelor juridice de drept public
i privat
i nu pot � înstrăinate în cazul în care
au fost construite sau procurate din sursele
bugetului de stat sau ale bugetelor locale.
Un alt aspect problema�c invocat în
adresările către Avocatul Poporului, în con
textul realizării efec�ve a dreptului la pro
prietatea privată, ține de dreapta și preala
bila despăgubire în cazul demolării bunului.
Tocmai din anul 1993, urmare a demolării
casei de locuit, proprietarului trebuia să-i
�e repar�zată locuință în blocul a�at în
construcție. Între �mp, blocul loca�v a fost
construit, iar familiei nu i-a fost repar�zat
apartamentul conform deciziei din 1993, fă
cându-se referire la Regulamentul cu privire
Legea priva�zării fondului de locuințe nr. 1324-XII
În vigoare de la 29.11.2015.
la modul de repar�zare a locuințelor pentru
păturile social-economic vulnerabile.
În anul curent, Avocatul Poporului a în
aintat o propunere de modi�care a Legii
nr. 1530-XV din 12.12.2002
i a Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova nr.179 din
12.02.2003 privind indexarea depunerilor
� ale cetă
enilor în Banca de Economii.
As�el, din momentul adoptării prevede
rilor menționate au trecut mai mult de 13
ani, iar nivelul in�a
iei a crescut de 1,5 ori.
Banii supu
i indexării s-au devalorizat, iar
cetă
enii, care au primit sumele indexate în
anii 2003-2006, au fost privilegia
i fa
ă de cei
care primesc banii în prezent sau față de cei
care vor primi banii mai târziu. Am constatat
că Ministerul Finan
elor, care a primit spre
examinare cererea unui pe�
ionar, a refuzat
ierea procedurii de modi�care a actelor
norma�ve nominalizate, mo�vând prin lipsa
de surse suplimentare necesare pentru ma
jorarea cheltuielilor des�nate indexării.
Totodată, conform datelor Biroului Na
onal de Sta�s�că, rata in�a
iei pentru peri
oada mar�e 2003 – aprilie 2016 a cons�tuit
191,8%. As�el, este evident faptul că indexa
rea conform acestei legi necesită a � revizui
tă,
inând cont de rata in�a
În jurispruden
a sa, Curtea Europeană a
statuat că art. 1 al Protocolului adi
ional nr.1
la Conven
ie conține trei norme dis�ncte.
Prima, de ordin general, enunță principiul
respectării proprietății, a doua vizează priva
rea de proprietate potrivit anumitor condiții,
iar a treia recunoaște puterea statelor de a
reglementa folosința bunurilor în corespun
dere cu interesul general, adoptând legi pe
care le consideră necesare în acest sens
În același �mp, dacă un stat a ins�tuit o
ingerin
ă la adresa dreptului de proprietate,
aceasta va � totuși compa�bilă cu Conven
Europeană dacă ingerin
a este prevăzută de
lege, urmărește un scop care să servească
interesului general și este proporțională sco
De asemenea, reținem jurisprudența
Curții Europene, care prevede că art. 1 din
Protocolul nr. 1 nu recunoaște dreptul de a
Sporrong și Lonnrot vs Suedia, 23 septembrie 1982.
Megadat.com SRL vs Moldova, 8 aprilie 2008.
deveni proprietarul unui bun, aplicându-se
doar față de bunurile actuale (
cauza Lupule
vs. România
), și nu garantează dreptul de
a dobândi un anumit bun (
cauza Linde vs.
În opinia Avocatului Poporului și în con
textul celor relatate, indexarea conform
acestei legi lezează dreptul la proprietatea
privată al deponenților Băncii de Economii.
DREPTUL LA PROTEC
Protecția socială
reprezintă un ansamblu
de mijloace de ordin economic, social, poli
i juridic întreprinse de stat pentru asigu
rarea procesului de formare
i dezvoltare a
personalită
ii umane, menite să neutralize
ze factorii nega�vi care in�uen
ează asupra
personalită
i să creeze condi
ii prielnice
pentru a�rmarea individului.
Datele studiului ”Percepții asupra drep
turilor omului în Republica Moldova”, reali
zat în anul 2016 la comanda O�ciului Avo
catului Poporului, relevă faptul că dreptul la
protecție socială este sistema�c încălcat din
cauza nivelului redus al pensiilor, al ajutoa
relor sociale, al salariilor și indemnizațiilor.
Conform rezultatelor studiului, dreptul la
protecție socială a populației, evaluat prin
prisma veniturilor monetare, este în mică
sau foarte mică măsură asigurat, opinie ex
primată de 80% și, respec�v, 90% dintre
respondenți. Însă cel mai prost este es�mat
nivelul pe care îl asigură mărimea pensiilor,
care a înregistrat circa 90% dintre răspun
suri, urmate de mărimea ajutorului social cu
Por�vit opiniei populației,
persoanele
cu dizabilități �zice sau psiho-sociale sunt in
su�cient protejate, ponderea celor care sunt
de această părere �ind de circa 72,7% dintre
respondenți.
În general, respectarea drepturilor omu
lui în ins�tuțiile de stat pentru persoanele
social-vulnerabile (internate, aziluri pentru
persoane în etate, centre de triere etc.) se
consideră că este asigurată în mică măsu
ră. Circa 55% dintre respondenți au notat
cu 1-4 (10 �ind maxim) răspunsul la aceas
tă întrebare, iar o pondere de 20% dintre
respondenți sunt de părerea că respectarea
drepturilor omului în acest context este nea
sigurată în general.
Drept con�rmare a celor constatate
în studiul remarcat o cons�tuie numărul
mare de cereri în probleme ce țin de do
meniul protecției sociale adresate Avoca
tului Poporului, dar și de adresări în cadrul
audienței persoanelor. În anul 2016, cererile
la acest capitol (133) s-au plasat, ca și în anii
precedenți, pe locul trei în topul adresărilor
la ins�tuție. Mai mult, se atestă o creștere a
ratei adresărilor la acest capitol, compara�v
cu anii precedenți, subiectele abordate �ind
prac�c aceleași. Concluzia care se impune
este că autoritățile nu au elaborat soluții
pentru a asigura un nivel de trai decent �e
cărei persoane, așa cum prevede Cons�tuția
în ar�colul 47. Oamenii sunt nemulțumi
i în
con�nuare de nivelul scăzut al veniturilor,
al prestațiilor sociale, care nu acoperă nici
minimumul de existență; de sistemul de
pensionare; de modalitatea de acordare a
ajutorului social/ajutorului pentru perioada
rece a anului și a altor prestații sociale. Po
ia nu este su�cient de bine informată
cu privire la facilitățile acordate păturilor
social-vulnerabile, la serviciile sociale exis
tente, iar autoritățile publice locale, inclusiv
asistenții sociali, nu sunt su�cient implica
în soluționarea problemelor familiilor cu risc
sporit de vulnerabilitate etc.
Asigurarea unui trai decent pentru orice
persoană, implicit pentru cele din grupurile
social-vulnerabile, rămâne a � în con�nu
are o provocare pentru autoritățile publice
pe fundalul cre
terii prețurilor și tarifelor
la mărfurile de consum și servicii de primă
necesitate, ceea ce și mai mult agravează
situația populației. În acest sens, se impun
eforturi consolidate ale autorităților pentru
iden��carea în scurt �mp a mecanismelor
e�ciente de susținere a populației
în vede
rea depășirii situației de criză, dar și de revi
zuire a cadrului norma�v și a mecanismelor
de ajustare a cuantumului salariului minim,
al pensiei minime, al prestațiilor sociale
minimumul de existență.
Potrivit datelor Biroului Na
ional de Sta
�s�că,
în luna decembrie 2016 in�a
ia anu
(pentru ul�mele 12 luni din decembrie
2015 până în decembrie 2016)
a cons�tuit
2,4%, inclusiv la: produse alimentare – 2,8%,
mărfuri nealimentare – 3,2%
i servicii pre
state popula
Evoluția prețurilor și a tarifelor la mărfurile de consum și servicii
i servicii
Decembrie 2016,
în % fa
în % fa
în % fa
TOTAL
Produse alimentare
Pâine
Fructe
Carne, preparate
i conserve din
carne
Lapte
i produse lactate
Zahăr
Ulei vegetal
Conform datelor Biroului Na
ional de Sta
�s�că, în trimestrul III al anului 2016,
venitu
rile disponibile
ale popula
iei au cons�tuit, în
medie, pentru o persoană 2080,5 lei pe lună,
cheltuielile medii lunare de consum
ale po
iei au fost, în medie, de 2200,1 lei pe o
persoană.
Totodată, potrivit aceleiași surse,
minimumul de existență mediu lunar pentru
o persoană a cons�tuit 1813,7 lei.
Datele o�ciale relevă faptul că mărimea
medie a pensiei lunare stabilite (1278,8 lei)
acoperă doar 83,9% din valoarea medie a
minimumului de existență
pentru pensio
nari, stabilit în I semestru 2016 (1523,6 lei).
Deși datele indică o creștere a acestei rate
în ul�mii ani (78%-în anul 2014; 81%-în anul
2015 și 83,9% - în anul 2016), oricum pen
sia medie nu a�nge cel puțin minimumul de
existență stabilit pentru pensionari.
De asemenea, datele sta�s�ce oferite de
Casa Națională de Asigurări Sociale atestă
faptul că mărimea pensiei pentru 78,8% din
tre bene�ciarii de pensii
este sub minimu
mul de existență stabilit pentru pensionari
Reamin�m în context recomandarea Co
mitetului ONU pentru Drepturile Economice,
i Culturale pentru autorită
ile din
țara noastră de a asigura cre
terea mărimii
as�el încât acestea să permită un
standard de via
ă adecvat, iar, ca prim pas,
acestea să �e aduse la nivelul minimumului
de existen
Mărfuri nealimentare
Confec
Încăl
ăminte
Medicamente
Combus�bil
Materiale de construc
Servicii
Servicii comunal-loca�ve
Apă potabilă
i canalizare
Energie electrică
Gaze naturale prin
re
Încălzire centralizată
Transportul de pasageri
Alimenta
ia publică
Sursa: Biroul Național de Sta�s�că
Avocatul Poporului atrage aten
ia și asu
pra faptului că și salariul minim pe
ară
mărime de 1000 de lei lunar, stabilit cu în
cepere de la 01 octombrie 2014, nu acoperă
minimumul de existență �xat
pentru o per
soană în vârstă aptă de muncă în valoarea
medie de 1926 de lei. Rata de acoperire în
acest caz cons�tuie circa 52%.
În raportul „Evaluarea sărăciei în Repu
blica Moldova 2016”, exper
i ai Băncii Mon
diale menționează faptul că „
există îngrijo
rări privind sustenabilitatea realizărilor an
terioare, odată ce persoanele sărace
i cele
mai sărace 40 la sută duc lipsă de capitalul
necesar pentru a avansa. Cre
terea lentă a
sectorului agricol
i accesul limitat la pie
locurile de muncă neagricole
i servicii mo
derne înseamnă că persoanele din mediul
rural sunt persistent mai sărace. Gradul de
acoperire cu încălzire, alimentare cu apă
centralizată
i canalizare este limitat în rân
dul popula
iei din mediul rural (
i în rândul
persoanelor sărace
i al celor mai sărace 40
la sută din popula
ie).”
În document se mai spune că men
inerea
progreselor în raport cu reducerea sărăciei și
prosperitatea partajată se confruntă cu ris
curi enorme din cauza presiunilor �scale pe
termen lung și a vola�lității sporite în eco
nomie. Determinată de reducerea fer�lității
și accelerarea emigrării �nerilor, populația
Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapi
dă. Combinată cu o par�cipare diminuată a
forței de muncă, baza de contribuții a siste
mului de pensii se va contracta, subminând
durabilitatea sistemului și reducând acoperi
rea cu pensii a pensionarilor. Deși pensiile nu
au fost generoase și, de multe ori, insu�cien
te pentru a preveni ca mai multe persoane în
etate să devină sărace – rata sărăciei în rân
dul persoanelor în etate este mai mare decât
media populației, as�el încât contracția lor
potențială poate periclita securitatea econo
mică a persoanelor în etate.
În anul 2016, prin Legea nr. 290 din
16.12.2016 privind modi�carea
i comple
tarea unor acte legisla�ve, au fost introduse
modi�cări în Legea privind sistemul public
de pensii, nr. 156 din 14.10.1998.
Proiectul
Legii nr. 290 nu a fost transmis O�ciului Avo
catului Poporului pentru a � examinată prin
prisma standardelor în domeniul drepturilor
Totodată, Confederația Națională a Sin
dicatelor din Republica Moldova s-a adresat
Avocatului Poporului cu o solicitare în care
sunt invocate un șir de probleme ce țin de
acest domeniu.
În acest context, Avocatului Poporului va
inves�ga subiectele solicitate și se va expune
bene�ciarilor
de pensii total
Din care:
Rata bene�ciarilor
numărul total
de bene�ciari
pe categorie
respec�vă,
bene�ciarii de pensii, al
căror cuantum al pensiei
este sub minimmuul de
existență stabilit pentru
(în cuantumul de până la
Pensii ÎN TOTAL
Pensii pentru limită de
vârstă
Pensii de dizabilitate
Pensii de urma
Pensii pentru vechime în
muncă
Pensii unor categorii de
angajați din aviația civilă
Pensii func
Pensii deputa
Pensii ale
ilor locali
Pensii
guvernului
Pensii lucrătorilor vamali
Pensii judecătorilor
Pensii procurorilor
Pensii par�cipan
lichidarea avariei de la
Pensii militarilor în
termen
Pensii unor angaja
cultură
asupra corespunderii acestora prin prisma
drepturilor omului.
Referitor la asistența socială, și în anul
2016 au fost înregistrate plângeri cu privire
la neacordarea serviciului „Asistență perso
nală” persoanelor care trebuie să bene�ci
eze de acest serviciu, conform legislației în
vigoare.
Avocatul Poporului
a considerat
inadmisibilă tergiversarea de către structuri
le de asistență socială și protecție a familiei
a procesului de admitere în acest serviciu
(circa 2 ani)
a unei persoane
cu de�ciențe
de văz singura�ce (absolut nevăzătoare). Or
scopul acestui serviciu constă în favorizarea
independenței și integrării persoanelor cu
dizabilități în societate, precum și preve
nirea marginalizării și excluziunii sociale a
acestora.
Inves�garea cazului concret a scos
în evidență și un alt aspect problema�c. S-a
constatat faptul că nu se ține o evidență a
persoanelor cu dizabilități, cu date dezagre
gate după categorii, �puri de dizabilitate etc.,
as�el încât să �e realizată efec�v adoptarea
și dezvoltarea strategiei locale, a programe
lor de asistență socială pentru susținerea
persoanelor și familiilor defavorizate.
În acest proces sunt foarte importante
monitorizarea și coordonarea ac�vității per
sonalului din sistemul de asistență socială în
comun cu structura teritorială de asistență
socială, ceea ce se realizează în mod de
fectuos. Conlucrarea asistenților sociali cu
structura teritorială de asistență socială se
rezumă la expedierea anchetei sociale a per
soanei, fără a se urmări ce decizie a fost lua
tă pe caz, pentru
a interveni, după necesita
te, cu
alte măsuri temporare/servicii sociale
în funcție de situațiile de risc sporit.
Și în anul de referință cetățenii și-au ma
nifestat nemulțumirea fa
ă de modalitatea
de acordare a ajutorului social/ajutorului
pentru perioada rece a anului. În procesul
inves�gării unor cazuri s-a constatat că frec
vent solicitanții nu sunt informați despre
decizia luată cu privire la acordarea sau nea
cordarea ajutorului social/ajutorului pentru
perioada rece a anului, mo�vele care au stat
la baza respec�vei decizii, precum și modali
tatea de contestare a acesteia.
În contextul celor relatate, Avocatul Po
porului îndeamnă autoritățile competente
să depună toată diligența pentru a monito
riza domeniul respec�v
i a iden��ca solu
e�ciente în �ecare caz aparte.
Avocatul Poporului apreciază com
pletarea Codului muncii cu art. 124
, care
stabilește dreptul la un concediu paternal
de 14 zile calendaris�ce
i dreptul la o în
demniza
ie paternală achitată din fondul de
asigurare socială. Concediul paternal oferă
posibilitatea părinților de a acorda îngrijirea
necesară copilului nou-născut, fapt ce con
s�tuie un bene�ciu de care trebuie să pro�te
copilul. În același �mp, este deosebit de im
portant ca autoritățile să asigure aplicarea în
termen
a prevederilor legale. Or adoptarea
cu întârziere considerabilă a mecanismului
de implementare a provocat nemulțumiri în
rândul bene�ciarilor. Avocatul Poporului a
fost sesizat de unii tați,
care, deși au bene�
ciat de concediu paternal, odată cu intrarea
în vigoare a prevederilor legii, nu au putut
bene�cia și de indemnizația stabilită. Regu
lamentul cu privire la condi
iile de stabilire,
modul de calcul
i de plată a indemniza
paternale a fost adoptat doar în luna noiem
brie (peste circa șase luni de la intrarea în
vigoare a legii).
RECOMANDĂRI:
Ra��carea Protocolului Opțional la Pac
tul internațional cu privire la drepturile
economice, sociale și culturale.
Revizuirea mecanismelor de indexare/
compensare a veniturilor populației ge
nerate de creșterea prețurilor și a tari
felor la mărfurile de consum și servicii
și iden��carea pârghiilor de ajutorare a
populației, în special a păturilor social-
vulnerabile.
Îmbunătățirea managementului resurse
lor umane în domeniul protecției sociale.
Asigurarea implementării prevederilor
legale din domeniul protecției sociale,
inclusiv prin elaborarea în termen a me
canismelor de implementare.
RESPECTAREA DREPTURILOR
PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI
Odată cu ra��carea Convenției ONU pri
vind drepturile persoanelor cu dizabilită
Republica Moldova
și-a asumat anga
jamentul de implementare a prevederilor
acesteia prin ajustarea legislației și a prac
�cilor naționale, dar și prin promovarea și
protecția drepturilor și intereselor legi�me
ale persoanelor cu dizabilități. Convenția
privind drepturile persoanelor cu dizabilități
ins�tuie o nouă paradigmă a dizabilității,
care este bazată pe modelul social. Deși sunt
deja șase ani de la ra��carea acestui docu
ment, ar�colul 51 din Cons�tuția Republicii
Moldova conține noțiunea de ”persoane
handicapate”, care este discriminatorie și
depășită. De asemenea, dispozițiile acestui
ar�col evidențiază aspectul protec�v și ca
racterul medical al dizabilității.
Avocatul Poporului reiterează recoman
darea expusă în anii precedenți cu privire
la necesitatea modi�cării ar�colului 51 din
Cons�tuție
pentru armonizarea acestuia
la standardele Convenției ONU cu privire la
drepturile persoanelor cu dizabilități, prin
schimbarea noțiunii ”persoane handicapa
te” cu ”persoane cu dizabilități”, precum și
a paradigmei de abordare a persoanelor cu
dizabilități - de la modelul medical la cel de
În aceeași ordine de idei, Avocatul Po
porului apreciază progresele înregistrate în
promovarea de poli�ci, în elaborarea de pro
grame ajustate la standardele internaționale
în domeniul persoanelor cu dizabilități, însă
consideră că mai există restanțe în ceea ce
privește implementarea e�cientă a prevede
rilor legale.
Legea privind incluziunea socială
stabilește un cadru general de reglementa
Ra��cată de Republica Moldova prin Legea nr.166
Ar�colul 51. Protecţia persoanelor handicapate
(1) Persoanele handicapate bene�ciază de o protecţie
specială din partea întregii societăţi. Statul asigură
pentru ele condiţii normale de tratament, de
readaptare, de învățământ, de instruire şi de integrare
socială.
(2) Nimeni nu poate � supus nici unui tratament
medical forţat, decât în cazurile prevăzute de lege.
re a serviciilor de protecție
socială în con
formitate cu standardele internaționale
privind incluziunea socială a persoanelor
cu dizabilități. Legea garantează drepturi
egale pentru persoanele cu dizabilități, ca și
pentru ceilalți cetățeni, precum dreptul la:
protecție socială, îngrijire medicală, reabili
tare, educație, angajare, viață publică, me
diu sănătos, transport, tehnologii și sisteme
informaționale, comunicații și alte facilități și
servicii accesibile publicului. Implementarea
prevederilor acestei legi este în con�nuare
di�cilă în lipsa mecanismelor e�ciente cu
impact asupra calității vieții persoanelor cu
dizabilități.
Aprobarea setului de indicatori pentru
monitorizarea implementării Conven
ONU privind drepturile persoanelor cu diza
bilită
, în opinia Avocatului Poporului,
cons�tuie un pas important, care va permite
statului să evalueze progresul înregistrat în
asigurarea respectării drepturilor persoane
lor cu dizabilități, precum și pentru a stabili
domeniile de intervenție prioritară.
Totodată, este de menționat faptul că,
odată încheiată implementarea Strategi
ei de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități pentru anii 2010-2013, un alt do
cument strategic în acest domeniu nu a fost
adoptat.
În acest context, Avocatul Poporului re
comandă Guvernului să-și focalizeze ac�vi
tatea pe domeniile: accesibilitate, par�ci
pare, egalitate, ocuparea forței de muncă,
educație și formare profesională, protecție
socială, sănătate, sta�s�ci și colectarea da
telor. În opinia Avocatului Poporului, do
cumentul de poli�ci trebuie să conțină în
principal măsuri de adaptare a serviciu
lui de urgență pentru a putea � accesat și
de persoanele cu dizabilități; de stabilire
a unor standarde minime și elaborare de
instrucțiuni pentru accesul la sistemul public
de transport; de creare a serviciilor de spri
jin pentru asigurarea exercitării capacității
juridice; de realizare a campaniilor de
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1033
din 08.09.2016 „Cu privire la aprobarea Setului
de indicatori pentru monitorizarea implementării
Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu
dizabilităţi”.
conș�en�zare și sensibilizare a opiniei publi
ce pentru combaterea stereo�purilor și încu
rajarea par�cipării depline a persoanelor cu
dizabilități la viața în comunitate, precum și
de dezins�tuționalizare în etape a persoane
lor cu dizabilități din ins�tuțiile rezidențiale,
paralel cu dezvoltarea serviciilor speci�ce
pentru această categorie de persoane.
Pe parcursul ul�milor ani, Avocatul Po
porului a manifestat interes și preocupare în
mod constant pentru persoanele cu dizabili

i problemele cu care se confruntă aces
tea. După consultarea societății civile care
ac�vează în domeniul dizabilității, Avocatul
Poporului a creat,
în cadrul O�ciului
Avocatului Poporului, un Consiliu de experți
din rândul persoanelor cu dizabilități și al
organizațiilor care le reprezintă. Consiliul
de exper
i a fost ins�tuit în temeiul art. 34
al Legii cu privire la Avocatul Poporului (Om
budsman) nr. 52 din 03.04.2014
i al art.10
al Legii cu privire la incluziunea socială a per
soanelor cu dizabilită
i nr.60 din 30.03.2012,
având ca scop acordarea consultan
i a
asisten
ei Avocatului Poporului în procesul
de monitorizare a implementării Conven
ONU privind drepturile persoanelor cu diza
bilită
i, de promovare
i protejare a dreptu
rilor persoanelor cu dizabilită
În ar�colul 33, Convenția ONU cu privire
la drepturile persoanelor cu dizabilități pre
vede monitorizarea națională a implementă
rii Convenției. Însă până în prezent nu a fost
o�cial ins�tuit mecanismul independent
pentru promovarea, protec
i monitoriza
rea implementării Conven
iei, în conformita
te cu paragrafele 2 și 3 ale ar�colului 33 din
Convenție.
Avocatul Poporului salută aprobarea
modi�cărilor în cadrul norma�v în do
meniul dizabilității prin Legea
nr.201din
, prin care a fost for��cat me
canismul de protecție și realizare a drepturi
lor persoanelor cu dizabilități. Totodată, pro
punerea de modi�care a Codului electoral,
Dispoziţia Avocatului Poporului nr.01-09/16, din
h�p://ombudsman.md/ro/content/consiliul-
de-exper�-pentru-monitorizarea-implementarii-
conven�ei-onu-privind-drepturile.
Legea pentru modi�carea şi completarea unor acte
legisla�ve, nr. 201
28.07.2016.
care ar � oferit persoanelor cu dizabilită
mintale a dreptului la vot, a fost
exclusă din
proiectul legii menționate.
Din acest considerent, Avocatul Popo
rului a expediat pe 06.10.2016 Parlamen
tului Republicii Moldova o adresare, din
numele său și al membrilor Consiliului de
experți creat în cadrul O�ciului Avocatului
Poporului, prin care a recomandat inițierea
procesului de modi�care a Codului electoral
pentru garantarea dreptului la vot tuturor
persoanelor, inclusiv celor lipsite de capaci
tate juridică. Ulterior, Comisia parlamentară
juridică, numiri și imunități a decis implica
rea Ministerului Jus�ției în elaborarea modi
�cărilor propuse în Codul electoral.
Avocatul Poporului, în comun cu mem
brii Consiliului de experți, a mai recoman
dat întreprinderea măsurilor de asigurare a
accesului persoanelor cu dizabilități la nivel
local
. Pentru anul 2017, Avocatul Popo
rului și membrii Consiliului de experți și-au
stabilit ca prioritate în ac�vitate promovarea
la nivel național a prevederilor referitoare la
asigurarea accesibilității pentru persoanele
cu dizabilități.
Concomitent, pe parcursul anului 2016,
Avocatul Poporului a recep
ionat cereri de
la persoane cu dizabilită
i, precum și de la
ii ob
te
i ONG-uri din domeniu
din care rezultă că persoanele cu dizabilită
i
con�nuă să întâmpine bariere serioase în re
alizarea plenară a drepturilor omului.
Și în anul 2016 au rămas actuale mul
te dintre problemele abordate în anii
precedenți ce țin de: accesibilitatea redusă
a persoanelor cu dizabilități la infrastructura
socială, la transport, la mediul informațional;
di�cultățile existente în realizarea dreptului
de acces la jus�ție și de asigurare a egalității;
bariere în realizarea dreptului la vot și la
muncă; insu�ciența serviciilor sociale la ni
vel comunitar și prestații sociale sub nivelul
minimumului de existență.
Legislația în vigoare conține obliga�vi
tatea autorităților publice de a asigura ac
cesibilitatea la infrastructura socială, la mij
loacele de transport în comun, la obiectele
Scrisoarea nr.06-6/1 din 28.10.2016, adresată
primarului satului Hagimus din raionul Căușeni.
culturale, turis�ce
i la complexele (sălile)
spor�ve, la informare prin toate mijloacele,
însă măsurile întreprinse nu au contribuit la
schimbări semni�ca�ve în aspect de accesi
bilitate pentru persoanele cu dizabilități. Din
lipsa totală sau a asigurării inadecvate a că
ilor de acces la ins�tuțiile de u�litate publi
că, la spațiul loca�v, dar și a inaccesibilității
transportului public urban și interurban,
inclusiv a serviciilor de taxi, persoanele
cu de�ciențe de auz și vedere sau cele cu
afecțiuni ale aparatului locomotor rămân
izolate în casele lor sau sunt neajutorate,
deoarece deplasarea lor depinde de o terță
persoană.
Potrivit organizațiilor neguvernamen
tale din domeniul protecției drepturilor
persoanelor cu dizabilități, norma�vele în
construcții, aprobate de Ministerul Dezvol
tării Regionale și Construcțiilor, nu cores
pund standardelor internaționale, în special
cu referire la persoanele cu de�ciențe de
vedere. Mai mult, subdiviziunile ministeru
lui de resort nu au stabilit un mecanism de
supraveghere a respectării normelor de ac
cesibilitate.
Accesul la informație a persoanelor cu
dizabilități senzoriale este limitat - la postu
rile de televiziune nu este asigurată în volum
necesar traducerea în limbajul mimico-ges
tual, informația de interes public nu este
tradusă în limbajul Braille. Deși Codul audio
vizualului prevede asigurarea din contul radi
odifuzorului a interpretării emisiunilor televi
zate de importanță majoră și de actualități în
limbajul mimico-gestual pentru persoanele
cu dizabilități audi�ve
nu toate posturile
de televiziune prezintă emisiuni cu traducere
în limbajul mimico-gestual, iar �mpul garan
tat prin lege de 20 de minute nu este su�ci
ent pentru asigurarea accesului la informație.
În acest context, Avocatul Poporului re
comandă Consiliului Coordonator al Audio
vizualului să examineze oportunitatea revi
zuirii prevederilor legale în sensul majorării
�mpului garantat cu interpretare mimico-
gestuală, dar și supravegherea respectării
cerinței respec�ve de către toți radiodifuzo
Alin.(4) art.13 din Codul audiovizualului nr.260 din
În rapoartele anterioare s-a recoman
dat Ministerului Educa
iei în colaborare cu
organizațiile neguvernamentale din dome
niu să stabilească un limbaj o�cial mimico-
gestual, care să �e acceptat, pentru a � asi
gurată instruirea persoanelor cu de�cien
de auz, elaborarea manualelor, pregă�rea
cadrelor de interpre
i pentru limbajul mimi
co-gestual.
Avocatul Poporului apreciază sporirea
numărului de interpreți autorizați în limbajul
mimico-gestual. Potrivit datelor o�ciale
publicate de Ministerul Jus�ției, în prezent,
în Republica Moldova, sunt 17 asemenea
specialiș�, față de nouă, în anii precedenți.
Anterior, Avocatul Poporului a semnalat
existența problemelor ce țin de dezvoltarea
serviciilor comunitare pentru persoanele cu
dizabilități, dar și monitorizarea celor exis
tente. Aceste probleme sunt generate inclu
siv de faptul că organizarea și funcționarea
serviciilor menționate sunt puse frecvent
în seama administrației publice locale, iar
autoritățile publice locale invocă lipsa resur
selor �nanciare pentru dezvoltarea lor.
Avocatul Poporului este frecvent sesi
zat de persoane cu dizabilități în legătură
cu di�cultățile întâmpinate în realizarea
dreptului la servicii sociale. În 33 de cereri
a fost solicitată funcționarea defectuoasă
a serviciului social „Asistență personală”.
Abordarea frecventă de către persoanele
cu dizabilități a acestei probleme ne impune
să conchidem că responsabilii din domeniul
protecției sociale, în special asistenții sociali
nu întotdeauna depun eforturi su�ciente
pentru facilitarea vieții independente și in
tegrarea socială a persoanelor cu dizabilități.
Dovada acestui fapt sunt cazurile examinate
de Avocatul Poporului, în care doar după in
tervenirea acestuia s-a reușit soluționarea
problemei abordate.
În acest context, Ombudsmanul re
comandă responsabililor din domeniul
protecției sociale, implicit asistenților soci
ali din comunitățile locale, să depună toată
diligența la examinarea și la soluționarea
problemelor cu care se confruntă persoane
111
h�p://www.jus�ce.gov.md/public/�les/�le/
persoane_autorizate/traducatori/2017/extras_
Registru_interpre�lor__actualizat_la_10.03.17.pdf.
le cu dizabilități. Extrem de important este
ca în cazurile în care se tărăgănează angaja
rea uni asistent personal pentru persoana cu
dizabilități severe, asistentul social să iden�
�ce alte servicii de alterna�vă.
O altă problemă actuală este angajarea în
câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități,
asta deși Legea nr.60 din 30.03.2012 pri
vind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități prevede expres crearea sau re
zervarea locurilor de muncă și încadrarea în
acestea a persoanelor cu dizabilități de către
angajatori, indiferent de forma de organiza
re juridică.
Realizarea dreptului la muncă de către
persoanele cu dizabilități con�nuă să �e o
problemă în Republica Moldova, deoarece
statul nu asigură în su�cientă măsură înca
drarea în muncă a acestor categorii de per
soane. Angajarea în câmpul muncii a per
soanelor cu dizabilită
i trebuie să se realizeze
conform pregă�rii lor profesionale
i a capa
cită
ii lor de muncă, atestate prin cer��catul
de încadrare în grad de dizabilitate
i con
form recomandărilor con
inute în programul
individual de reabilitare
i incluziune socială.
Avocatul Poporului consideră că pentru
realizarea plenară a acestui drept trebuie
să existe acces la toate treptele de educa
ie pentru a asigura cali�carea profesională
pentru locurile de muncă. De asemenea,
este nevoie de informarea opiniei publice
despre necesitatea schimbării de abordare
a problemelor persoanelor cu dizabilități în
sensul includerii acestora în viața socială.
Mai mult, trebuie să existe un angajament
din partea Guvernului pentru a sus
ine acce
sul persoanelor cu dizabilită
i la pia
a locu
rilor de muncă
i pentru a acorda asisten
angajatorilor care doresc să ofere as�el de
În multe cereri adresate Avocatului Po
porului, persoanele cu dizabilită
i se referă
la încălcarea dreptului la ocro�rea sănătății,
inclusiv la servicii medicale calita�ve sau
lipsa acestora în general. Legea nr. 60 din
30.03.2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități garantează drep
tul la ocro�rea sănătății a persoanelor cu
dizabilități, obligând prestatorii de servicii
medicale să aibă față de aceste persoane o
a�tudine respectuoasă și umană. Persoane
le cu dizabilități trebuie să aibă acces în ega
lă măsură cu toți cetățenii la serviciile me
dicale, fără nici o discriminare sau restricție.
Serviciile de asistență medicală nu sunt
oferite pe deplin persoanelor cu dizabilități.
Deseori le este îngrădit dreptul la sănătate
prin neasigurarea accesibilită
ii �zice a ins�
iilor medicale, în special în mediul rural.
În plus, lucrătorii medicali nu sunt instruiți în
domeniul dizabilității și e�cii de comunicare
cu acestea.
În urma examinării unor cereri, Avocatul
Poporului a stabilit că persoanele cu dizabi
litate locomotorie severă sunt adesea lipsite
de examenele medicale pro�lac�ce, deoa
rece depind de persoane terțe pentru a se
deplasa la ins�tuțiile medicale. Mai mult,
�ind imobilizate la pat, acestea sunt evident
dezavantajate în a obține informații cu privi
re la inovațiile medicale, de care ar putea be
ne�cia. Deși legea sus-menționată prevede
obliga�vitatea autorităților de a oferi vizite
la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități
pentru a sa�sface necesitățile socio-medica
le ale acestora, Avocatul Poporului a sesizat
cazuri când asemenea persoane nu au fost
vizitate de medicul de familie pe parcursul
unui an întreg, în acest mod �indu-i-le lezat
grav dreptul la ocro�rea sănătății.
Reprezentanți ai organizațiilor care se
preocupă de problemele persoanelor cu
dizabilități i-au comunicat Avocatului Po
porului despre unele probleme cu care se
confruntă aceste persoane care au nevo
ie de servicii stomatologice, în special în
iile de urgen
ă. Dat �ind speci�cul
condiției mentale sau �zice a persoanelor cu
dizabilități, de cele mai dese ori este di�cil să
�e asigurate tratamente stomatologice, fără
anestezie generală. În același �mp, frecvent
specialiș�i refuză să aplice anestezia, întru
cât nu doresc să-și asume riscul unor even
tuale complicații pe care aceasta le-ar putea
avea asupra pacienților cu dizabilități. Prin
urmare, în cazul persoanelor cu dizabilități,
se recurge la extragere dentară și nu la tra
tarea dinților. Lipsa de acces la servicii sto
matologice de tratament este mai di�cilă în
localitățile rurale.
Avocatul Poporului recomandă Ministe
rului Sănătății examinarea oportunității in
cluderii tratamentului dentar al persoanelor
cu dizabilită
i în asisten
a stomatologică de
urgen
i în sec
iile chirurgicale maxilo-fa
ciale sau aplicarea metodelor alterna�ve de
sedare în cabinetele stomatologice din poli
Un alt aspect problema�c ține de respec
tarea drepturilor sexuale
i reproduc�ve ale
femeilor cu dizabilită
i locomotorii. Datele
o�ciale arată că numărul total al persoanelor
cu dizabilități în Republica Moldova în anul
a cons�tuit 184,5 mii de persoane,
ceea ce reprezintă 5,2% din populația totală
a țării. Totodată, femeile cons�tuie 48% din
numărul total de persoane cu dizabilități.
Un raport în acest sens a fost elaborat
de Centrul de Instruire în Domeniul Sănă

ii Reproduc�ve: „Analiza situa
ională a
problemelor cu care se confruntă femeile
i fetele cu dizabilită
i ale aparatului loco
motor în exercitarea drepturilor sexuale
reproduc�ve”.
La nivel național nu există
sta�s�ci sau sisteme stabilite de colectare,
de monitorizare, de raportare și evaluare a
datelor cu privire la accesarea serviciilor de
plani�care familială, u�lizarea metodelor de
contracepție, avorturi, infecții cu transmi
tere sexuală, numărul de nașteri în rândul
persoanelor/femeilor cu dizabilități. Lipsa
fotoliilor ginecologice adaptate necesită
lor acestor categorii de femei în ins�tu
medicale cons�tuie o barieră în exercitarea
dreptului la sănătate sexuală
i reproduc�vă.
Raportul denotă faptul că persoanele cu
dizabilități se confruntă cu probleme semni
�ca�ve ce țin de respectarea și garantarea
la nivel național a drepturilor sexuale și re
produc�ve. Acest fapt produce consecințe
atât prin discriminare directă, cât și prin
incapacitatea de a se adapta nevoilor per
soanelor cu dizabilități. Cadrul norma�v și
de poli�ci nu este su�cient ajustat pentru a
garanta și a asigura respectarea drepturilor
sexuale și reproduc�ve ale persoanelor cu
dizabilități. Accesibilitatea este un obstacol
Biroul Național de Sta�s�că.
113
h�p://www.sanatateafemeii.md/wp-content/
uploads/2016/10/Raport_Evaluare-DSR-persoane-cu-
dizabilita�_FINAL_27.02.17.pdf
major în legătură cu respectarea drepturilor
sexuale și reproduc�ve și par�ciparea per
soanelor cu dizabilități în toate domeniile
vieții sociale. Problemele de acces, agrava
te prin prejudecăți și discriminare directă,
limitează accesul la servicii medicale de
calitate. În po�da progreselor pe anumite
domenii, drepturile sexual-reproduc�ve, în
calitate de drepturi speci�ce ale persoanelor
cu dizabilități, nu sunt expres reglementate
în legislația națională în contextul în care
drepturile sexuale și reproduc�ve fac parte
din categoria drepturilor fundamentale ale
omului. Acestea se încadrează în conceptul
general al drepturilor omului, recunoscut și
înglobat deja în standardele internaționale,
regionale și naționale ale unor state.
Persoanele cu dizabilită
i mintale se con
fruntă în con�nuare cu s�gma�zarea, cu izo
larea
i discriminarea bazată pe dizabilitate,
care sunt adesea agravate de stereo�puri
prejudecă
i. În cazul în care au fost declarate
incapabile, persoanele cu dizabilită
i mintale
sunt lipsite de drepturi indispensabile �inței
umane, cum ar � dreptul: de a se căsători,
de a îngriji copii proprii la vot, de acces la
jus�ție. Fără consimțământul persoanei, fără
a vorbi cu ea, se iau decizii cu urmări grave
pentru aceste persoane,
cum ar �
vinderea
bunurilor sau ins�tu
ionalizarea
persoanei.
Urmare a sesizării Avocatului Poporu
lui, la 17.11.2016, Curtea Cons�tu
ională a
declarat drept necons�tu
ionale unele pre
vederi din Codul de procedură civilă care
ins�tuiau interdicția pentru persoanele de
clarate incapabile de a-și exercita dreptul de
acces liber la jus�ție.
Potrivit unor date,
în Republica Moldo
va sunt aproape patru mii de persoane cu
de�ciențe intelectuale și mintale, a�ate în
ins�tuții rezidențiale. În studiile recente ale
organizațiilor neguvernamentale ac�ve în
domeniul drepturilor omului, se atestă fap
tul că aproxima�v 30 % dintre persoanele
internate în ins�tuțiile psihoneurologice au
capacitate de exercițiu și ar putea � inte
grate în comunitățile de unde provin. Anual
în instanțele de judecată sunt înregistrate
aproxima�v 300 de dosare în care se invocă
lipsirea de capacitate de exercițiu.
În concluzie, Avocatul Poporului con
sideră că îmbunătățirea calității vieții per
soanelor cu dizabilități va � posibilă prin
accesul la servicii integrate de sprijin (soci
ale, de sănătate, educaționale) de calitate,
dezvoltate la nivelul comunităților în care
domiciliază. Reducerea situațiilor de discri
minare mul�plă, a ponderii persoanelor cu
dizabilitate a�ate în risc de sărăcie și excluzi
une socială se va putea realiza prin creșterea
competențelor acestora, a valorii adăugate
a muncii lor, dar și prin efortul conjugat al
ins�tuțiilor publice, sectorului privat și ne
guvernamental în susținerea procesului de
implementare a poli�cilor în domeniu.
Acele condiții sociale, economice, juri
dice, poli�ce și de mediu care acționează ca
bariere în exercitarea deplină a drepturilor
persoanelor cu dizabilități trebuie să �e iden
��cate și eliminate pentru ca persoana cu
dizabilități să par�cipe deplin și efec�v în so
cietate, în condiții de egalitate cu toți ceilalți.
RECOMANDĂRI:
Modi�carea ar�colului 51 din Cons�tuția
Republicii Moldova pentru ajustarea la
standardele Convenției ONU cu privire
la drepturile persoanelor cu dizabilități,
atât în aspect de subs�tuire a noțiunii
u�lizate, cât și în cel de facilitare a incluzi
unii sociale a persoanelor cu dizabilități.
Urgentarea procesului de elabora
re și aprobare a Programului național
de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități, care ar asigura promovarea
și implementarea principiilor și obiec�
velor Convenției ONU cu privire la drep
turile persoanelor cu dizabilități pentru
îmbunătățirea calității vieții acestora în
Republica Moldova.
Modi�carea cadrului norma�v pentru a
cons�tui Mecanismul independent de
monitorizare a Convenției ONU cu privire
la drepturile persoanelor cu dizabilități.
Ra��carea Protocolului opțional la
Convenția cu privire la drepturile persoa
nelor cu dizabilități.
Întreprinderea de către autoritățile pu
blice responsabile centrale și locale a
măsurilor concrete de asigurare a im
plementării prevederilor legale privind
asigurarea accesibilității persoanelor cu
dizabilități în toate domeniile. Pentru a
elimina barierele existente și a asigura
accesibilitatea pentru toate persoanele,
dar și pentru a e�cien�za acest proces,
recomandăm autorităților să colaboreze
cu societatea civilă din domeniu.
Ins�tuirea de către Ministerul Dezvoltării
Regionale și Construcțiilor și de Minis
terului Transporturilor
i Infrastructurii
Drumurilor a unor mecanisme e�ciente
de monitorizare și sancționare pentru ne
respectarea cerințelor de accesibilitate.
Supravegherea de către Consiliul Coor
donator al Audiovizualului a respectării
cerinței privind asigurarea interpretării
în limbajul mimico-gestual de către toți
radiodifuzorii a emisiunilor televizate de
importanță majoră și de actualități.
Examinarea de către Ministerul Educației
și alte autorități competente, în colabo
rare cu Asociația Surzilor, a oportunității
de stabilire a unui limbaj o�cial mimi
co-gestual și asigurarea instruirii per
soanelor cu de�ciențe de auz, elabora
rea manualelor, pregă�rea cadrelor de
interpreți în limbajul mimico-gestual.
Dezvoltarea serviciilor sociale comunita
re, în funcție de necesități și examinarea
oportunităților de revizuire a modului de
�nanțare, dar și monitorizarea u�lizării
resurselor și calității serviciilor prestate.
DREPTUL DE PETIȚIONARE
Conform ar�colului 15 din Cons�tuția
Republicii Moldova, cetățenii bene�ciază
de drepturile și libertățile consacrate prin
Legea Supremă și prin alte legi. Această
normă orientează ac�vitatea autorităților
statului spre asigurarea protecției și res
pectării drepturilor �ecărei persoane. De
asemenea cetățeanul dispune de pârghii
cons�tuționale orientate spre a-i asigura un
comportament ac�v în raport cu autoritățile
Una dintre aceste pârghii este prevăzu
tă de ar�colul 52 din Cons�tuție care ga
rantează cetățenilor dreptul de pe�ționare.
Așadar, cetă
enii au dreptul să se adreseze
autorită
ilor publice prin pe�
ii formulate
numai în numele semnatarilor. Organiza
legal cons�tuite au dreptul să adreseze pe�
ii exclusiv în numele colec�velor pe care le
reprezintă.
Dreptul de pe�ționare cons�tuie o
garanție juridică generală pentru realizarea
altor drepturi și libertăți fundamentale ale
omului. De al�el, pe�ția reprezintă o mo
dalitate prin care cetățenii își pot valori�ca
dreptul de a cere o explicație cu privire la
orice problemă personală sau de interes pu
blic în relațiile cu o autoritate publică.
Modalitatea de examinare a pe�
iilor ce

enilor Republicii Moldova, adresate orga
nelor de stat, întreprinderilor, ins�tu
organiza
iilor, în scopul asigurării protec
drepturilor
i intereselor lor legi�me, este
s�pulată în Legea cu privire la pe�ționare
nr.190 din 19.07.1994.
Examinarea cererilor verbale și a celor
scrise parvenite pe numele Avocatului Po
porului la acest capitol ne impune să con
cluzionăm că încă mai sunt rezerve în ceea
ce privește asigurarea realizării plenare a
acestui drept de către autoritățile publice
centrale și de cele locale.
În adresările către Avocatul Poporu
lui, persoanele semnalează faptul că unele
ins�tuții refuză primirea plângerilor sau nu
le oferă răspunsuri în termen la plângerile în
registrate. Cu precădere, asemenea situații
se referă la autoritățile publice locale.
De asemenea, au parvenit și cereri în
care se invoca încălcarea art.9 al.(2) și art.12
ale Legii cu privire la pe�ționare nr.190 din
19.07.1994 prin care ”s
e interzice remiterea
pe�țiilor organelor sau persoanelor o�ciale,
acțiunile ori deciziile cărora sunt atacate
”.
Avocatul Poporului recomandă
autorităților publice să depună toată
diligența pentru ca pe�țiile înregistrate de
autorități să �e examinate minuțios și în ter
menele stabilite de legislația în vigoare.
RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI
LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
ALE OMULUI ÎN UTA GĂGĂUZIA
Găgăuzia, o unitate teritorială autonomă
cu statut special, �ind o formă de autodeter
minare a găgăuzilor, este parte integrantă
inalienabilă a Republicii Moldova
i solu
onează de sine stătător, în limitele compe
ten
ei sale, potrivit prevederilor Cons�tu
Republicii Moldova, în interesul întregii po
ii, problemele cu caracter poli�c, eco
i cultural.
Pe teritoriul Unită
ii Teritoriale Autono
me Găgăuzia sunt garantate toate drepturile
i libertă
ile prevăzute de Cons�tu
i de le
ia Republicii Moldova. Controlul asupra
respectării legisla
iei Republicii Moldova în
Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia se
exercită de Guvern, în condi
iile legii. Legea
organică care reglementează statutul speci
al al Unită
ii Teritoriale Autonome Găgăuzia
poate � modi�cată cu votul a trei cincimi din
numărul deputa
i în Parlament.
Pământul, subsolul, apele, regnul vegetal
i cel animal, alte resurse naturale a�ate pe
teritoriul Unită
ii Teritoriale Autonome Găgă
uzia sunt proprietate a poporului Republicii
Moldova
i cons�tuie, totodată, baza econo
mică a Găgăuziei. Bugetul Unită
ii Teritoriale
Autonome Găgăuzia se formează în conformi
tate cu normele stabilite în legea care regle
mentează statutul special al Găgăuziei.
În Unitatea Teritorială Autonomă Găgă
uzia ac�vează organe reprezenta�ve
i exe
cu�ve potrivit Legii privind statutul juridic
special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344 din
Autoritatea reprezenta�vă a Găgăuziei
este Adunarea Populară, înves�tă cu drep
tul de a adopta acte norma�ve, în limitele
competen
ei sale, în următoarele domenii:
ș�ință, cultură și educație; gospodărie co
i de locuin
e, urbanis�că; ocro�rea
sănătă
ii, cultură �zică
i sport; ac�vitate bu
getar-�nanciară
i �scală locală; economie și
ecologie; relațiile de muncă și de asigurare
Potrivit art. 13 alin. (4) din Legea cu pri
vire la statutul juridic special al Găgăuziei,
i hotărârile Adunării Populare sunt
remise Parlamentului
i Guvernului Republi
cii Moldova în termen de 10 zile de la data
adoptării, cu �tlu de informare. În același
�mp, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 845
din 18.12.2009 cu privire la o�ciile teritori
ale ale Cancelariei de Stat, O�ciul teritorial
Comrat are atribuția de a efectua controlul
obligatoriu, sub aspectul legalității, al acte
lor norma�ve emise de Adunarea Populară
a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
Actele norma�ve ale Găgăuziei care contra
Cons�tu
Republicii
Moldova
i Legii
privind statutul juridic special al Găgăuziei
se declară nule. În acest mod este asigurată
legalitatea procesului legisla�v.
Autonomia este divizată administra�v
în trei raioane, �ecare �ind condus de un
președinte numit de bașcan. În cadrul aces
tora nu sunt consilii raionale, sarcinile aces
tora �ind executate de Adunarea Populară
a Găgăuziei.
Din anul 2001 în UTA Găgăuzia ac�vează
Reprezentanța O�ciului Avocatului Poporului
(anterior Centrul pentru Drepturile Omului).
Misiunea Reprezentan
ei Comrat constă în
contribuirea la realizarea atribuțiilor Avoca
tului Poporului în Unitatea Teritorială Auto
nomă Găgăuzia. În vederea realizării misiunii
sale, Reprezentan
a exercită următoarele
ii: monitorizarea respectării drepturilor
și libertăților omului în Unitatea Teritorială
Autonomă Găgăuzia; contribuire la repune
rea în drepturi a persoanelor, ale căror drep
turi și libertăți au fost încălcate; contribuire
la asigurarea corespunderii actelor norma�
ve locale cu prevederile legislației Republicii
Moldova; promovarea drepturilor omului
a ins�tu
iei în UTA Găgăuzia.
Prin intermediul Reprezentanței Comrat
a O�ciului Avocatului Poporului, Ombuds
manul monitorizează gradul de respectare
a drepturilor omului în teritoriu și iden��că
problemele speci�ce regiunii. As�el, s-a con
statat că cel mai frecvent în UTA Găgăuzia
sunt încălcate dreptul la proprietate, dreptul
la muncă, dreptul de a alege și de a � ales
Cele mai numeroase adresări la
Reprezentanța O�ciului Avocatului Poporu
lui din Comrat sunt cele ce țin de violarea
dreptului la proprietate. În mare parte, ce
rerile vizează ches�uni ce țin de legislația
cu privire la locuințe, arenda terenurilor,
ac�vitățile agricole, un număr mare de plân
geri se referă la problemele de nerespectare
a obligațiilor contractuale de arendă a tere
nurilor agricole de către arendași, în special
în cazurile în care arendatori sunt pensiona
rii. În câteva localități din UTA Găgăuzia (în
s.Kotovskoe, s.Dezginzja, Comrat) nu a fost
�nalizat procesul de inventariere cadastrală
și de emitere a documentelor ce con�rmă
dreptul de proprietate a persoanelor asupra
bunurilor agricole (�tlurile de proprietate).
O altă problemă actuală în UTAG este
respectarea dreptului la proprietate și a
libertății ac�vității de antreprenor. În UTA
Găgăuzia s-a menținut unicul colhoz din
Republica Moldova –„Pobeda” din satul
Copceac. Deoarece în legislație nu este pre
văzută susținerea unei asemenea forme de
gospodării, colhozul nu poate bene�cia de
asistență din fondul de subsidiere a agri
culturii, alături de alte gospodării țărăneș�,
și nu poate pre�nde la susținere �nanciară
pentru consolidarea terenurilor agricole. O
condiție în acest sens ar � reînregistrarea
colhozului în societate pe acțiuni sau în SRL.
Se impune de notat că în colhoz se realizea
ză cu succes programe sociale de susținere a
persoanelor în situații de risc, inclusiv a per
soanelor în etate. Nu a fost �nalizat progra
mul de consolidare a terenurilor agricole în
satul Gaidar, mo�v din care locuitorii acestui
sat nu pot efectua tranzacții pentru a dispu
ne de terenurile de pământ.
Deteriorarea caselor de locuit și a altor
bunuri imobile, urmare a inundării acestora
de apele subterane, cons�tuie o cauză invo
cată frecvent de către locuitorii zonei centra
le a municipiului Comrat. Aceasta se întâmplă
deoarece în Comrat nu a fost soluționată pro
blema construcției sistemului de canalizare.
Din cauza necorespunderii legislației
muncii a Republicii Moldova și a UTA Găgău
zia, apar divergențe în legătură cu programul
de muncă în zilele de sărbătoare nelucră
toare. În conformitate cu alin. (1) art. 111 din
Codul muncii al Republicii Moldova, în țara
noastră sunt stabilite zile de sărbătoare ne
lucrătoare, cu plata salariului mediu. Însă în
Găgăuzia, potrivit deciziei Adunării Populare
a UTA Găgăuzia nr.69-VII/III din 12.08.2004,
sunt stabilite sărbători legale suplimenta
re
, neplă�te salariaților care lucrează la
întreprinderi, al căror sediu central se a�ă
în afara autonomiei. Angajații de la între
prinderile vizate trebuie să se a�e la lucru în
�mp ce grădinițele și școlile în aceste zile nu
funcționează.
Situația lingvis�că din Găgăuzia este una
su�cient de complicată. Potrivit ar�colului
3 din Legea privind statutul juridic special
al Găgăuziei, „limbile o�ciale ale Găgăuzi
ei sunt limbile moldovenească, găgăuză și
rusă. Coresponden
a cu autorită
ile admi
nistra
iei publice ale Republicii Moldova, cu
întreprinderile, organiza
i ins�tu
iile si
tuate în afara teritoriului Găgăuziei se face în
limbile moldovenească
i rusă”.
Limba găgăuză este limbă maternă
pentru majoritatea populației. Limba rusă
îndeplinește funcția de limbă de comunica
re interetnică și pentru mulți locuitori ai au
tonomiei, în special în capitala autonomiei,
rusa este, de fapt, o limbă maternă. Tot lim
ba rusă este limbă de instruire în majoritatea
ins�tuțiilor de învățământ din UTA Găgăuzia.
Doar în două ins�tuții de învățământ, lim
bă de instruire este limba de stat – în Liceul
„Mihai Eminescu” din municipiul Comrat și
în Liceul nr.2 din orașul Vulcăneș�. Doar în
unele licee instruirea are loc în mai multe
limbi – Liceul moldo-turc din satul Congaz și
Liceul din Ceadâr-Lunga. Elevilor din auto
nomie li se oferă posibilitatea să �e instruiți
în limba maternă: găgăuză, bulgară sau
ucraineană. Majoritatea părinților și copiilor
reclamă di�cultățile cu care se confruntă la
studierea limbii găgăuze (programul de stu
dii este foarte complicat, nu există su�ciente
19 august – Ziua proclamării Republicii Găgăuze.
08 noiembrie – Ziua Sfântului Dmitrie (Kasim).
06 mai – Ziua Sfântului Gheorghe (Hederlez).
23 decembrie – Ziua Unității Teritoriale Autonome
Găgăuzia.
materiale didac�ce și literatură). De exem
plu, la mare căutare sunt foarte solicitate
dicționarele găgăuzo-moldo-ruse, editate
într-un �raj limitat în anul 1995.
Dreptul de vot
i dreptul de a � ales sunt
cons�nțite în ar�colul 38 al Cons�tuției Re
publicii Moldova. Potrivit acestuia
voin
a po
porului cons�tuie baza puterii de stat. Aceas
tă voin
ă se exprimă prin alegeri libere, care
au loc în mod periodic prin sufragiu universal,
egal, direct, secret
i liber exprimat. Cetă
enii
Republicii Moldova au drept de vot de la vâr
sta de 18 ani, împlini
i până în ziua alegerilor
inclusiv, excep
ie făcând cei pu
i sub interdic
ie în modul stabilit de lege. Dreptul de a �
i le este garantat cetă
enilor Republicii
Moldova cu drept de vot, în condi
iile legii.
Conform ar�colului 13 din Codul Electoral al
Republicii Moldova nr.1381 din 21.11.1997,
nu au dreptul de a alege persoanele: a) care
nu întrunesc condi
iile prevăzute la art.11,
adică cetă
enii Republicii Moldova care au
împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta
de 18 ani, cu excep
ia celor priva
i de acest
drept în modul stabilit de lege; b) care sunt
recunoscute incapabile prin hotărâre de�ni
�vă a instan
ei de judecată.
În același �mp, Codul Electoral al UTA
Găgăuzia conține restricții suplimentare la
acestea. Corespunzător ar�colului 13 din
Codul Electoral al UTA Găgăuzia, sunt lipsiți
de dreptul de vot persoanele condamnate la
închisoare prin hotărâre judecătorească de
�ni�vă și care î
i ispă
esc pedeapsa în ins�
ii penitenciare
.
Deși norma similară din
Codul Electoral al Republicii Moldova a fost
abrogată tocmai în anul 2011, Codul Electo
ral al UTA Găgăuzia n-a fost adus în confor
mitate cu legislația națională.
Potrivit art.10 al Codului Electoral al
UTA Găgăuzia, în cadrul unui scru�n alegă
torul votează pentru un singur concurent
electoral,
iar în cadrul unui referendum el
se pronun
ă asupra unei singure op
iuni. În
același �mp, potrivit art. 42, ”alegătorul care
susține pe un candidat sau alți candidat (ți)
sau lista candidatului (ților), indică în lista
pentru semnături numele de familie, pre
numele, data, luna și anul nașterii, locul de
Art.13) p.(1) lit. b din Codul Electoral al UTA Găgăuzia.
trai, seria și numărul bule�nului de iden�
tate, data semnării listei electorale și sem
nătura �ecărui susținător”. Această normă
îi dă posibilitate alegătorului de a semna
pentru susținerea unui număr nelimitat de
candidați, ceea ce încalcă prezumția un ale
gător - un vot.
Conform prevederilor art. 8 alin.(2) al
Legii cu privire la statutul special al Găgău
ziei, numărul deputaților în Adunarea Popu
lară nu trebuie să depășească limita de un
deputat la cinci mii de alegători, dar �ecare
localitate trebuie să aibă cel puțin un de
putat. În art. 75 alin.(1) din Codul Electoral
al Găgăuziei, această normă este tratată în
alt mod: în scopul organizării și desfășurării
alegerilor, Comisia Electorală Centrală a Gă
găuziei formează sectoare electorale cu un
număr de alegători de nu mai puțin
de cinci
mii de alegători. Drept rezultat, normele în
cauză pot � ușor interpretate, ceea ce afec
tează procesul electoral.
În UTA Găgăuzia, reprezentanții în Adu
narea Populară și bașcanul sunt aleși în con
formitate cu legislația locală, iar procesul
electoral este coordonat de Comisia Electo
rală Centrală a UTA Găgăuzia, care este auto
nomă față de Comisia Electorală Centrală a
Republicii Moldova.
În contextul poli�c și electoral al Repu
blicii Moldova, alegerile din UTA Găgăuzia
au speci�cul său. Aceasta se explică prin
faptul că, în afară de alegerile naționale -
parlamentare și locale generale, în care au
fost alese consiliile locale și primarii în UTA
Găgăuzia, potrivit Legii cu privire la statutul
juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), au
loc periodic alegerile guvernatorului Găgă
uziei (bașkanului) și a membrilor Adunării
Populare (Halk Toplușu). Din acest mo�v,
în UTA Găgăuzia au loc foarte des diferite
alegeri, o dată sau chiar de două ori pe an.
As�el, două campanii electorale - alegerile
Președintelui Republicii Moldova și alegerea
Adunării Populare a UTA Găgăuzia - au avut
loc la o diferență de doar o săptămână.
Alegerile prezidențiale sunt reglementa
te de Codul Electoral al Republicii Moldova,
iar alegerile Adunării Populare - de Codul
Electoral al UTA Găgăuzia, cerințele față
de procesul electoral �ind diferite, ceea ce
creează o mare confuzie pentru candidați și
pentru personalul birourilor electorale. Pen
tru o mai bună percepere de către alegători
a acestor norme și pentru a spori e�ciența
ac�vității personalului birourilor electorale,
este necesară standardizarea normelor și
procedurilor electorale.
Alegerile în Adunarea Populară din UTA
Găgăuzia diferă de alegerile parlamenta
re, deoarece se folosește sistemul majori
tar. În Găgăuzia încrederea cetățeanului în
par�dele poli�ce este mai redusă decât în
întreaga țară. Din acest mo�v, din 127 de
candidați pretendenți la 35 de mandate au
fost înregistrați doar 10% dintre candidații
de la par�dele poli�ce, restul - candidați
independenți.
Este foarte importantă întocmirea co
rectă a listelor electorale, ceea ce asigură
realizarea dreptului la vot. În procesul ale
gerii Președintelui Republicii Moldova, lis
tele electorale au fost întocmite de CEC al
Republicii Moldova în baza Registrului de
Stat al alegătorilor. La alegerile în Adunarea
Populară a UTA Găgăuzia, listele electorale
au fost elaborate din nou de către primării
și au conținut foarte multe greșeli și neco
respunderi, fapt ce a generat reînregistrarea
cetățenilor în ziua alegerilor, anularea alege
rilor în sectorul nr.1 din municipiul Comrat.
La alegerile prezidențiale din 30 octom
brie 2016, în lista electorală au fost inclu
se 132287 de persoane. În același �mp, în
I de alegeri în Adunarea Populară a
Găgăuziei din 20 noiembrie 2016, în listele
electorale au fost incluși 122366 de alegă
tori, cu 10000 mai puțin decât câteva săptă
mâni mai devreme. La primul tur de scru�n
au par�cipat 53114 de alegători, ceea ce a
cons�tuit 42,8% din totalul de votanți incluși
în listele electorale. La turul II de scru�n care
s-a desfășurat pe 4 decembrie concomitent
în mai multe sectoare, au par�cipat 36437
de alegători sau 45,3% de electori. În unele
localități, turul doi al alegerilor a avut loc pe
18 decembrie. Aceste date denotă faptul că
alegătorii din autonomie sunt suprasolicitați
și că nu prea au încredere în procesul elec
toral.
În Codul Electoral al Republicii Moldova
lipsesc reglementări referitor la organizarea
alegerilor în autonomiile teritoriale, fapt
care duce la confuzii în procedura electorală.
Legea cu privire la dezvoltarea regio
nală în Republica Moldova nr.438-XVI din
28.12.2006 de�ne
te regiunile de dezvoltare
ionale pe teritoriul Republicii Moldova,
modul de cooperare interregională, cadrul
ins�tu
ional, instrumentele speci�ce poli�
cii pentru dezvoltare regională, mijloacele
necesare creării
i func
ionării regiunilor de
dezvoltare. Regiunile de dezvoltare nu sunt
unită
i administra�v-teritoriale
i nu au per
sonalitate juridică. Componen
a regiunilor
de dezvoltare este speci�cată în anexa la
Legea nr.438, printre acestea regăsindu-se și
Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
În baza art. 8 al Legii indicate, în �ecare
regiune de dezvoltarea se cons�tuie câte o
agenție regională de dezvoltare cu anumite
atribuții: efectuarea analizei dezvoltării so
cial-economice din regiunea de dezvoltare,
elaborarea strategiilor, planurilor, progra
i proiectelor de dezvoltare regională;
coordonarea procesului de implementare a
strategiilor, planurilor, programelor
i pro
iectelor de dezvoltare regională; monitori
zarea
i evaluarea implementării strategiilor,
planurilor, programelor
i proiectelor de
dezvoltare regională; atragerea mijloacelor
nebugetare pentru implementarea strategi
ilor, programelor
i proiectelor de dezvoltare
regională; acordarea suportului informa
onal, metodologic
i consulta�v consiliului
regional
i autorită
ilor administra
iei publi
ce locale în vederea dezvoltării echilibrate
i durabile a regiunii; s�mularea cooperării
societă
ii civile în domeniul dezvoltării soci
al-economice a regiunii.
În Găgăuzia, din diverse mo�ve, des
chiderea unei asemenea agenții a întârziat
cu 8 ani și abia în anul 2016 a fost creată
Agenția de Dezvoltare Regională UTA Gă
găuzia, care a început să ac�veze de la 01
septembrie 2016. În această perioadă scur
tă de �mp, din sursele Fondului Național
de Dezvoltare Regională, Agenția a reușit să
atragă și să valori�ce 5 mil. lei. De asemenea
a fost desfășurat concursul cererilor pentru
�nanțare, în al cărui rezultat în Planul Ope
ra�v Regional au fost incluse 11 proiecte,
șapte dintre ele �ind propuse pentru exa
minare comisiei interministeriale pentru a �
incluse în Programul Documentar Unic. Co
misia interministerială a acceptat cinci pro
iecte, care presupun inves�ții de peste 65
milioane de lei în UTA Găgăuzia din Fondul
Național de Dezvoltare Regională. Agenția
lucrează și în direcția atragerii �nanțării din
diverse fonduri străine. Se pregătește spre
aprobare Strategia regională de dezvoltare
a Găgăuziei, iar în colaborare cu partenerii
de dezvoltare se preconizează elaborarea
programelor regionale sectoriale în câteva
direcții prioritare: asigurarea cu apă potabilă
și cu sisteme de canalizare, construcția de
drumuri, e�ciență energe�că, prelucrarea
deșeurilor, dezvoltarea economică.
Există însă câteva di�cultăți care blo
chează buna implementare reușită a Legii
nr.438: �nanțarea insu�cientă pentru asi
gurarea ac�vității e�ciente a Agenției și
experiența insu�cientă în elaborarea de pro
grame strategice și, în consecință, calitatea
diminuată a proiectelor elaborate.
RECOMANDĂRI:
Finalizarea evaluării cadastrale și elibera
rea documentelor de proprietate asupra
terenurilor proprietarilor din localitățile
UTA Găgăuzia;
Soluționarea problemei privind statutul
colhozului „Pobeda” din satul Copceac
UTA, Găgăuzia, și asigurarea par�cipării
acestuia la programele de subvenții agri
cole;
Elaborarea unui set de măsuri pentru a
�naliza consolidarea terenurilor în satul
Gaidar, UTA Găgăuzia;
Întreprinderea acțiunilor necesare pen
tru a construi sistemul de canalizare din
municipiul Comrat;
Armonizarea legislației muncii, ținând
cont de cerințele Legii cu privire la sta
tutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz
Yeri) nr.344 din 23.12.1994;
Elaborarea și implementarea unor
acțiuni pentru a îmbunătăți predarea
limbii române în Găgăuzia;
Perfecționarea programului de studiere
a limbii găgăuze;
Amendarea Codului Electoral al Repu
blicii Moldova în vederea reglementării
procedurii de desfășurare a alegerilor în
unitățile teritoriale autonome;
Amendarea Codului Electoral al Găgă
uziei pentru asigurarea corespunderii
acestuia legislației în vigoare a Republicii
Moldova;
Realizarea acțiunilor necesare pentru
a spori profesionalismul angajaților
Agenției Regionale de Dezvoltare UTA
Găgăuzia.
RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI
LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
ALE OMULUI ÎN REGIUNEA
TRANSNISTREANĂ
A REPUBLICII MOLDOVA
În 2016 Avocatul Poporului a con�nuat
să monitorizeze situația privind respectarea
drepturilor și libertăților fundamentale în re
giunea transnistreană a Republicii Moldova.
Ac�vitatea Ombudsmanului pe acest seg
ment a avut ca scop de a contribui la iden
��carea și la consolidarea mecanismelor
naționale de asigurare a drepturilor omului
în raioanele de est ale țării și de protecție
a vic�melor abuzurilor administrației trans
nistrene. Totodată, Avocatul Poporului a
reacționat la cazurile în care autoritățile
naționale au admis violarea drepturilor
În mare parte, Avocatul Poporului
a perceput esența problemelor sistemice în
urma sesizărilor parvenite, studierea și ana
liza situației din sursele deschise și informații
apărute în presă, a rapoartelor societății
civile și a opiniilor ac�viș�lor din regiune.
Avocatul Poporului amintește că accesul
acestuia în regiunea transnistreană este li
mitat și nesigur, fapt ce împiedică exercita
rea completă a mandatului său de apărare
și a promovării drepturilor omului. În acest
sens, Avocatul Poporului reiterează necesi
tatea stringentă de iden��care a unor me
canisme e�ciente de protecție a drepturilor
omului în teritoriul necontrolat, precum și a
soluționării diferendului transnistrean pe căi
pașnice și transparente.
Pentru a spori accesibilitatea Ins�tuției
naționale de protecție a drepturilor omului
pentru locuitorii din raioanele de est ale țării,
în 2012 a fost deschisă Reprezentanța O�
ciului Avocatului Poporului în satul Varnița,
raionul Anenii Noi. Anual, Reprezentanța
Varnița asigură audiența a peste 160 de per
soane, domiciliate preponderent în stânga
Nistrului, cons�tuie pla�orma de întruniri
dintre reprezentanții societății civile de pe
ambele maluri ale Nistrului și de interacțiune
cu autoritățile publice centrale, locale, dar
și cu membri ai comunității internaționale.
De asemenea, funcționarii Reprezentanții
Varnița efectuează vizite periodice în terito
riu și în localitățile limitrofe.
În 2016 Reprezentanța Varnița a înregis
trat 168 de cereri scrise și verbale, majori
tatea parvenind de la pe�ționarii domiciliați
în regiunea transnistreană (cca 73%). Prin
tre problemele invocate de solicitanți au
fost:
documentarea defectuoasă cu acte
i de na
tere, în special a minori
lor; ingerin
e în libera circula
i proprie
tatea privată; încălcarea dreptului la muncă,
protec
ie socială
i ocro�rea sănătă
Mai
puține adresări au fost pe domeniile ce țin
libertatea
i siguran
a persoanei, accesul
la jus�
ie, informa
ie, respectarea dreptului
la pe�
i de protec
ie a datelor cu ca
racter personal.
Cea mai sesizată problemă de către
Avocatul Poporului
con�nuă să �e
mentarea cu acte de iden�tate naționale
și de stare civilă
, precum și recunoașterea
faptelor de stare civilă produse și înregis
trate în regiunea transnistreană. Proble
mele menționate au apărut atât din cauza
imperfecțiunii legislației naționale ce preve
de mecanismul de recunoaștere a cetățeniei
și procesul de documentare, cât și din cau
za prac�cilor defectuoase aplicate. În acest
context, Avocatul Poporului este de părerea
că autoritățile naționale trebuie să iden��ce
mecanisme clare, non-birocra�ce, standar
dizate pentru sporirea e�cienței în docu
mentarea populației din stânga Nistrului. La
fel, Avocatul Poporului este deschis pentru
colaborarea pe aspectul vizat cu autoritățile
naționale de resort în scopul de a iden��
ca un mecanism op�m de documentare a
populației de către Serviciul Stare Civilă și ÎS
Registru.
O altă problemă iden��cată anteri
or, care con�nuă să �e actuală, este
lipsa
autorităților tutelare
cu atribuții de apărare
a drepturilor copiilor în/ pentru localitățile
din raioanele de est. Avocatul Poporului a
con�nuat să înregistreze cereri privind im
posibilitatea documentării minorilor orfani
pe mo�vul inexistenței vreunei autorități
tutelare. Potrivit surselor neo�ciale, în regi
une ar � peste 2000 de copii fără ocro�rea
părintească, ceea ce ar însemna că impactul
problemei este destul de grav
. Avocatul
Poporului reiterează necesitatea impera�vă
de iden��care a unei autorități tutelare res
ponsabile de asigurarea protecției copiilor în
regiunea transnistreană.
În altă ordine de idei, Avocatul Poporu
lui își exprimă nedumerirea în legătură cu
admiterea unor autorități cons�tuționale
ingerinței în viața privată
a persoanelor
domiciliate în stânga Nistrului. Avocatul Po
porului a stabilit: Casa Națională de Asigu
rări Sociale (CNAS) a transmis așa-numitelor
ins�tuții de ocro�re socială date cu caracter
personal din dosarele de pensionare ale
unor categorii de funcționari ai Republicii
Moldova, domiciliați în estul țării. Lista re
spec�vă cuprindea 32 de persoane. Imediat
ce a primit lista nominalizată, administrația
de facto
a sistat plata alocațiilor sociale
persoanelor vizate. În același �mp, Casa
Națională de Asigurări Sociale a suspendat
plata pensiei stabilite și a impus în acest mod
ilegal cetățenii Republicii Moldova să bene
�cieze de o singură prestație socială. As�el,
�mp de câteva luni, persoanele au fost priva
te de pensie. Ulterior, aceasta a fost reluată
doar în proporție de 80%. Avocatul Poporu
lui consideră prac�ca respec�vă abuzivă și
ilegală. Odată ce actele norma�ve nu prevăd
restricționarea plății pensiei de stat stabilite
pentru mo�vul ridicării unei alocații similare
din fondurile nerecunoscute, este inadmisi
bilă privarea de pensie. În acest sens, Avoca
tul Poporului a solicitat concursul Centrului
pentru Protecția Datelor cu Caracter Per
Date sta�s�ce ale administrației de facto 2016,h�p://
minsoctrud.org/otchyoty_ministerstva/;
sonal, care, la 12 august 2016, a stabilit că
CNAS a admis încălcarea prevederilor Legii
nr.133 din 08 iunie 2011 privind protecția
datelor cu caracter personal.
Avocatul Poporului regretă că manda
tul său de
prevenire a torturii
nu poate �
ex�ns în regiunea transnistreană. Totuși
Avocatul Poporului a con�nuat să spriji
ne eforturile Pla�ormei pentru prevenirea
torturii în regiunea transnistreană, din care
fac parte membrii societății civile locale.
Reprezentanții O�ciului Avocatului Poporu
lui au acordat suport informațional, metodo
logic, spațiu pentru ședințe organizatorice în
vederea consolidării eforturilor lor în dome
niul prevenirii torturii. Suportul Avocatului
Poporului a încurajat membrii Pla�ormei să
solicite administrației
de facto
incriminarea
torturii în normele puni�ve locale, promova
rea reformelor, evitarea prac�cilor nega�ve,
promovarea unei linii �erbinți etc.
As�el, în mar�e 2016, pentru prima
dată, organizația ne-guvernamentală Media
Centru a lansat linia �erbinte „an�-tortură”.
Timp de câteva zile, linia �erbinte a înregis
trat două apeluri privind aplicarea relelor
tratamente în Izolatorul de detenție preven
�vă nr.3 de la Tiraspol. Alegațiile de tortură
au fost comunicate administrației
de facto
care a in�rmat faptele de tortură
Consolidarea societății civile din regi
unea transnistreană în aspectele ce țin de
monitorizarea situației privind drepturile
omului, a locurilor priva�ve de libertate
poate conduce la o mai bună percepție asu
pra fenomenelor de violare a drepturilor
omului de autorități și alți actori interesați,
dar și a aprecierii gradului și formelor de
interacțiune.
La 24 octombrie 2016 a fost ins�tuit
Consiliul pentru prevenirea torturii pe lân
gă Avocatul Poporului în scopul protecției
persoanelor împotriva torturii și a altor pe
depse ori tratamente cu cruzime, inumane
și degradante. Potrivit art.32 a Legii nr.52
din 03
aprilie 2014 cu privire la Avocatul
h�p://pitkamnet.mediacenter.md/obraschenie_
na_gliniyu/1027-golodovka-kak-protest-pro�v-
proizvola.html
Poporului (Ombudsman), membrii Consiliu
lui aleg în mod independent locurile unde
se a�ă ori se pot a�a persoane private de
libertate, pentru a � vizitate. La momentul
raportării, membrii Consiliului pentru pre
venirea torturii nu au decis asupra efectuării
vizitelor în locurile de detenție din regiunea
transnistreană.
Avocatul Poporului con�nuă să �e în
grijorat de
cazurile de răpire a persoanelor
în zona de securitate.
La 02 mar�e 2016 în
Varni
a a fost curmată tenta�va de răpire
a unei persoane de către așa-numitele struc
turi de forță transnistrene, cu încălcarea
gravă a angajamentelor asumate la ședința
Comisiei uni�cate de control din 25 februa
rie 2016, în al cărui cadru s-a convenit că, în
�mpul evenimentelor consacrate comemo
rării celor căzuți în con�ictul de pe Nistru,
în Zona de Securitate nu vor � întreprinse
acțiuni cu caracter destabilizator
La 03 mar�e 2016 un tânăr din Cocieri,
raionul Dubăsari (Zona de Securitate Cen
tru), a fost răpit noaptea de la domiciliul său,
maltratat și transportat la secția de miliție
din orașul Dubăsari
. Vic�ma a fost elibe
rată a doua zi, după ce a fost condamnată
de instanța de la Dubăsari la o sancțiune pe
cuniară. Poliția a inițiat o anchetă, care nu a
fost �nalizată la această dată.
Spețele respec�ve denotă faptul că
libertatea și siguranța persoanelor din
localitățile a�ate sub jurisdicția autorităților
cons�tuționale sunt în pericol. În acest sens,
Avocatul Poporului cheamă autoritățile
să iden��ce mecanisme de asigurare a
siguranței persoanelor din stânga Nistrului.
Asigurarea respectării dreptului la
educație
este în con�nuare în atenția Avoca
tului Poporului. Cele opt școli cu predare în
gra�a la�nă, a�ate sub custodia autorităților
cons�tuționale, con�nuă să �e supuse unor
provocări, cum ar �:
trecerea prin posturile
de control a copiilor cu autocarele, interzi
cerea trecerii copiilor, re
inerea la posturile
118
h�p://gov.md/ro/content/o-noua-provocare-
structuri-de-forta-transnistrene-zona-de-securitate-0,
vizualizat la 14/03/2017;
h�p://www.basarabia.md/promo-lex-un-barbat-
din-cocieri-rapit-de-mili�a-transnistreana/ vizualizat la
14/03/2017;
vamale a produselor pentru
coli, persecu
tarea părin
ilor, taxarea dublă la plata ser
viciilor comunale a profesorilor pentru fap
tul că ac�vează în aceste ins�tu
ii, ridicarea
nemo�vată a plă
ilor pentru chiria spa
iilor,
antajul cu neprelungirea contractelor de
chirie, interzicerea efectuării repara
clădirilor închiriate, interzicerea intonării
i arborării drapelului, interzicerea
trecerii manualelor în regiune, defăima
refuzul res�tuirii clădirilor sechestrate
etc. Avocatul Poporului apreciază faptul că
autoritățile implicate în negocieri și grupul
de lucru pe educație au întreprins tenta�
ve de soluționare a problemelor ce țin de
asigurarea funcționalității ins�tuțiilor de
învățământ. Totuși problemele respec�ve ră
mân nesoluționate, ceea ce afectează proce
sul educațional în stânga Nistrului și reduce
din entuziasmul pedagogilor și elevilor din
aceste școli. În 2016 în ins�tuțiile cu predare
în gra�e la�nă își făceau studiile peste 1300
de elevi.
În 2016,
accesul la terenurile cu
des�nație agricolă
, situate după traseul
Râbnița-Tiraspol, a�ate în proprietatea pri
vată a locuitorilor raionului Dubăsari, a fost
interzis. Administrația
de facto
a retransmis
terenurile respec�ve cu �tlul de arendă
unor agenți economici locali. Tenta�vele de
soluționare a problemei accesului la terenu
rile de după traseu în cadrul grupurilor de
lucru au suferit eșec. Autoritățile au decis să
con�nue prac�ca acordării unor plăți direc
te celor 5561 proprietari de terenuri agrico
le. As�el, în octombrie 2016, prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.1201 din
31 octombrie 2016, a fost decisă alocarea,
din fondul de rezervă al Guvernului, a 7,98
milioane de lei, mijloace care urmau să
�e achitate de Consiliul raional Dubăsari.
Suprafața terenurilor agricole a raionului
Dubăsari amplasate după traseul Râbnița-
Tiraspol cons�tuie 6494,80 ha, ceea ce re
prezintă 42% din suprafața totală a raionu
lui.
În contextul celor expuse, dar și al pro
blemelor relatate în rapoartele anterioare,
Avocatul Poporului reiterează că starea de
nesiguranță pentru respectarea drepturilor
omului în stânga Nistrului este generată nu
numai de acțiunile/inacțiunile autorităților
din regiunea transnistreană, dar și de alți
factori. Printre aceș�a se numără: lipsa me
canismelor de asigurare a drepturilor omului
în spațiul necontrolat; neintervenirea sau
intervenirea ine�cientă a autorităților pu
blice centrale în unele cazuri, atunci când
ar � posibil; lipsa unor reglementări legis
la�ve care ar putea oferi soluții pe anumite
segmente; birocra�smul și neglijența sau
abuzul în serviciu admis de unii funcționari
publici; informarea insu�cientă a populației
despre atribuțiile și serviciile prestate de
autoritățile publice, cultura juridică redusă
etc. Fără a pre�nde o abordare exhaus�vă
a problema�cii respectării drepturilor omu
lui în regiunea transnistreană, Avocatul Po
porului menționează importan
a u�lizării
e�ciente a tuturor mecanismelor disponibile
în procesul de reglementare a con�ictului
transnistrean, orientate spre impulsionarea
procesului de negocieri
i obținerea unor re
zultate percep�bile.
CAPITOLUL II
RESPECTAREA DREPTURILOR COPILULUI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2016
Orice acțiune întreprinsă de către
autoritățile statului, de către reprezentanții
legali ai copiilor trebuie să corespundă inte
resului superior al acestuia.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului, în anul 2016, s-a axat
în ac�vitatea sa pe examinarea e�cienței
poli�cilor publice existente și monitorizarea
modului în care autoritățile statului asigură
realizarea drepturilor copilului conform pre
vederilor Convenției ONU cu privire la drep
turile copilului (în con�nuare CDC).
DREPTUL LA VIAȚĂ,
SUPRAVIEȚUIRE ȘI DEZVOLTARE
Dreptul la via
ă, supravie
uire
i dezvol
tare
prezumă obliga
ia pozi�vă a statului de
a crea un mediu propice în vederea asigurării
i dezvoltării �zice, psihice, spiri
tuale, morale, psihologice
i sociale a copilului,
într-o manieră demnă
i care să-l pregătească
pe acesta pentru via
ă într-o societate liberă
Garantarea dreptului la viață, supra-
viețuire și dezvoltare presupune obligația
statului de a întreprinde măsuri orientate
spre asigurarea dezvoltării op�me pentru
toți copiii și de a examina toți factorii care
au importanță majoră pentru realizarea
acestor drepturi. Mulți dintre factorii de
risc și de protecție care stau la baza vieții,
supraviețuirii, creșterii și dezvoltării copilului
trebuie să �e iden��cați în mod sistema�c
pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a
poli�cilor aprobate, luând în considerare o
gamă largă de factori determinanți în proce
sul de viață. În deciziile bugetare, Guverne
le trebuie să țină cont de factorii bazați pe
necesitățile și vârsta copiilor. Inves�țiile în
dezvoltarea copiilor de vârstă �mpurie sunt
foarte importante și au un impact pozi�v
pentru generațiile viitoare.
În scopul asigurării dreptului la viață, la
supraviețuire și dezvoltare, Guvernul a între
prins mai multe acțiuni:
implementarea sistemului regionalizat
de asistență perinatală din trei niveluri;
implementarea Conceptului maternita
tea prietenoasă familiei;
implementarea Mecanismului de colabo
rare intersectorială în domeniul medico-
social în vederea reducerii mortalității in
fan�le a copiilor cu vârsta de până la 5 ani;
for��carea infrastructurii Centrelor peri
natale prin procurarea și înzestrarea cu
echipament medical modern;
aprobarea mecanismului de intervenție
care prevede modul de supra
veghere a copiilor de la vârstă fragedă și
de intervenție întru reabilitarea acestora.
În același context, prin Ordinul minis
trului Muncii, Protecției Sociale și a Familiei
nr.201 din 25.10.2016, a fost modi�cat Regu
lamentul Centrului de asistență și protecție
a vic�melor și potențialelor vic�me ale
tra�cului de �ințe umane, în a cărui bază a
fost introdusă o categorie nouă de bene�ci
ari – copii-vic�me și potențiale vic�me ale
violenței, neglijării și exploatării, care vor pu
tea bene�cia de diferite servicii de asistență
(asistență medicală primară, cazare tempo
rară, alimentare, consiliere juridică și altele).
În ul�mii ani în Republica Moldova, urma
re a poli�cilor dezvoltate, a fost înregistrată o
diminuare ușoară
a mortalită
ii infan�le
de
la 9,8%, în anul 2012, la 9,2%, în anul 2016
Potrivit informației prezentate de către
Serviciul Stării Civile, compara�v cu anul
2013, în anul 2016 numărul copiilor născuți
morți a scăzut cu 10,5%, iar cel al copiilor
decedați în primul an de viață a fost redus
Regulament-cadru privind organizarea
i func
rea serviciilor de interven
ie �mpurie, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.816 din
Răspunsul Ministerului Sănătății nr. 07-3/13 din
Sursa: Serviciul Stării Civile
Totuși Republica Moldova este în con�
nuare o
ară cu mortalitatea infan�lă ce de
te media europeană (4,1%).
În mare parte, cauzele mortalității în
anul 2016 au fost unele afecțiuni în perioada
perinatală și malformațiile congenitale.
Ca rezultat al monitorizării subiectu
lui menționat, Avocatul Poporului pentru
protecția drepturilor copilului subliniază că
pe acest segment mai persistă aspecte pro
blema�ce:
iresponsabilitatea unor familii/ părin
fa
ă de sănătatea propriilor copii;
prezen
a în familii a factorilor de risc
major, inclusiv abuz de alcool/droguri,
ă în familie, abuz fa
ă de copii, ne
glijarea obliga
iilor părinte
� etc.;
insu�cienața spa
iilor loca�ve, a surselor
sigure de venituri, precum
i incapaci
tatea familiilor în stabilirea priorită
privind solu
ionarea problemelor iden
��cate;
insu�ciența ins�tu
iilor pre
colare în
unele localită
i, inclusiv lipsa grupelor de
cre
ă, cheltuieli ce țin de înmatricularea
copiilor în ins�tu
iile preuniversitare de
învățământ etc.;
penuria de servicii sociale comunitare
specializate.
De asemenea, Avocatul Poporului pentru
protecția drepturilor copilului atrage atenția
asupra situației extreme privind existența
unei corelații directe dintre poluarea aerului
și sănătatea populației, constatată de către
specialiș�i din domeniu. Aceș�a precizează
că unul din factorii indirec
i ce cauzează de
cesul copiilor prin malforma
ii congenitale
alte afec
iuni din perioada perinatală o con
s�tuie starea mediului. Respec�va stare de
lucruri impune luarea fără întârziere a unor
decizii radicale din partea autorităților.
La capitolul
cre
terea speran
ei de via
a copilului datele denotă faptul că progrese
semni�ca�ve nu au fost înregistrate
Biroul Național de Sta�s�că arată că mi
nimumul de existen
ă pentru copii cons�tuie
în medie 1715,8 lei lunar, cu o diferen
iere a
acestui indicator în funcție de vârsta copilu
lui, de la 658,3 lei pentru un copil în vârstă
de până la 1 an și 1942,2 de lei pentru un
copil în vârstă de 7-17 ani.
Potrivit aceleași surse, indemniza
lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de
până la 3 ani reprezintă în medie 1186,7 lei
pentru persoanele asigurate, ceea ce acope
ră valoarea minimumului de existen
ă pen
tru copiii în vârstă de 1- 6 ani în propor
de 80%. În cazul persoanelor neasigurate,
Biroul Na
ional de Sta�s�că anun
ă că numărul pre
liminar al popula
iei stabile în Republica Moldova la
începutul anului 2017 a cons�tuit 3550,9 mii persoa
ne, în scădere fa
ă de aceea
i perioadă a anului 2016
cu 2,2 mii de persoane.
h�p://www.sta�s�ca.md/newsview.
php?l=ro&idc=168&id=5343.
mărimea indemniza
iilor lunare pentru în
grijirea copiilor (440 lei) asigură doar 29,7%
din necesarul minim pentru copiii de aceeași
vârstă.
În același context, precizăm că Biro
ul Național de Sta�s�că calculează mini
mumul de existență pentru copii doar în
funcție de vârsta acestora, fără a ține cont
de necesitățile speci�ce ale unor categorii
de copii ca, de exemplu, copiii cu dizabilități.
As�el, considerăm necesar ca autoritățile
publice competente să iden��ce criterii re
levante pentru calcularea minimumului de
existență și în funcție de necesitățile reale
ale diferitor categorii de copii. La fel, Guver
nul trebuie să iden��ce resurse �nanciare
pentru acoperirea necesităților familiilor so
cial-vulnerabile care cresc și educă copii, în
coraport cu minimumul de existență, inclu
siv pentru plata indemnizațiilor persoanelor
neasigurate.
Cu referire la
subnutriția copiilor
Pro
gramul na
ional în domeniul alimenta
iei pentru anii 2014-2020 prevede că
respectarea principiilor alimenta
iei ra
i echilibrate este un remediu simplu
i e�cient de for��care
i men
inere a stării
de sănătate, precum
i prevenirea bolilor ne
transmisibile cauzate de dietă, subnutri
de�cien
Organizația Mondiala a Sănătății (OMS)
și UNICEF au recunoscut alăptarea la sân
până la vârsta de 2 ani ca una dintre meto
dele de prevenire a subnutriției. Întru pro
movarea acestei idei a fost lansată Campania
„Săptămâna mondială a alăptării”, marcată
anual în peste 175 de
ări, care va încuraja
alăptarea pentru a îmbunătă
i starea de să
nătate a copiilor din întreaga lume.
Alimentația sănătoasă este importantă
la orice vârstă a copiilor. În contextul sără
ciei din Republica Moldova, există copii care
nu bene�ciază de o alimentație corespunză
toare vârstei. În consecință, aceș� copii nu
corespund parametrilor de înălțime con
form vârstei (retard statural), standardelor
„înălțime-greutate” (retard ponderal sau
supraponderal).
Anul 2016 a demonstrat starea de lucruri
dezastruoasă la capitolul alimentației copii
lor atât în ins�tuțiile de învățământ – creșe,
grădinițe și școli, cât și în alte ins�tuții unde
se a�ă copii. Ministerul Sănătății a interzis
consumul produselor din carne, care conțin
adaos de adi�vi alimentari în ins�tuțiile de
învățământ general și a elaborat meniul
standard pentru grădinițe și școli.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului s-a sesizat din o�ciu
asupra cazului de alimentație nesănătoasă
a copiilor în ins�tuțiile de învățământ gene
ral și a solicitat prim-ministrului convocarea
de urgență a ședinței extraordinare a Con
siliului Național pentru Drepturile Copilului.
Ombudsmanul Copiilor a subliniat că
,,statul
trebuie să iden��ce solu
ii op�me în ceea
ce prive
te achizi
iile publice, cer��carea
calită
ii alimentelor
i să asigure un control
e�cient al calită
ii alimentelor preparate, in
clusiv cu implicarea părin
ilor.
mijloacelor �nanciare bugetare nu trebuie să
�e o scuză,
căci statele care investesc în co
pii au viitor. Or, toate ac
iunile trebuie să �e
conforme interesului superior al copilului
Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului consideră că securita
tea copilului trebuie să �e parte integrantă
prioritară a Strategiei securității naționale,
deoarece singura legi�mare a unui stat este
capacitatea de a proteja și a menține drep
turile cetățenilor săi și de a le asigura mediul
prielnic pentru viață și dezvoltare.
Pentru asigurarea respectării dreptului
la supraviețuire sunt foarte importante și
acțiunile statului întreprinse în scopul
pre
venirii
i combaterii bolilor
. În acest sens un
accent aparte este pus de autorități pe imu
nizarea populației. Programul na
ional de
imunizări pentru anii 2016-2020 are drept
obiec�v eliminarea sau reducerea morbidi

ii, invalidită
i mortalită
ii prin asigura
rea popula
iei cu imunizări obligatorii, ga
rantate de stat
Adresarea Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului M.Bănărescu Prim-minis
trului Republicii Moldova P.Filip nr. 07-1/18 din
29.11.2016; ( h�p://ombudsman.md/sites/default/
�les/demers_catre_p.�lip.pdf ).
Conform datelor Ministerului Sănătății, 90 % dintre
copiii din
ară sunt vaccina
i împotriva poliomielitei,
tuberculozei, di�eriei, paro�ditei, rubeolei, rujeolei
i hepa�tei B.
Pe adresa Avocatului Poporului pentru
protecția drepturilor copilului au parvenit
pe�ții de la părinți care invocau obligarea de
a vaccina copilul contrar voinței lor. Mo�vul
refuzului de vaccinare se întemeia pe neîn
crederea în calitatea vaccinului, consecințele
vaccinării etc. În opinia părinților, obligarea
populației la măsuri pro�lac�ce reprezin
tă o încălcare a dreptului la integritate �zi
că, precum și a dreptului de a-și manifesta
consimțământul. Iar în cazul copiilor, părinții
sunt obligați să-și dea consimțământul pen
tru vaccinarea acestora, însă statul nu-i asi
gură calitatea serviciului și asistența cores
punzătoare în situația în care survin reacții
adverse.
În opinia Ombudsmanului Copilului, în
condițiile în care nu există o echitate între
siguranța serviciului pro�lac�c prestat și asi
gurarea ulterioară a bunăstării copilului, nu
putem vorbi despre obligarea populației la
as�el de servicii. Sarcina primordială a Sta
tului este de a perfecționa sistemul de veri
�care a măsurilor pro�lac�ce, de asigurare a
calității serviciilor premergătoare imunizării,
a serviciilor de imunizare, precum și a ser
viciilor sociale necesare în urma survenirii
reacțiilor adverse cu oferirea tuturor măsu
rilor de protecție socială.
Planul European de acțiuni privind vacci
narea pe anii 2015-2020 nu prevede acțiuni
de obligare, ci de convingere a populației
prin asigurarea veri�cării calității vaccinului,
a măsurilor premergătoare vaccinării, pre
cum și de protecție socială.
În acest context, Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului consideră
că autoritățile publice din domeniul sănătății
urmează să intensi�ce campaniile de promo
vare și informare privind bene�ciul vaccină
rii pentru copii, privind calitatea vaccinului și
alte informații relevante pentru convingerea
părinților. La fel, este necesar să �e stabili
te măsuri de asistență medicală calita�vă
preven�vă imunizării, în �mpul imunizării și
după procedura respec�vă în cazul apariției
reacțiilor adverse, precum și asigurarea unor
măsuri de protecție socială.
Fenomenul suicidului
i al tenta�velor
Cu toate că poli�cile publice din dome
sunt orientate spre asigurarea securității
copiilor și protecția acestora, datele sta�s�
ce arată că numărul cazurilor de suicid este
în creștere.
Codul penal, Legea privind protec
ia specială a co
piilor a�a
i în situa
ie de risc
i a copiilor separa
i de
i nr. 140 din 14.06.2013, Hotărârea Guvernului
R.Moldova „Cu privire la aprobarea Poli�cii Na
nale de Sănătate”, nr.886 din 06.08.2007, Hotărâ
rea Guvernului R.Moldova „Cu privire la aprobarea
Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în
perioada 2008-2017” , nr.1471 din 24.12. 2007, Ca
pitolul
V „Măsurile necesare pentru a�ngerea obiec
�velor
i rezultatelor scontate”, Secțiunea 3 „Presta
rea serviciilor de sănătate”, punctul 66, litera f).
h�p://lex.jus�ce.md/index.php?ac�on=view&view
=doc&lang=1&id=350833, Obiec�vele strategice II
și IV.
Tenta�vele de suicid
i suicidul în rândul copiilor, în func
ie de vârstă
Tenta�vă de suicid
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății
Psihologii constată faptul (și datele pre
zentate în tabelul de mai sus le con�rmă) că
vârsta de adolescență (13-16 ani) este cea la
care as�el de tenta�ve sunt mai frecvente.
Din aceste considerente autoritățile menite
să asigure protecția copilului sunt obligate să
examineze premisele fenomenului respec
�v, formele care sunt mai des folosite și să
iden��ce soluții op�me și de lungă durată,
pentru a preveni sau, în caz de necesitate,
de a combate. E evident că vârsta de 13-16
ani la copii este una foarte sensibilă, fapt ce
necesită o atenție specială, pentru a-i putea
ajuta să depășească anumite etape ale vieții.
Datele sta�s�ce cu privire la numărul
de cazuri de sinucidere con�rmă faptul că
intensitatea fenomenului este diferită la cele
două sexe, as�el că băieții se sinucid în nu
măr tot mai mare compara�v cu fetele, atât
din mediul rural, cât și cel urban. Un alt ta
blou se poate observa în cazul tenta�velor
de suicid - unde fetele sunt mai predispuse
spre tenta�ve, însă mai puține din ele le rea
lizează compara�v cu băieții.
Este necesar de remarcat faptul că nu
mărul tenta�velor de suicid în rândul copi
ilor a crescut cu 25% compara�v cu datele
din anul precedent, ceea ce impune o impli
care mai insistentă a specialiș�lor psihologi
în ac�vitatea cu copiii care au experiența
unei tenta�ve de suicid.
În context, Ombudsmanul Copilului atra
ge atenția autorităților asupra e�cien�zării
ac�vității mecanismului intersectorial de co
operare pentru iden��carea,
evaluarea,
re
ferirea, asisten
i monitorizarea copiilor-
i poten
iale vic�me ale violen
neglijării, exploatării
i tra�cului; prezenței
psihologului în ins�tuțiile de învățământ;
implementării Strategiei intersectoriale de
dezvoltarea abilită
i competen
elor pa
rentale pentru anii 2016-2022
etc.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Privind
aprobarea Strategiei intersectoriale de dezvoltare
abilită
i competen
elor parentale pentru anii
2016-2022”, nr.1106 din 03.10.2016.
RECOMANDĂRI:
Sporirea cuno
elor familiilor
i comu
nită
ilor cu privire la semnele de pericol
pentru via
i sănătatea copilului;
Promovarea serviciilor de plani�care fa
milială și de formare a abilităților paren
tale pentru creșterea și educarea copiilor;
Dezvoltarea sistemului de monitorizare a
familiilor cu copii, în mod special a celor
care se a�ă în situa
Dezvoltarea serviciilor psihologice de
susținere a �nerelor familii, atât în peri
oada sarcinii, cât și în perioada postna
tală, în scopul educării în spiritul unei fa
milii sănătoase și al responsabilității ce-i
revine �ecărui membru;
Implementarea standardelor minime de
calitate pentru serviciile de intervenție
Dezvoltarea serviciilor medicale prin in
struirea con�nuă a personalului medical și
asigurarea ins�tuțiilor medicale prin dota
rea cu echipamentul medical adecvat;
Implementarea prevederilor Strategi
ei intersectoriale privind dezvoltarea
abilităților și competențelor parentale
Examinarea posibilității de a stabili o
formulă de calcul pentru evaluarea mi
nimumului de existență al copiilor cu
dizabilități;
Consolidarea eforturilor statului pentru
a asigura calitatea vaccinurilor și asuma
rea responsabilității de către stat în caz
de survenire a unor consecințe nega�ve;
Realizarea campaniilor de informare cu
privire la importanța vaccinării copiilor;
Iden��carea măsurilor pentru a asigu
ra alimentația calita�vă în ins�tuțiile de
învățământ preuniversitar;
Implicarea copiilor, adolescenților în
ac�vități extrașcolare (spor�ve, educa�
ve, culturale);
Instruirea asisten
ilor sociali, psihologi
colari, cadrelor didac�ce în dome
niul care ține de recunoa
terea semne
lor ce pot duce la tenta�ve de suicid sau
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a fost sesizat de către
un părinte, al cărui copil este diagnos�cat
cu diabet zaharat �p I insulino-depen
dent, despre faptul că părintele a fost ne
voit să procure, din banii proprii, testele
pentru determinarea glucozei în sânge și
insulina, vital necesară copilului, ceea cu
ce, conform normelor stabilite, ar � tre
buit să �e asigurat de către stat. În urma
intervenției Avocatului Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului (Avizul
pentru Ministerul Sănătății nr. 03-520/16
din 09.08.2016, Răspunsul Ministerului
Sănătății nr. 01-9/1544 din 06.09.2016),
copilul a fost asigurat cu cele necesare,
bene�ciind de un tratament calita�v. Iar
decizia promptă a Ministerului Sănătății
a avut impact asupra tuturor copiilor care
suferă de această maladie.
DREPTUL LA SĂNĂTATE
Dreptul la sănătate reprezintă dreptul co
pilului de a se bucura de cea mai bună stare
de sănătate posibilă
i de a bene�cia de ser
vicii medicale, de tratament
i recuperare.
Organizația Mondială a Sănătății
de�nește sănătatea ca o stare care întrunește
starea generală de bine din punct de vedere
�zic, mental și social, nu doar simpla absență
a unei boli sau in�rmități.
Sănătatea copiilor se a�ă permanent
sub in�uența mai multor factori care impun
dezvoltarea poli�cilor în privința noilor pro
bleme și priorități, cum sunt: HIV/SIDA, gripa
pandemică, boli netransmisiblie, mortalita
tea neonatală, mortalitatea infan�lă, diza
bilitatea infan�lă, sărăcia, șomajul, migrația,
discriminarea și marginalizarea, precum și
privind in�uența asupra sănătății copiilor a
schimbărilor climaterice și urbanizarea, dez
voltarea noilor tehnologii de fabricare a vac
cinelor și medicamentelor etc.
Pentru a asigura respectarea dreptului
copilului la ocro�rea sănătății, Ministerul
Sănătății a implementat un șir de reforme
privind facilitarea accesului copiilor la ser
vicii de sănătate, prevenirea cazurilor de
deces, îmbunătățirea calității serviciilor me
dicale precum: dezvoltarea serviciilor de in
terven
ie �mpurie
i a standardelor minime
de calitate pentru serviciile de intervenție
�mpurie, implementarea standardelor noi
de supraveghere a copiilor în condiții de am
bulatoriu, readucerea medicului pediatru în
ins�tuțiile medicale de sănătate publică etc.
În opinia Ombudsmanului Copilului,
medicii pediatri vor putea solu
iona cu
promp�tudine problemele stringente ce
de protec
ia sănătă
ii copilului și a susținut
iniția�va Ministerului Sănătății de a acor
da dreptul de prescriere a medicamentelor
compensate medicului pediatru din cadrul
asisten
ei medicale primare
Foarte important este și faptul că, pen
tru prima dată în țara noastră, copiii până la
vârsta de 18 ani au fost incluși pe lista be
„Acordarea dreptului de prescriere a medicamen
telor compensate medicului pediatru va contribui la
ierea oportună a tratamentului, excluzând necesi
tatea deplasării repetate la medicul de familie pentru
prescrierea compensată a medicamentului”.
ne�ciarilor de tratamente compensate. Prin
urmare, Guvernul Republicii Moldova și-a
asumat calitatea de asigurat pentru toți co
piii și toate cheltuielile legate de îngrijirile de
sănătate ale copilului sunt acoperite integral
de către stat
As�el, prin includerea copiilor în lista be
ne�ciarilor de tratament compensat, a fost
soluționată și problema tratamentului copi
ilor care suferă de boli rare, abordată și de
către Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului.
De asemenea a fost soluționată proble
ma celor 400 de copii care suferă de diabet
zaharat, care au fost asigura
i pentru anul
2016 cu glucometre și teste pentru monito
rizarea glicemiei și lanțete pentru cinci ana
lize zilnice.
Conform art.4, alin.(4), lit. a), b), c), d), g) al Legii
nr. 1585-XIII din 27.02.1998 cu privire la asigurarea
obligatorie de asisten
ă medicală, Guvernul Repu
blicii Moldova are calitatea de asigurat pentru copii.
Potrivit art.2, alin.(1) al Legii cu privire la asigurarea
obligatorie de asisten
ă medicală nr 1585-XIII din
27.02.1998, volumul asisten
ei medicale, acordate
în cadrul asigurării obligatorii de asisten
ă medicală,
este prevăzut în Programul unic al asigurării obliga
torii de asisten
ă medicală, elaborat de Ministerul
Sănătă
i aprobat de Guvernul Republicii Moldova.
În cadrul inves�gării unei cereri privind
încălcarea dreptului la ocro�rea sănătății,
fapt care a dus la decesul unui copil, O�
ciul Avocatului Poporului a constatat că
în procesul de acordare a asistenței me
dicale pacientei au fost admise mai multe
abateri de la normele protocolului unic
de tratament. Managementul defectuos,
agravat de dotarea insu�cientă cu echi
pamentul medical necesar, a redus consi
derabil capacitatea de a acorda asistența
medicală calita�vă și oportună. La etapa
asistenței medicale prespitaliceș� au fost
iden��cate abateri în ac�vitatea serviciu
lui de telecomunicații din cadrul Serviciu
lui Asistență Medicală Urgentă, precum și
lipsa unor aparate obligatorii potrivit Listei
aparatajului
i echipamentului medical
obligatoriu pentru dotarea unită
ilor de
transport sanitar din cadrul Sta
iei Asis
ten
ă Medicală Urgentă, aprobat prin Or
dinul Ministerului Sănătății „Cu privire la
organizarea
i func
ionarea Serviciului de
Asisten
ă Medicală Urgentă din Republica
Moldova” nr.85 din 30.03.2009. Factorii
respec�vi au generat urmările fatale pen
tru viața copilului.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului atrage atenția asupra
problemei ce ține de acoperirea �nanci
ară a tratamentului cos�sitor al unor boli
rare pentru care în Republica Moldova ac
tualmente nu există tratament. Ministerul
Sănătății a răspuns că asemenea cazuri nu
pot � încadrate într-un program special,
deoarece nu există o strategie terapeu�că
sau un protocol unic de tratament al aces
tor maladii. În as�el de situații copiii sunt
incluși în lista pacienților care primesc medi
camentele necesare din sursele centralizate
ale ministerului. Problema rămâne în vizorul
Ministerului Sănătății.
De asemenea, Ombudsmanul Copilului
atenționează și asupra unor aspecte pro
blema�ce apărute din cauza de�ciențelor
de management al ins�tuțiilor publice din
sistemul sănătății, precum și informării insu
�ciente a populației privind modul de solici
tare a serviciilor medicale în baza poliței de
asigurare medicală obligatorie.
Nivelul de respectare a drepturilor co
pilului în procesul de acordare a asistenței
medicale de urgență prespitalicească a con
s�tuit o altă prioritate pentru Avocatul Po
porului în anul 2016
. Au fost constatate
un șir de probleme ce țin de funcționalitatea
sistemului de asistență medicală de urgență
des�nat copiilor în Republica Moldova.
Cauzele acestei stări de lucruri sunt
de ordin material, social și managerial, iar
de�ciențele iden��cate în cadrul sistemu
lui de asistență medicală de urgență sunt
condiționate de: insu�ciența personalului
medical necesar, inclusiv pediatri (resurse
umane); insu�ciența unităților de transport
(suport �nanciar); insu�ciența dotărilor ne
cesare a echipelor de asistență medicală de
urgență (pro�l general și pro�l reanimare)
des�nat copiilor; lipsa indicatorilor cu denu
mirea străzilor și a enumerărilor blocurilor în
unele localități, ceea ce cauzează pierderea
�mpului „de aur” în situații cri�ce.
Factorii respec�vi generează incapacita
tea �zică a personalului medical de a-și înde
plini calita�v obligațiile de serviciu.
Un alt aspect, deloc de neglijat, este cul
tura juridică a populației. Este important ca
populația să cunoască temeiul și modul de
apelare a serviciilor de asistență medica
lă de urgență. răspândirea și promovarea
informației respec�ve ar � o premisă pentru
diminuarea cazurilor de apel tardiv la servi
ciile medicale de urgență.
RECOMANDĂRI:
Asigurarea durabilității reformelor din
sistemul ocro�rii sănătății;
Iden��carea resurselor �nanciare pen
tru a acoperi cheltuielile ce țin de trata
mentele cos�sitoare pentru copiii care
suferă de boli rare;
Dezvoltarea campaniilor de promovare a
dreptului la ocro�rea sănătății în rândul
populației (modul de alegere a ins�tuției
medicale, a specialistului, volumul asis
ten
ei medicale acordate în cadrul asi
gurării obligatorii de asisten
ă medicală,
care este prevăzută în Programul unic al
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/studiu_medicina_0.pdf.
asigurării obligatorii de asisten
ă medi
cală etc.);
Implementarea reformei sistemului de
asistență medicală prespitalicească;
Informarea populației privind modul de
adresare la serviciul de asistență medica
lă prespitalicească;
Organizarea
i asigurarea formării
i in
struirii con�nue a medicilor cu pro�l pe
diatric pentru sistemul de asisten
ă me
dicală de urgen
ă, precum și a întregului
personal medical;
Elaborarea, de Ministerul Educa
i in
cluderea în curriculumul disciplinei Edu
ca
ie civică, a informa
iilor privind modul
de solicitare a Serviciului asisten
ă medi
cală urgentă de către copii.
DREPTUL LA NUME
ȘI LA CETĂȚENIE
Dreptul la nume
i la cetă
enie presupu
ne că �ecare copil trebuie să �e înregistrat,
să aibă un nume, precum
i să dobândească
dreptul de apartenen
ionalitate.
Legislația Republicii Moldova reglemen
tează expres modul de documentare a copi
ilor de la momentul nașterii
și pe tot par
cursul vieții
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului atrage atenția asupra
existenței unui număr mare de cazuri când
copiii nu au perfectate acte de iden�tate.
Nedocumentarea copiilor duce la încălcarea
dreptului acestora la nume și cetățenie, la
educație, la protecție socială, la muncă etc.
Cauzele directe, de obicei, țin de lipsa de
responsabilitate a părinților, iar autoritățile
tutelare, în virtutea atribuțiilor ce le revin
conform cadrului legal, nu întreprind măsuri
concrete, su�ciente și e�ciente în interesul
copiilor nedocumentați.
Subiectul nedocumentării copiilor a fost
discutat cu autoritățile tutelare din țară în
cadrul întrevederilor organizate de către
Avocatul Poporului pentru protecția drep
Legea privind actele de stare civilă, nr. 100 din
Legea privind actele de iden�tate din sistemul na
apoarte, nr. 273 din 09.11.1994.
turilor copilului. În urma discuțiilor, au fost
iden��cate lacune în aplicarea legislației,
birocra�zarea excesivă a procesului de docu
mentare, iresponsabilitatea părinților, pre
cum și lipsa de conlucrare intersectorială a
autorităților publice.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a examinat cazul a două
surori în vârstă de 16 și, respec�v, 17 ani,
care nu aveau actele de iden�tate perfec
tate, nu dețineau nici cer��cate de naștere,
nici bule�ne de iden�tate. Copii rămași fără
îngrijirea părintească, cele două fete nu
aveau un statut o�cial determinat și nici o
formă de protecție stabilită.
Fata de 17 ani, după absolvirea cla
sei a IX-a, neavând acte de iden�tate, nu a
fost acceptată de administrația ins�tuției
de învățământ, unde a studiat �mp de 9
ani, să-și con�nue studiile în clasa a X-a (cu
toate că și-a dorit acest lucru) sau la o altă
ins�tuție de învățământ și nici nu s-a putut
angaja în câmpul muncii. În aceeași situație
de risc se a�a și sora ei de 16 ani, elevă în
clasa a IX-a a gimnaziului.
În acest caz, autoritățile publice locale,
�mp de 17 ani, nu au întreprins măsuri ne
cesare pentru determinarea statului copilului
și a formei de protecție, măsuri în vederea
asigurării dreptului la iden�tate, adică de do
cumentare. Deși primarul satului a încercat să
perfecteze actele pentru cele două fete, el s-a
confruntat cu un șir de impedimente de ordin
birocra�c, care au fost cauza tergiversării ne
întemeiate a perfectării actelor de iden�tate
pentru copii. În acest caz, organele responsa
bile nu au ținut cont de interesul superior al
copilului și nu au căutat soluții, ci au preferat
să dea răspunsuri formale, care perpetuau
situația gravă a copiilor – lipsa de acte de
iden�tate a acestor copii, ceea ce avea drept
consecință încălcarea drepturilor copilului.
Urmare a intervenției Avocatului Popo
rului pentru protecția drepturilor copilului
(Sesizarea adresată MMPSF nr.06-5/19 din
19.08.2016; Sesizarea adresată Consiliului
raional pentru protecția drepturilor copilului
Cimișlia nr. 06-5/17 din 19.08.2017; Sesiza
rea remisă Ministerului Educației, nr. 06-5/18
din 19.08.2016; Aviz cu recomandări pentru
DASPF Cimișlia (autoritatea tutelară terito
rială) nr. 06-2/51 din 19.08.2016; Aviz cu
recomandări remis Liceului Teore�c „Hype
rion” din satul Gura Galbenei nr.06-2/52 din
19.08.2016; Aviz cu recomandări adresat
Direcției învățământ din Cimișlia nr.06-2/53
din 19.08.2016; Aviz cu recomandări remis
Primăriei Gura Galbenei (autoritatea tutela
ră locală) nr.06-2/52 din 19.08.2016), au fost
perfectate acte de iden�tate pentru ambele
fete, ambele au fost înscrise și își con�nuă
studiile la un colegiu. Avocatul Poporului
pentru protecția drepturilor copilului a atras
atenția autorităților asupra necesității ur
gentării determinării statutului și a formei
de protecție a minorelor.
O altă problemă gravă iden��cată este
lipsa datelor sta�s�ce privind numărul exact
al copiilor care nu dețin cer��cate de naștere.
Numărul copiilor care nu dețin acte
de iden�tate este prezentat în informația
Ministerului Tehnologiilor Informației și
Comunicațiilor al Republicii Moldova și se
poate constata că este destul de mare, fapt
di�cil de argumentat, deoarece primul bu
le�n de iden�tate al cetățeanului Republi
cii Moldova se eliberează gratuit în temeiul
prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova „Cu privire la acordarea înlesnirilor
la eliberarea actelor de iden�tate” nr.210
La fel, o bună parte dintre cetățenii Re
Pct.1 la Anexa nr.1 al Hotărârii Guvernului Republi
cii Moldova „Cu privire la acordarea înlesnirilor la eli
berarea actelor de iden�tate”, nr.210 din 24.03.2014.
publicii Moldova din unitățile administra�v-
teritoriale din partea stângă a Nistrului ră
mân a � nedocumentați. Potrivit informației
prezentate de către Ministerul Tehnologiilor
Informației și Comunicațiilor al Republicii
Moldova,
impedimentele la înregistrarea
copiilor din stânga Nistrului sunt următoare
le: părinții acestora dețin acte de iden�tate
neo�ciale, precum și acte de domiciliere din
stânga Nistrului; lipsa unui mecanism de sta
bilire a unei forme de protecție copiilor a�ați
în situații de risc din stânga Nistrului.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului precizează că documen
tarea cu acte de iden�tate a Republicii Mol
dova a copiilor din stânga Nistrului rămâne o
problemă gravă care urmează a � soluționată
de către autoritățile publice centrale.
RECOMANDĂRI
Intensi�carea ac�vității mecanismului
intersectorial de cooperare pentru a
iden��ca copiii nedocumentați și a apli
ca managementul de caz pentru asigura
rea măsurilor de protecție necesară;
Modi�carea cadrului legal pentru a facili
ta cer��carea nașterii copilului;
Iden��carea mecanismului pentru a do
cumenta copiii din stânga Nistrului cu
acte de iden�tate naționale.
Scrisoarea Ministerului Tehnologiilor Informației și
Comunicațiilor al Republicii Moldova nr. 01/184 din
Numărul copiilor înregistra
i în Registrul de stat al popula
care nu de
in acte de iden�tate
Nr. minorilor înregistra
în Registrul de stat al
Nr. minorilor înregistra
în Registrul de stat al
iei care nu de
acte de iden�tate
Nr. de minori din
stânga Nistrului
înregistra
i în Registrul
de stat al popula
care nu de
in acte de
iden�tate
Sursa: Ministerul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova
DREPTUL DE A NU FI SEPARAT
DE PĂRINȚI
Dreptul de a nu � separat de părin
supune dreptul copilului de a trăi cu părin
i dreptul de a men
ine contac
Subiectul plecării părinților în afara țării
în căutarea unui loc de muncă și efectele
migrației asupra copiilor a fost re�ectat și
în anii precedenți de Ombudsmanul Copilu
Acest fenomen generează efecte pozi�
ve pe termen scurt din punct de vedere �
nanciar și efecte nega�ve pe termen lung.
Principalele efecte pozi�ve se referă la:
bunăstarea copiilor, cre
terea nivelului de
trai, îmbunătățirea condițiilor de trai
i în
zestrarea cu bunuri de folosință
îndelungată
și bunuri personale (telefon mobil, compu
ter, bicicletă etc.), călătorii în străinătate și
alte bene�cii materiale. Printre consecințele
nega�ve pot � enumerate cele ce se referă
la deteriorarea relației copilului cu părinții,
în special cu părintele rămas acasă, iar la
nivel psihologic - deprimarea, consumul de
substanțe interzise, probleme în procesul
educațional etc.
Copiii, ai căror părinți sunt plecați la
muncă
în străinătate, au un pro�l asemă
nător cu cei care trăiesc în familii monopa
rentale ca urmare a despărțirii părinților sau
a decesului unuia dintre ei. De
i plecarea la
muncă
este temporară, efectele asupra copi
ilor pot � similare cu cele ale unei despărțiri
pe termen lung sau de�ni�ve.
O altă problemă gravă, iden��cată de
către Avocatul Copilului din mul�plele cazuri
examinate, este lipsa formei de protecție
asupra copiilor rămași acasă în grija rude
lor sau altor persoane. Drept consecință,
aceș� copii sunt lipsiți de un reprezentant
legal al intereselor acestora în relațiile soci
ale: mediu educațional, ocro�rea sănătății,
asistență și protecție socială, jus�ție și alte
La fel, precizăm faptul că nu există un
mecanism de iden��care a părinților care
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/raport_2015_�nal.pdf.
intenționează să plece peste hotarele țării
și de stabilire a formei de protecție asupra
copiilor rămași în țară.
În acest sens, Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului conside
ră că este oportună monitorizarea strictă
a părinților care pleacă peste hotarele țării
pentru ins�tuirea unei forme de protecție
față de copiii lăsați în grija altor persoa
ne, inclusiv prin introducerea unor măsuri
cu caracter restric�v. Sunt recomandate și
măsurile de informare, desfășurarea unor
campanii informaționale pentru a sensibili
za părinții care plani�că să migreze la muncă
pentru asigurarea securității copiilor.
De asemenea sunt atestate carențe și în
exercitarea atribuțiilor autorităților tutelare
în ceea ce privește iden��carea, luarea în
evidență și acordarea asistenței necesare co
piilor rămași fără ocro�re părintească.
Un alt subiect intrat în atenția Avocatu
lui Poporului pentru protecția drepturilor
copilului în baza sesizărilor parvenite de
la cetățeni este recuperarea pensiilor de
întreținere a copiilor. Din numărul total de
cauze civile examinate pe parcursul semes
trului I al anului 2016, 1303 dosare s-au refe
rit la încasarea pensiei de între
inere a copi
. Conform informației Uniunii Naționale
a Executorilor Judecătoreș�, în semestrul I
al anului 2016 sunt 30,4 mii de documente
executorii restante privind încasarea pensiei
de întreținere.
Menționăm și lipsa unei baze de date a
cererilor la acest subiect înaintate din stră
inătate către autoritățile competente din
Republica Moldova, precum și a cererilor re
mise din Republica Moldova către instanțele
judiciare din alte state.
Migrația părinților, în special în situația
separării acestora și necunoașterii locului
a�ării unuia dintre ei, a generat o altă pro
blemă ce ține de imposibilitatea pronunțării
unei decizii judecătoreș� privind încasarea
pensiei de întreținere a copilului din impo
sibilitatea prezentării probei privind citarea
celeilalte părți.
Un alt aspect important este executa
17
h�p://www.jus�ce.gov.md/public/�les/diagra
me_6_luni_al_anului_2016.pdf.
rea hotărârilor judecătoreș� privind deter
minarea domiciliului copilului în cazul când
acesta refuză să stea la domiciliul părintelui
determinat de instanța de judecată. Dacă la
nivel legisla�v totul pare a � simplu, în prac
�că executorii judecătoreș� se confruntă cu
problema imposibilității executării hotărârii
judecătoreș� din cauza lipsei unei metodolo
gii de conlucrare a autorităților responsabile
de asigurarea drepturilor copilului în proce
sul executării hotărârilor judecătoreș�.
Adesea, din pricina neînțelegerilor apă
rute între reprezentanții legali (părinți), co
piii sunt in�uențați în detrimentul executării
hotărârii judecătoreș�, fapt care generează
bariere atât psihologice, cât și procedurale în
cadrul executării.
În acest context, Avocatul Poporului
pentru protecția drepturilor copilului a ve
nit cu propunere de modi�care a legislației
către Ministerul Jus�ției și de elaborare a
unei metodologii de executare a hotărârilor
judecătoreș� în care sunt vizați copiii.
RECOMANDĂRI:
Examinarea oportunității de soluționare
a cazurilor cu elemente de extraneitate
de recuperarea pensiilor de întreținere
pentru copii;
Elaborarea unei metodologii de execu
tare a hotărârilor judecătoreș� privind
stabilirea domiciliului copiilor;
Responsabilizarea autorităților tutelare
asupra atribuțiilor ce le revin în raport
cu copiii rămași în țară în urma migrației
părinților;
Implementarea Strategiei intersectoriale
de dezvoltare a abilită
i competen
elor parentale pentru anii 2016-2022.
OPINIA COPILULUI
Opinia copilului reprezintă dreptul copi
lului de a-
i expune
i de a i se lua în conside
rare opinia,
inând cont de vârsta acestuia
gradul de maturitate, în orice procedură ce-l
vizează.
Ar�colul 12 al Convenției cu privire la
drepturile copilului
stabilește dreptul �ecă
rui copil de a-și expune liber opinia asupra
problemelor care-l privesc, precum și a drep
tului de a obține atenția relevată privind opi
nia relatată. Prin urmare, statul are obligația
pozi�vă de a recunoaște și a asigura reali
zarea acestui drept în toate domeniile vieții
sociale prin crearea condițiilor prietenoase
conform vârstei și gradului de maturitate.
Statul trebuie să se asigure că opinia copiilor
este luată în considerare în realizarea tutu
ror drepturilor prevăzute de Convenție.
De asemenea, guvernul este obligat să
prevadă mecanisme e�ciente de depunere
a plângerilor și acordare a asistenței juridi
ce garantate de stat în cazurile ignorării sau
violării drepturilor copilului la opinie și/sau
neluarea în considerare a opiniei exprimate.
Întru asigurarea respectării dreptu
lui la opinie, Avocatul Poporului pentru
protecția drepturilor copilului a organizat
Forumul de discuție „Par�ciparea copiilor și
adolescenților – catalizator al promovării și
monitorizării drepturilor copiilor în Moldo
va”.
În cadrul forumului, Ombudsmanul co
piilor a avut oportunitatea să asculte opinia
copiilor asupra perceperii respectării drep
turilor prevăzute de Convenția cu privire
la drepturile copilului. Copiii au speci�cat
problemele cu care se confruntă și și-au ex
pus opinia referitor la eventualele soluții.
De asemenea, a fost discutat modul de
interacționare cu Ombudsmanul copilului,
precum și cu celelalte autorități publice.
În opinia copiilor, drepturile mai puțin
respectate sunt:
Dreptul la educație – copiii au remar
cat programul școlar supraîncărcat,
numărul mare de discipline obligatorii,
insu�ciența prac�cării sportului, favo
ri�smul, plățile informale, suprasolici
tarea, lipsa psihologilor școlari și a pe
dagogilor, a condițiilor neadecvate (apa
potabilă, blocuri sanitare în curte) etc.;
Dreptul la opinie – copiii cred că opinia
lor este ascultată, dar nu se ține cont de
Dreptul la odihnă – copiii au menționat
lipsa �mpului liber pentru recreare,
ocupații preferate, discuții cu părinții;
Dreptul la sănătate – copiii au remarcat
lipsa medicilor în școli și a dotărilor ne
cesare pentru acordarea primului ajutor,
lipsa acțiunilor de pro�laxie a diferitor
boli etc.;
Dreptul la mediu sănătos – copiii au vor
bit despre calitatea nesa�sfăcătoare a
apei potabile, a produselor alimentare,
fumatul în locurile publice, lipsa zonelor
de agrement.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a ținut cont de viziunea
copiilor privind modul în care aceș�a consi
deră că Ombudsmanul trebuie să intervină
întru asigurarea respectării drepturilor lor
fundamentale și anume:
monitorizarea sistema�că la nivel local a
modului de respectare a drepturilor co
asigurarea par�cipării copiilor la acțiunile
organizate de către Ombudsman;
media�zarea opiniei copilului, precum
și a informațiilor cu privire la protecția
drepturilor copilului;
promovarea consiliilor elevilor;
reprezentarea intereselor în fața
autorităților publice;
organizarea cluburilor tema�ce, instrui
rilor și a meselor rotunde cu par�ciparea
copiilor;
media�zarea informației privind dreptu
rile copilului;
asigurarea accesului �ecărui copil la
informații.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului va ține cont de toate
ideile și opiniile expuse de copii la stabilirea
unei metodologii e�ciente de interacționare
și de comunicare cu aceș�a, în scopul asigu
rării respectării drepturilor și libertăților fun
damentale ale copilului.
RECOMANDĂRI:
Dezvoltarea mecanismelor de depunere
a sesizărilor din partea copiilor;
Ex�nderea categoriilor de bene�ciari/co
pii ai asistenței juridice garantate de stat,
inclusiv în cauzele civile;
Aplicarea standardelor în procesul de au
diere a copilului vic�mă/martor al unei
infracțiuni în sistemul de jus�ție;
Instruirea specialiș�lor care intră în con
tact cu copiii în procesul de audiere a
acestora;
Luarea în considerare a opiniei copilului
în orice situație care îl vizează.
LIBERTATEA DE EXPRESIE,
DE ASOCIERE, ACCESUL LA
INFORMAREA CORESPUNZĂTOARE
Libertatea de expresie, de asociere, acce
sul la informarea corespunzătoare reprezin
tă dreptul copilului de a căuta, de a primi, de
a difuza informa
ii, precum
i de a adera la
Copilul are dreptul atât de a cere
i de a
primi orice informa
ie per�nentă, sub formă
orală, scrisă, �părită sau ar�s�că ori prin ori
ce alte mijloace, la alegerea copilului, cât și
de a � consultat, de a-
i exprima opinia
i de
a � informat asupra consecin
elor pe care le
poate avea opinia sa, dacă este respectată,
precum
i asupra consecin
elor oricărei de
cizii care îl prive
te. Guvernele se obligă să
respecte drepturile copilului la libera asoci
ere în structuri formale
i informale, precum
i libertatea de întrunire pa
nică, în limitele
prevăzute de lege.
În conformitate cu ar�colul 11 al Legii
cu privire la asocia
iile ob
te
� nr.837 din
17.05.1996, „Membri ai asocia
iilor ob
te
de �neret pot � persoanele care au a�ns vâr
sta de 14 ani. Membri ai asocia
iilor ob
te
de copii pot � persoanele care au a�ns vâr
sta de 10 ani.”
Avocatul Copilului salută iniția�va Cen
trului de Informare și Documentare privind
Drepturile Copilului, care, în anul 2016, a
susținut 49 de copii în procesul de elaborare
a unui raport despre respectarea drepturi
lor copilului în Republica Moldova, pentru
a-l prezenta Comitetului ONU pentru drep
turile copilului. În scopul colectării opiniilor
a mai multor semeni și pentru a disemina
informații accesibile pentru toți copiii des
h�p://lex.jus�ce.md/index.php?ac�on=view&vie
pre drepturile lor, adolescenții au decis să
creeze o pla�ormă online – Pla�orma Copi
ilor, unde �ecare copil s-ar simți în siguranță
să vorbească despre cum îi sunt respectate
drepturile. Prin intermediul acestui meca
nism, copiii au diseminat raportul, precum și
Observațiile �nale ale Comitetului
Un alt aspect deloc de neglijat este acce
sul la informație al copiilor. Aici ne referim la
accesibilitatea informației pentru copii. Din
cauza că mai există carențe în aspectul aco
modării rezonabile, o bună parte din copiii
cu de�ciențe senzoriale (văz/auz), precum și
copiii cu de�ciențe mintale, întâmpină barie
re în procesul de informare în societate, atât
la nivel educațional, cât și la nivel cultural,
recrea�v.
Acest fapt este cauzat de lacunele sis
temului educațional, precum și de faptul că
ins�tuțiile de recreare nu oferă su�ciente
oportunități pentru copiii cu dizabilități de
a se informa corespunzător asupra oricărui
aspect al vieții sociale.
În acest context este necesar să
menționăm faptul că nici mass-media nu de
pune eforturi pentru a crea condiții speciale
necesare care ar facilita accesul pentru copiii
cu dizabilități.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului atrage atenția asupra
problemei ce ține de asigurarea dreptului
copiilor la informare și la opinie, în mod spe
cial în mediul rural, și încurajează toți actorii
din domeniu să depună mai mult efort pe
acest segment.
PROTECȚIA FAȚĂ DE ABUZURI ȘI
NEGLIJARE
Protec
ia fa
ă de abuzuri
i neglijare re
prezintă obliga
ia statului de a proteja copiii
de toate formele de maltratare săvâr
ite de
i sau persoanele răspunzătoare de în
grijirea lor.
Conform datelor o�ciale ale Ministerului
Afacerilor Interne, pe parcursul anului 2016
au fost înregistrate 202 cazuri de violen
ă în
ins�tu
iile de învă
ământ dintre care: profe
h�p://drepturilecopilului.md/�les/Raport_DC_
ONU_FINAL_for%20WEB.pdf.
sori fa
ă de elevi – 44 de cazuri; elevi fa
de profesori – două cazuri; între elevi– 156
de cazuri.
În acest context, la adresa Avocatului
Poporului pentru protecția drepturilor co
pilului au parvenit 20 de cereri în care sunt
invocate acțiuni de violență asupra copiilor,
dintre acestea, opt se referă la fapte de abuz
sexual. Au parvenit mai multe adresări ale
părinților privind violența în școli, se invocă
acțiuni de abuz din partea profesorilor față
de elevi, elev față de alt elev, elev față de
profesor.
În cadrul examinării cererilor a fost con
statat faptul că Ordinul nr. 858 din 23 august
2013 cu privire la Metodologia de aplicare
a Procedurii de organizare ins�tuțională și
de intervenție a lucrătorilor ins�tuțiilor de
învățământ în cazurile de abuz, neglijare, ex
ploatare și tra�c al copilului nu este executat
corect și în volum deplin de către coordo
natorii acțiunilor de prevenire a violenței și
aceș�a. Elevii nu cunosc despre modalitățile
de aplicare a procedurii la nivelul ins�tuției
de învățământ. Executarea ordinului sus-in
dicat nu este monitorizată.
Ca rezultat, au fost întocmite acte de
reacționare, ulterior remise autorităților
publice responsabile, solicitându-se între
prinderea acțiunilor de informare a elevilor
și părinților despre dreptul acestora de a
anunța cazurile de violență, precum și des
pre obligația cadrelor didac�ce și a conduce
rii ins�tuției de învățământ de a interveni în
soluționarea acestora.
De asemenea a fost constatat faptul că
minorii-vic�me nu bene�ciază de măsuri
corespunzătoare pentru reabilitarea �zică
și psihologică, dar și de reintegrare socială,
fapt prevăzut de ar�colul 39 al Convenției
ONU cu privire la drepturile copilului.
În contextul expus, Avocatul Poporu
lui pentru protecția drepturilor copilului a
monitorizat implementarea prevederilor
Legii privind protec
ia specială a copiilor
a�a
i în situa
ie de risc
i a copiilor separa
de părin
i nr.140 din 14.06.2013 în ceea ce
privește angajarea de către autoritățile tute
lare locale a specialistului în protecția drep
turilor copilului.
Potrivit informației prezentate de către
autoritățile publice locale de nivelul II, doar în
patru localități ale țării există câte un specia
list în protecția drepturilor copilului. În rest,
atribuțiile respec�ve le revin specialiș�lor
din subdiviziunile teritoriale de asistență so
cială. Lipsa surselor �nanciare în bugetele
locale și refuzul Guvernului Republicii Mol
dova de a aloca surse �nanciare în acest scop
au fost indicate drept cauze ale neangajării
specialiș�lor în protecția drepturilor copilului.
Ombudsmanul copilului consideră că lip
sa specialistului menționat în cadrul meca
nismului intersectorial de cooperare pentru
iden��carea, evaluarea, referirea, asisten
i monitorizarea copiilor vic�me
i poten
le vic�me ale violen
ei, neglijării, exploatării
i tra�cului are o in�uență nega�vă asupra
sistemului de protecție a drepturilor copilu
lui și atrage atenția Guvernului asupra iden
��cării soluționării problemei invocate.
RECOMANDĂRI:
Iden��carea resurselor necesare pentru
asigurarea �ecărei localități cu un spe
cialist în protecția drepturilor copilului,
conform legislației în vigoare;
Supravegherea și perfecționarea me
canismelor intersectoriale existente în
protecția drepturilor copilului;
Desfășurarea în comun cu mass-media a
campaniilor de sensibilizare în scopul in
formării �nerilor despre modul de com
portament pentru a face față cu succes
anumitor etape ale vieții.
PROTECȚIA COPIILOR FĂRĂ
FAMILIE
Protec
ia copiilor fără familie reprezintă
ia statului de a oferi protec
ie speci
ală copiilor lipsi
i de mediul familial
i de a
asigura posibilitatea îngrijirii corespunză
toare din partea altei familii sau în cadrul
ins�tu
Deși copiii orfani au fost mereu în
atenția autorităților, și în prezent aceș�a au
nevoie de o susținere aparte atât din par
tea autorităților, cât și din partea întregii
societăți.
Prin semnarea Conven
iei cu privire la
drepturile copilului, guvernele sunt de acord
să protejeze copiii împotriva discriminării,
exploatării sexuale
i economice
i a violen
i să acorde protec
ie specială orfanilor.
Cu toate că subiectele ce țin de asigura
rea cu locuințe sociale, prestații sociale și ser
vicii sociale ale copiilor rămași fără îngrijire
părintească au fost pe larg abordate în cadrul
Raportului privind respectarea drepturilor
omului în Republica Moldova în anul 2015,
elaborat de O�ciul Avocatului Poporului,
putem a�rma că problemele re�ectate nu au
fost soluționate pe parcursul anului 2016.
Cert este faptul că poli�ca publică de
protecție a copilului este orientată spre
dezins�tuționalizare și spre dezvoltarea ser
viciilor sociale alterna�ve, pentru a-i ajuta pe
copiii lipsiți de familie și de grija părintească
să bene�cieze de un mediu mai apropiat ce
lui de familia tradițională. Este important ca
toți copiii să �e educați în spiritul valorilor
familiale, să obțină acele deprinderi de viață
(de autoîngrijire, de autodeservire, de grijă
față de aproapele său etc.) necesare într-o
societate sănătoasă.
Pe parcursul mai multor ani, inclusiv în
2016, în vizorul Avocatului Poporului pentru
protecția drepturilor copilului au fost cazuri
în care părinților adoptatori nu le-a fost sta
bilită indemnizația, iar adoptatorii au sem
nalat că nu au fost informați despre faptul
că bene�ciază de acest drept, cu toate că
Hotărârea Guvernului Republica Moldova
„Pentru aprobarea Regulamentului cu privi
re la condi
iile de stabilire
i plată a indem
niza
iilor pentru copiii adopta
i cei a�a
sub tutelă/curatelă” nr. 581 din 25.05.2006
prevede:
”1.Pentru copiii adoptați și cei
a�ați sub tutelă/curatelă, părinților adop
�vi, tutorilor/curatorilor li se plătesc lunar
indemnizații pentru alimentație, procurarea
îmbrăcămintei/încălțămintei, obiectelor de
igienă personală etc.
i 2.Indemniza
ia se
stabile
te
i se achită în cuantum de 800 lei
pentru �ecare copil adoptat sau a�at sub tu
telă/curatelă”
h�p://lex.jus�ce.md/viewdoc.php?ac�on=view&
view=doc&id=316122&lang=1.
La fel, în situație cri�că sunt și copiii al
căror părinte se a�ă în detenție. Părintele,
�ind privat de libertate, nu dispune de po
sibilitatea să-și întrețină copilul. Și mai di�
cilă este situația mamelor care au cu ele în
detenție un copil până la vârsta de 3 ani.
Respec�v, acestea nu au posibilitatea să lu
creze în penitenciar, ca să câș�ge și să trimită
sume băneș� pentru întreținerea celorlalți
copii, asupra cărora a fost ins�tuită tutela.
La acest compar�ment, legiuitorul nu
a luat în considerare nici situația copiilor ai
căror părinți sunt în imposibilitatea de a-și
întreține copiii, din cauza problemelor de să
nătate pe care le au.
Din aceste considerente, Avocatul Popo
rului pentru drepturile copilului a înaintat
o propunere de modi�care a legislației
Ombudsmanul a propus inițierea procedu
rii de modi�care și completare a punctului
10 din Regulamentul cu privire la condițiile
de stabilire și plată a îndemnizațiilor pen
tru copiii adoptați și cei a�ați sub tutelă/
curatelă, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.581 din 25 mai 2006
și în temeiul Legii privind protecția specială
a copiilor a�ați în situații de risc și a copii
lor separați de părinți nr. 140 din 14 iunie
2013, în scopul reglementării clare a dreptu
lui la plată a îndemnizației copiilor a�ați sub
tu�elă/curatelă, din mo�vul incapacității �
zice a părintelui biologic de a-i proteja și a le
oferi îngrijirea corespunzătoare.
DREPTUL COPIILOR REFUGIAȚI
Dreptul copiilor refugia
i reprezintă drep
tul la o protec
ie specială acordată copiilor
refugia
i sau copiilor care caută să ob
statutul de refugiat
i obliga
ia statului de
a coopera cu organiza
iile competente care
asigură a atare protec
i asisten
Urmare a realităților sociale survenite
drept consecință a poli�cii internaționale
migraționale, tot mai frecvent este pusă în
discuție problema copiilor refugiați. Potrivit
informației prezentate de Biroul Migrației
și Azil
, numărul de copii solicitanți de azil
Propunere de modi�care a legislației (nr. 01-11/1
Scrisoarea nr. 5/4-1326 din 14.02.2017.
în anul 2016 (82 de copii) rămâne prac
�c constant, compara�v cu cel din 2015
(91 de copii). Conform aceleiași surse, în
privința solicitanților de azil-copii se aplică
un regim mai favorabil decât solicitanților
de azil adulți, în ceea ce privește accesul la
asistență medicală și învățământ obligato
riu. Solicitanții de azil-copii sunt tratați în
aceleași condiții ca și copiii cetățeni ai Repu
blicii Moldova.
În afară de cele trei centre regionale de
integrare a străinilor din Bălți, din Cahul și
Chișinău și Serviciul de Criză pentru migranți,
de pe lângă Azilul Republican pentru invalizi
și pensionari din Chișinău, refugiaților li se
acordă și o indemnizație lunară pentru copii.
Totodată, este necesar de remarcat fap
tul că în perioada 2012-2017 pe teritoriul
Republicii Moldova nu au fost înregistrate
cazuri de recunoaștere a statutului de apa
trid minor.
În baza celor expuse, Ombudsmanul Co
RECOMANDĂ
Evaluarea măsurilor de protecție socială
a copiilor refugiați;
Dezvoltarea spectrului de servicii pen
tru copiii refugiați în corespundere cu
necesitățile acestora și în vederea inte
grării lor sociale.
DREPTURILE COPIILOR CU
DIZABILITĂȚI
Drepturile copiilor cu dizabilită
pun dreptul copiilor cu de�cien
e la îngrijire,
educa
i instruire, menite să-i ajute să se
integreze în societate.
Odată cu ra��carea Convenției ONU pri
vind drepturile persoanelor cu dizabilități
și a Convenției ONU cu privire la drepturile
copilului, Republica Moldova s-a obligat să
întreprindă toate măsurile necesare pentru
a promova și a implementa poli�ca publi
că de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități. Incluziunea socială a persoane
lor cu dizabilități presupune un ansamblu de
i ac
iuni mul�dimensionale din do
meniile protec
iei sociale, ocupării for
ei de
muncă, fondului loca�v, educa
iei, sportului,
ocro�rii sănătă
ii, informării
i comunicării,
mobilită
ii, securită
ii, jus�
i culturii,
precum
i din alte domenii des�nate inte
grării persoanelor cu dizabilită
i în societate.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a elaborat un studiu
privind monitorizarea modului de incluziune
socială a copiilor care suferă de tulburări din
spectrul au�st
În cadrul monitorizării au fost iden��ca
te numeroase carențe în domeniul ocro�rii
sănătății, protecției sociale și educației, care
limitează considerabil accesul acestor co
pii la viața socială. Ombudsmanul Copiilor
încurajează autoritățile publice centrale și
locale, precum și organizațiile neguverna
mentale care ac�vează în interesul copiilor,
să stabilească un mecanism de colaborare și
conlucrare e�cientă pentru realizarea inclu
ziunii sociale a copiilor cu tulburări din spec
trul au�st, precum și a copiilor cu de�ciențe
mintale.
Un alt aspect ce nu trebuie neglijat se re
feră la copiii cu de�ciențe locomotorii, pre
cum și la cei cu de�ciențe senzoriale (auz/
văz). Accesul copiilor cu necesități speciale
la viața socială adesea este limitat din cau
za lipsei unei acomodări rezonabile a infras
tructurii: accesul �zic în clădiri și în locuri
publice, accesul la informație (pentru copii
cu de�ciențe de văz sau auz). Toate acestea
periclitează procesul de integrare socială a
copiilor cu dizabilități.
Aceste probleme sunt tratate în majori
tatea Rapoartelor privind respectarea drep
turilor copilului, elaborate de Ombudsman și
rămân o prioritate și pentru anii viitori.
În context, menționăm faptul că prin Ho
tărârea Guvernului Republicii Moldova nr.732
din 16 septembrie 2013, a fost creată, la nivel
central, Ins�tu
ia Publică Centrul Republican
de Asisten
ă Psihopedagogică, subordonată
Ministerului Educa
iei,
i la nivelul unităților
administra�v-teritoriale, prin decizia Consi
liilor de nivelul al doilea, inclusiv din munici
piul Chi
inău, Unitatea Teritorială Autonomă
Găgăuzia
i municipiul Băl
- Serviciile de
asisten
ă psihopedagogică, în subordinea
administra�vă a Subdiviziunii raionale/muni
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/raport_tema�c_au�smul.pdf.
cipale cu atribu
ii în domeniul învă
ământului
i metodologică – a Centrului Republican de
Asisten
ă Psihopedagogică.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului monitorizează e�ciența
serviciului nou-creat pe parcursul anilor
2014-2016, realizând și un Raport tema�c cu
privire la implementarea prevederilor Hotă
rârii indicate.
La �nele anului 2016, Avocatul Poporu
lui pentru protecția drepturilor copilului s-a
adresat Prim-ministrului pentru menținerea
Centrului Republican de Asistență Psiho
pedagogică (CRAP) în noua structură a Gu
vernului
, precizând că serviciile prestate
de Centru sunt deosebit de importante în
procesul de asigurare a respectării dreptu
rilor la educație pentru toți copiii, inclusiv
pentru cei cu dizabilități, în jus�ția juvenilă
și în alte cazuri cu implicarea acestora. Om
budsmanul consideră că lichidarea Centrului
Republican de Asistență Psihopedagogică
ar � o acțiune incorectă în contextul actual
de promovare a incluziunii persoanelor cu
dizabilități, a jus�ției prietenoase copiilor, a
consultării opiniei copiilor în toate acțiunile
întreprinse de autoritățile publice și alți ac
tori implicați.
Conform datelor BNS, în anul de studii
2016-2017 numărul elevilor din ins�tu
speciale de învățământ a cons�tuit 860 de
persoane, reducându-se, compara�v cu anul
de studii 2015-2016, cu 16,7%. Marea parte
a copiilor din cadrul acestor ins�tu
ii sunt
elevi cu de�cien
e în dezvoltarea intelectua
lă (64,2%). În acela
i �mp, numărul de copii
cu necesită
i speciale integra
i în
colile obi
nuite a cons�tuit 8675 de persoane
i 1455
de persoane cu dizabilită
Scrisoarea Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului M.Bănărescu adresată Prim-
ministrului P.Filip nr.07-1/1 din 03.01.2017; h�p://
ombudsman.md/ro/content/avocatul-copilului-lichi
darea-centrului-republican-de-asistenta-psihopeda
gogica-ar-�-o
Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități,
în anii de studii 2012-2013 – 2016-2017
În total
coli obi
nuite
coli pentru copii cu
de�cien
e în dezvoltarea
intelectuală sau �zică
Părinții unui elev cu cerințe
educaționale speciale în repetate rânduri
au fost invitați de către administrația școlii
să-și transfere copilul în altă ins�tuție din
cauza problemelor de comportament ale
elevului. Copilul a necesitat tratament,
acumulând, pe mo�v de boală, mai mul
te absențe, inclusiv nemo�vate. Urmare a
situației create, dar și a stării generale a
copilului, acesta nu reușea să însușească
materialul, iar ins�tuția de învățământ a
atenționat părinții privind exmatricularea
elevului. Cazul a fost soluționat prin înche
ierea unui Acord de conciliere (nr. 06-1/2
din 22.04.2016), în urma exercitării calității
de mediator a Avocatului Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului. Acordul
prevedea că ins�tuția de învățământ va de
pune eforturi susținute pentru incluziunea
elevului, va asigura condițiile și măsurile
necesare pentru aceasta, iar părinții ele
vului vor asigura asistența necesară aces
tuia, vor frecventa obligatoriu ședințele de
terapie recomandate, vor asigura prezența
copilului la ședințele cu specialiș�i și de
consultare, vor menține relația cu pedago
gii din ins�tuția de învățământ. Realizarea
acordului de conciliere urmează să �e mo
nitorizată de OAP.
Pornind de la cele menționate mai sus, în
opinia Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului se impune necesitatea
consolidării eforturilor autorităților pe seg
mentul ce ține de:
Menținerea ac�vității Centrului Repu
blican de Asisten
ă Psihopedagogică și a
Serviciilor de Asistență Psihopedagogică;
Dezvoltarea serviciilor sociale axate pe
nevoile copiilor;
Asigurarea accesibilității copiilor cu
dizabilități la infrastructura ins�tuțiilor
Con�nuarea procesului de dezins�tu-
ționalizare a copiilor.
DREPTUL LA SECURITATE SOCIALĂ
Dreptul la securitate socială presupu
ne obliga
ia pozi�vă a statului de a asigura
�ecărui copil dreptul la asigurări sociale sub
toate aspectele.
Copiii au drepturi oriunde s-ar a�a: în
familiile biologice, ex�nse, alte forme de
protecție, ins�tuții de învățământ preuniver
sitare sau alte ins�tuții publice etc. Membrii
familiilor, profesioniș�i care lucrează cu co
piii, dar și orice cetățean responsabil ar tre
bui să cunoască aceste drepturi.
Autoritățile publice locale și cele cen
trale au obligația de a garanta și a promova
drepturile copilului. Un factor important în
dezvoltarea armonioasă a copilului îl cons�
tuie asigurarea de către aceste autorități ale
unui mecanism e�cient de protecție, care să
implice atât măsuri de asistență socială, cât
și de asigurare socială.
Potrivit informației prezentate de Casa
Națională de Asigurări Sociale
în anul 2016,
5246 de bene�ciari (asigurați social) și 9649
de bene�ciari (neasigurați social) au obținut
dreptul la indemnizație unică la nașterea pri
mului copil a câte 3100 de lei pentru �ecare
copil. Pe când în 2015, aproxima�v 5508 be
ne�ciari (asigurați social) și 10188 bene�ci
ari (neasigurați social) au obținut dreptul la
indemnizație unică la nașterea primului copil
a câte 3100 de lei pentru �ecare copil.
h�p://cnas.md/lib.php?l=ro&idc=244&t=/Sta�s�
ca/.
Datele respec�ve denotă faptul că
diferența dintre numărul de persoane nea
sigurate și cele asigurate este foarte mică,
ceea ce pune la îndoială bunăstarea nivelului
de trai al familiilor respec�ve, în special în
cazul când cuantumul indemnizației lunare
pentru îngrijirea copilului până la vârsta de
1,5 ani este de doar 540 lei/lunar.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului este îngrijorat de faptul
că prestațiile sociale oferite �nerilor familii
nu acoperă minimumul de existență a copi
Biroul Național de Sta�s�că
arată că
în semestrul I al anului 2016, minimumul
de existență pentru un copil a cons�tuit cir
ca 1715,8 lei, iar al unui adult - de 1813,7
lei. Raportând minimumul de existență al
copilului și al adultului care-l îngrijește la
cuantumul prestațiilor sociale, ajungem la
concluzia că familiile incomplete (monopa
rentale) sunt impuse de circumstanțe să tră
iască în sărăcie.
O altă formă de securitate socială este
asigurarea �ecărui copil cu spațiu loca�v.
În susținerea acestei idei vine Proiectul de
construcție a locuințelor pentru păturile
social/economic vulnerabile. As�el, inițial
au fost selectate pentru construcție orașele
Călărași, Briceni, Sângerei, Hânceș�, Soroca,
Nisporeni, Ialoveni, Făleș�, Rezina și Glo
deni. Din 2017 este plani�cat startul imple
mentării unui nou proiect în Făleș�, Rezina,
Glodeni, ceea ce oferă speranța: copiii din
familii social-vulnerabile vor dispune de un
nivel de trai decent.
Ombudsmanul Copilului salută iniția�va
autorităților de a demara proiectul de oferi
re a locuințelor sociale persoanelor din pătu
rile social-vulnerabile, dar, în același �mp, va
monitoriza corec�tudinea acțiunilor între
prinse sub aspectul respectării drepturilor
copilului.
În ceea ce privește prestațiile sociale ofe
rite familiilor cu copii, Ombudsmanul Copi
lului recomandă autorităților să întreprindă
măsuri suplimentare pentru susținerea fami
liilor cu copii.
h�p://www.sta�s�ca.md/newsview.
php?l=ro&idc=168&id=5343.
DREPTUL LA EDUCAȚIE
Dreptul la educa
presupune obliga
ia
pozi�vă a statului de a asigura gratuitatea
i obliga�vitatea cel pu
in a învă
ământului
primar.
Crearea oportunităților egale în educație
pentru toți copiii este o tendință contempo
rană comună tuturor statelor semnatare ale
Convenției ONU cu privire la drepturile copi
lului. Educația de calitate este un drept fun
damental al copilului pentru a garanta accesul
la oportunități de dezvoltare și de viață, iar
guvernele trebuie să ia toate deciziile în do
meniul educației, ținând cont de acest fapt.
Acest deziderat este susținut de Ombuds
manii europeni pentru protecția drepturilor
copilului, cu referire la o conceptualizare mai
ex�nsă a dreptului la educație, deoarece în
secolul al XXI-lea, dreptul la educație nu poa
te � limitat doar la învățământul obligatoriu.
Acest drept trebuie să includă accesul la
educație pre- și post-obligatorie, la procese
le educaționale formale și non-formale.
Existența inegalităților cons�tuie o în
călcare a dreptului la educație pentru cei
mai dezavantajați copii și statele trebuie
să abordeze de urgență eliminarea acestor
inegalități. Acoperirea nevoilor celor mai
dezavantajați copii implică sisteme și strate
gii care pun bunăstarea copilului în prim-pla
nul oricărei reforme școlare
Ul�mii ani sunt ani de reformă pentru
sistemul educațional din Republica Moldova,
fapt ce a adus schimbări la nivel de percepție
a unor aspecte, cum sunt: educația incluzi
vă (pentru copii din familii social-vulnera
bile sau pentru cei cu cerințe educaționale
speciale), asigurarea condițiilor necesare
pentru instruirea copiilor (alimentația sănă
toasă, transportarea gratuită la ins�tuția de
învățământ de circumscripție, lupta contra
plăților neformale etc.).
Cu toate că mai există rezerve la acest ca
pitol, Ombudsmanul Copilului apreciază fap
tul că autoritățile și-au asumat angajamente
în acest domeniu și speră că, în comun cu alți
27
h�p://ombudsman.md/ro/content/avocatul-po
porului-pentru-protec�a-drepturilor-copilului-maia-
banarescu-par�cipat-la-cea
actori implicați, se va reuși asigurarea drep
tului la educație pentru �ecare copil. Este
foarte important ca Ministerul Educației, în
procesul de reformare a sistemului, să țină
cont de opinia elevilor, care apreciază pro
gramul școlar supraîncărcat, numărul mare
și volumul exagerat al temelor pentru acasă,
calitatea predării disciplinelor școlare etc.
Problemele iden��cate de către Avo
catul Poporului pentru protecția drepturi
lor copilului țin atât de aspectul manage
rial al ins�tuțiilor de învățământ, cât și de
insu�ciența monitorizării modului de res
pectare a reglementărilor legale din partea
subdiviziunilor teritoriale de învățământ.
Una dintre probleme este
asigurarea
cu servicii medicale a ins�tu
iilor preuni
versiatre de învă
ământ
, precum și instru
irea specialiș�lor care ac�vează în aceste
servicii. Potrivit poli�cii de descentralizare,
cadrele medicale din incinta ins�tuțiilor de
învățământ nu se a�ă în subordinea Minis
terului Sănătății, fapt ce pune la îndoială
pregă�rea și informarea acestora despre
ul�mele tendințe în domeniu, calitatea ser
viciilor prestate, controlul e�cienței acestora
și, respec�v, remunerarea corespunzătoare.
Conform Biroului Național de Sta�s�că
în anul de învățământ 2015/2016, punctul
medical este disponibil în 47,5%
coli pri
mare, 82,2% gimnazii
i 96,2% licee. Minis
terul Educației menționează faptul că, în
anul 2016, în ins�tuțiile de învățământ erau
angajați 1014 asistenți medicali și sociali.
Lipsa cadrelor medicale pune în pericol
securitatea și sănătatea copiilor din toate
ins�tuțiile de învățământ preuniversitar, în
special în cazul când medicul este unul din
tre subiecții capabili să depisteze abuzurile
�zice aplicate acestora.
De asemenea, nu putem ignora pro
blemele ce țin de respectarea normelor
sanitaro-igienice. Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului, în urma
vizitelor efectuate la nivelul comunităților,
precum și în baza informațiilor parvenite de
la Direcțiile de Învățământ din toată țara, a
constatat faptul că o problemă majoră, în
special în mediul rural, este lipsa blocurilor
sanitare în interiorul ins�tuțiilor -WC-urile
sunt amplasate în curte, care, în marea lor
parte, nu sunt conectate la re
ele de apeduct
i nu sunt dotate cu lavoare, as�el creându-
se impedimente atât pentru respectarea igi
enei personale, cât
i pentru men
inerea lor
în stare sanitaro-tehnică.
Lipsa cadrelor didac�ce
sau insu�ciența
acestora la unele materii de studii este
o altă problemă iden��cată în sistemul
educațional. Raportul auditului privind
performanța instrumentelor guverna
mentale îndreptate la modernizarea/
îmbunătățirea serviciilor în cadrul sistemului
educațional din 22.11.2016 re�ectă faptul
că analiza informațiilor privind necesarul
de cadre didac�ce deținute de Ministerul
Educației în anul 2016 (1252 de unități va
cante) con�rmă o creștere cu 162 de unități
față de anul 2014 (1090 de unități vacante).
Prin urmare, datele elucidate atestă faptul
că gradul de acoperire a locurilor vacan
te în anul 2016 a cons�tuit, în medie, circa
61,5%, �ind în scădere cu 3,1 p.p. față de
anul 2015. Totodată, gradul de acoperire la
nivelul unităților administra�v-teritoriale în
anul 2016 a variat de la 5,1% până la 100%.
Sinteza datelor privind gradul de acoperire a necesită
ilor de cadre didac�ce pe unele
Incluziunea școlară este un subiect de
discuție, deoarece re�ectă modul de inte
grare școlară a copiilor cu necesități speci
ale, a copiilor din familii social-vulnerabile,
dar și a copiilor nevaccinați.
Integrarea școlară a copiilor orfani sau
lipsiți temporar de grija părintească cons�
tuie un alt segment de interes a Avocatului
Copilului. În conformitate cu prevederile
pct.7 al Regulamentului de organizare
desfă
urare a admiterii la programe de for
mare profesională tehnică postsecundară și
postsecundară nonterțiară, aprobat prin Or
dinul ministrului Educației nr. 545 din 8 iunie
„Copiii răma
i fără ocro�re părinteas
că vor � scu�ți de taxa de înscriere la admite
re și vor � cazați gratuit în căminul ins�tuției
de învățământ, în perioada de admitere.”
Cu toate acestea, Ombudsmanul Co
pilului a iden��cat mul�ple cazuri când
ins�tuțiile de învățământ au perceput taxe
de studii de la copiii orfani.
Elocvent, în acest aspect, este cazul
unei eleve, copil orfan, care a fost obli
gată de administrația Colegiului „V.Lupu”
din Orhei, unde învață, să achite taxa de
studii, în po�da faptului că administrația
ins�tuției deținea informația despre sta
tutul acestui copil. După intervenția Avo
catului Poporului pentru protecția drep
turilor copilului (Avizul cu recomandări
nr. 06-2/2 din 12.01.2017), ins�tuția de
învățământ i-a returnat banii achitați pen
tru perioada de studii.
În ceea ce privește accederea copiilor
nevaccinați în ins�tuțiile de învățământ,
potrivit Legii privind supravegherea de stat
a sănătă
ii publice,
„admiterea copiilor în
colec�vități și ins�tuții educaționale și de
recreere este condiționată de faptul vac
cinării lor pro�lac�ce sistema�ce”.
Copiii
nevaccinați sunt admiși în școli sau grădinițe
după administrarea dozelor de vaccin, con
form calendarului de vaccinări din Republica
Moldova.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului susține promovarea
măsurilor de pro�laxie, dar consideră că este
inadmisibilă îngrădirea dreptului la educație
a unui copil sănătos, din cauza lipsei imuni
zării, fapt discriminatoriu în realizarea drep
tului la educație în raport cu ceilalți copii.
Mai mult ca atât, există copii cu dizabilități
cărora le sunt contraindicate anumite vac
Un alt subiect ce a fost inclus pe agenda
Avocatului Poporului pentru protecția drep
turilor copilului se referă la
accesul copiilor
la spa
ii de recreare
(de joacă și ac�vități
spor�ve).
Actualmente nu toate ins�tuțiile preu
niversitare de învățământ dispun de spații
pentru desfășurarea orelor de sport, iar cele
care dispun - nu au dotarea respec�vă ne
cesară.
Conform Biroului Național de Sta�s�că,
în anul de studii 2015/2016, aproape �eca
re a doua
coală primară este dotată cu sală
de sport, iar în cazul gimnaziilor
i al liceelor,
i, respec�v, 93,4% dintre acestea.
Ombudsmanul Copilului accentuea
ză necesitatea promovării ac�vităților
extrașcolare, deoarece acestea sunt cele mai
e�ciente măsuri de prevenire a factorilor ce
atentează la viața, la sănătatea și integrita
tea psihologică a copilului.
inând cont de aceste date relevante,
Avocatul Poporului pentru protecția dreptu
rilor copilului concluzionează că se impune
imperios necesitatea de a coordona efortu
rile specialiș�lor din domeniul educației și al
sănătății pentru asigurarea școlilor primare
cu săli/terenuri de sport, având în vedere că
prac�carea sportului este primordială pen
tru dezvoltarea copiilor. Biroul Național de
Sta�s�că arată că aproxima�v jumătate din
tre ins�tuțiile preșcolare nu dispun de săli de
În 2016 persistă și problema
copiilor
colariza
. Potrivit informației prezentate
de Ministerul Educației
, din numărul total
de 684,5 mii de copii în Republica Moldova,
115 sunt neșcolarizați.
Scrisoarea Ministerului Educației nr. 02/15-489 din
Datele publice ale Ministerului Educației
arată că, la �nele semestrului I al anului de
studii 2016-2017, numărul de copii cu aban
don școlar a cons�tuit 148 de elevi, compa
ra�v cu 203 copii la �nele anului de studii
2014-2015. Dintre cei care abandonează
școala, 19 sunt elevi din clasele I-IV-a și 129
din clasele a V-IX-a.

Conform aceleiași surse, numărul copi
ilor neșcolarizați în 2016 rămâne constant în
comparație cu anul 2015.
La capitolul abandonului școlar, raportat
la anii precedenți, a fost constatată o reme
diere lentă a situației. Mo�vele abandonu
Numărul de copii din ins�tu
iile de învă
ământ preuniversitar
Nr. total de copii
din Republica Moldova
La situația din 01 ianuarie
Nr. de copii neșcolarizați (vârsta,
cauza, mediul)
2013-2015 la situația din
31 mai; 2016 – la situația
Nr. copiilor care au abandonat
școala (vârsta, cauza, mediul)
2013-2015 la situația din
31 mai, 2016 – la situația
Nr. ins�tuțiilor de învățământ
Nr. de ins�tuții rezidențiale
din subordinea Ministerului
Educației și APL
Nr. de copii din ins�tuții
rezidențiale
Nr. de ins�tuții de învățământ
Nr. asistenților medicali și sociali
din ins�tuțiile de învățământ (de
speci�cat câte vacanțe, cauza)
ME nu dispune de nr.
funcțiilor vacante și
cauzele acestora
Nr. total de psihologi (de
speci�cat câte vacanțe, cauza)
ME nu dispune de nr.
funcțiilor vacante și
cauzele acestora
Nr. de copii neșcolarizați din
cauza nevaccinării
Sursa: Ministerul Educației
lui școlar sunt diverse: 53 de copii au plecat
peste hotare cu părinții (16 dintre ei -copii
de etnie romă, retrași periodic din țară cu
părinții, care pleacă la muncă), 40 de copii-
pe mo�v de refuz al părinților și lucrează, 20
- căsătorie, concediu de îngrijire a copilului,
în căutare, 19 - fugari, vagabondaj, 6 – din
cauza stării materiale precare, 5- pe mo�ve
de sănătate, 5 copii - din cauza nereușitei
școlare.
Este necesar de subliniat că, în mare par
te, mo�vele ce au stat la baza abandonului
școlar în anul de studii 2016-2017 nu sunt
esențial diferite de cele din anii precedenți.
Ministerul Educației, pentru a redresa
situația creată, a elaborat Planul de acțiuni
privind prevenirea și combaterea abandonu
lui școlar și a absenteismului în învățământul
general și Instrucțiunea privind prevenirea și
combaterea abandonului școlar și a absen
teismului (Ordinul ministrului Educației nr.
559 din 12.06.2015) și a stabilit proceduri și
mecanisme de colectare a datelor de la nivel
local; a revizuit schemele de intervenție în
cazurile de nefrecventate a școlii; a sistema
�zat date care re�ectă în dinamică frecvența
elevilor înregistrată la �nele semestrelor I și
II ale anului de studii.
Avocatul Copilului consideră că
ins�tuțiile de învățământ urmează să inten
si�ce conlucrarea cu ceilalți reprezentanți ai
Mecanismului intersectorial de cooperare
pentru iden��carea, evaluarea, referirea,
asisten
i monitorizarea copiilor vic�me
poten
ialele vic�me ale violen
ei, neglijării,
exploatării
i tra�cului în vederea responsa
bilizării părinților pentru prevenirea abando
nului școlar și școlarizării copiilor.
Alimenta
ia copiilor,
în cadrul
ins�tuțiilor de învățământ preșcolar, a reve
nit în 2016, ca și în anii anteriori, în atenția
societății. Ombudsmanul Copiilor a fost
permanent preocupat de această proble
mă, deoarece alimentația copiilor în cadrul
ins�tuțiilor sistemului educațional este un
factor determinant pentru sănătatea întregii
generații, iar soluționarea problemei calității
alimentelor pentru copii, Avocatul Poporu
lui pentru protecția drepturilor copilului o
Mo�vele abandonului școlar din anii de studii 2015/2016
Cauzele
Nr. de copii cu
colar
Nr. de copii
colariza
Plecați în afara țării cu părinții
Refuzul părinților/lucrează
Căsătorie/ concediu de îngrijire a copilului
Vagabondaj ca urmare a plecării de acasă
Starea materială precară
Mo�ve de sănătate
Nereușita școlară
În total
Sursa:
Ministerul Educației
vede în abordarea sistemică și consecventă
din partea tuturor autorităților și organelor
responsabile.
Conform cadrului norma�v, care regle
mentează domeniul alimentației elevilor în
ins�tuțiile de învățământ, doar elevii clase
lor primare și cei din clasele a V-XII-ea din
ins�tu
iile de învă
ământ din raioanele de
est ale Republicii Moldova, subordonate Mi
nisterului Educa
i din ins�tu
iile de în

ământ din raioanele Dubăsari, Cău
Anenii Noi, amplasate în zona de securitate,
sunt alimentați gratuit
Totodată, doar elevii claselor a V-XII-ea,
care provin din familii socialmente vulnera
bile, sunt alimentați gratuit din contul mij
loacelor autorităților administrației publice
locale.
Norma �nanciară, stabilită de Ministerul
Educației, pentru alimentarea gratuită a ele
vilor în anul 2016 a cons�tuit suma de 7,45
, doar pentru asigurarea dejunului
sau prânzului. În mod evident, este o sumă
care nu poate acoperi în mod real necesarul
nutrițional pentru copilul în vârstă de 7-11
ani, potrivit căruia, din alimentația zilnică a
copiilor nu trebuie să lipsească proteinele de
natură animală – brânzeturi, ouă, pește, car
ne, dar și fructele și legumele.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu pri
vire la alimentarea elevilor, nr. 234 din 25 februarie
Ordinului ministrului Educației, nr.759 din
O altă problemă constă în faptul că pro
dusele alimentare sunt procurate prin pro
cedura de achiziții publice
, iar furnizorul de
produse este selectat după criteriul de cel
mai mic preț oferit. Drept rezultat, ca urma
re a insu�cienței resurselor �nanciare alo
cate pentru alimentația copiilor, precum și
din cauza prevederilor în baza la care are loc
procedura de achiziționare, calitatea produ
selor alimentare achiziționate nu corespun
de normelor sanitare recunoscute.
Către sfârșitul anului 2016 au fost depis
tate mai multe încălcări grave în domeniu și
începute dosare penale pe fapte ce se referă
la calitatea produselor achiziționate. Unele
ins�tuții de învățământ nu dispun de can�ne
școlare, elevii „iau masa” în sălile de clasă
sau în can�nele grădinițelor.
Studiile arată că �ecare al optulea copil
din ins�tuțiile preșcolare și ins�tuțiile pre
universitare de învățământ se expune unui
risc de a se îmbolnăvi ca urmare a u�lizării
apei neconforme normelor sanitare stabilite
după con
inutul de nitra
i �uor. Fiecare
al patrulea copil este expus la concentra
sporite de bor
i �ecare al
aselea pre
colar
riscă îmbolnăvire de boli diareice acute, ca
urmare a consumului de apă poluată micro
În acest context, Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului
consideră
necesară
întreprinderea măsurilor din par
tea autorităților publice pe segmentul for
��cării eforturilor de mobilizare comunitară
întru ameliorarea situației. Este necesar să
�e modi�cată procedura de achiziții publice
și intensi�cată veri�carea calității produselor
alimentare și a bucatelor preparate, conside
ră Ombudsmanul.
colarizării copiilor diferitor
etnii
este urmărit de Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului și abordat
pe larg în cadrul studiului „Percepții asupra
Legea nr. 96 din 13 aprilie 2007 privind achizițiile
h�p://deschide.md/ro/s�ri/social/4439/Ra
port-UNICEF-CNSP-%C3%8En-�ecare-a-patra-
gr%C4%83dini%C5%A3%C4%83-se-consum%C4%83-
ap%C4%83-care-prezint%C4%83-risc-pentru-
s%C4%83n%C4%83tate.htm.
drepturilor omului în Republica Moldova”
realizat de O�ciul Avocatului Poporului în
anul 2016. Un aspect cercetat în studiu este
crearea de către stat a condițiilor su�cien
te pentru ca elevii din școlile cu predare
în limbă rusă să însușească limba de stat.
Conform studiului, circa 1/3 de respondenți
consideră că aceste condiții sunt su�ciente,
atribuind acestora note de 7-10. Mai puțin
de acord sunt respondenții din mediul ur
ban cu aceeași 1/3 răspunsuri notate cu 1-4,
cei din mediul rural s-au expus mai puțin
în acest context. Totodată, circa 40% din
tre respondenții de alte naționalități, dar și
21,3% moldoveni/români consideră că sta
tul nu creează condiții su�ciente pentru ca
elevii din școlile cu predare în limbă rusă să
însușească limba de stat, notând cu 1-4 răs
punsul la întrebarea respec�vă.
Ar�colul 4(1) Legea cu privire la dreptu
rile persoanelor apar
inând minorită
ilor na
i la statutul juridic al organiza
lor nr.382 din 19.07.2001 prevede că statul
garantează persoanelor apar
inând minori

ilor na
ionale dreptul la egalitate în fa
i la protec
ie egală în fa
La moment, Guvernul Republicii Moldo
va a aprobat Planul de ac
iuni privind sus
nerea popula
iei de etnie romă din Republi
ca Moldova pentru anii 2015-2020
. Unul
dintre obiec�ve se referă la asigurarea efec
�vă a accesului persoanelor de etnie romă la
servicii de educa
ie, de asisten
ă medicală,
de încadrare în câmpul muncii, de documen
tare
i condi
ii mai bune de locuit prin pro
movarea la scară na
ională a serviciului de
mediatori comunitari.
Pentru a evalua e�ciența mediatorului
comunitar, inclusiv pe segmentul ce ține de
școlarizarea copiilor de etnie romă, Coaliția
„Vocea Romilor”, în parteneriat cu Fundația
Est-europeană, a întocmit în anul 2016 un
Raport cu privire la analiza cadrului func
i a actelor norma�ve cu privire la forma
lizarea, consolidarea
i e�cien�zarea ac�vi

ii mediatorului comunitar.
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/ro-raport_do_�nal_pentru_�
par.pdf.
h�p://lex.jus�ce.md/viewdoc.php?ac�on=view&v
iew=doc&id=339319&lang=1
Conform acestui raport, mediatorul va �
cel care va contribui la diminuarea număru
lui de copii romi neșcolarizați.
Cu toate că raportul subliniază rolul me
diatorului comunitar în școlarizarea copiilor
de etnie romă, la 15.09.2016 din numărul
total de mediatori necesari - 48 de unități
doar 20 unități
de facto
ac�vau, dintre care
14 - cu program deplin de muncă, 2 - cu pro
gram de jumătate de zi și 4 - în bază de vo
luntariat. Angajarea și �nanțarea mediato
rilor comunitari, în corespundere cu cadrul
legal național, se fac din bugetul autorităților
publice locale de nivelul I.
Avocatul Copilului consideră că este
oportun de luat în calcul opinia re�ectată în
Declarația �nală a misiunii raportorului spe
cial al ONU pentru subiectele minorităților
în Republica Moldova, dna Rita Izsák-Ndiaye,
din luna iunie 2016, și anume
: „Recunoscând
rolul esen
ial jucat de mediatorii comunitari
romi în construirea unor pun
i între autorită
i persoane de etnie romă
i realizările con
crete ale acestora în promovarea drepturilor
romilor, trebuie luate măsuri pentru a com
pleta toate posturile vacante
i asigurarea
salariilor lor de la bugetul central.”
Transportarea elevilor
la școlile de
circumscripție este și o parte a reformei
structurale în domeniul învățământului ce
are drept scop asigurarea accesului �ecărui
copil la o educație de calitate.
Esența reformei constă în reorganiza
rea ins�tuțiilor de învățământ, as�el încât
să �e op�mizate costurile pentru procesul
și condițiile de instruire per elev, din cauza
prețurilor exagerate care trebuiau suportate
pentru întreținerea unor ins�tuții, care erau
frecventate de un număr foarte mic de elevi,
drept consecință a regresului demogra�c, în
special în mediul rural.
Potrivit informației relatate de către Mi
nisterul Educației
, în temeiul datelor pre
zentate de organele locale de specialitate
în domeniul învățământului, transportarea
elevilor în anul de sudii 2016-2017 este re
alizată cu 310 autobuze școlare din contul
alocațiilor prevăzute în �nanțarea pe bază
Scrisoarea minsitrului Educației, nr. 02/15-489 din
de cost standard per elev a ins�tuțiilor de
învățământ. Respec�v, conform situației de
la data de 01.10.2016, din numărul total de
791 de elevi, circa 18
088 de copii (6%)
au fost transportați la școală în altă localitate.
Totodată, în baza datelor direcțiilor de
învățământ, pentru transportarea elevilor
mai sunt necesare 120 unități de transport.
Ombudsmanul Copilului apreciază
intenția și eforturile depuse de autoritățile
publice în asigurarea transportării fără ris
curi a copiilor la ins�tuția de învățământ de
circumscripție, inclusiv transport adaptat
pentru copiii cu dizabilitați, dar subliniază că
acest domeniu rămâne în vizorul său că �ind
unul de importanță majoră pentru reușita
asigurării nivelului corespunzător al proce
sului instruc�v-educa�v.
RECOMANDĂRI:
Iden��carea unui mecanism de asigura
re a �ecărei ins�tuții de învățământ cu
cadre medicale, conform legislației în
vigoare și instruirii con�nue a acestora
și transferarea lor în subordinea Ministe
rului Sănătății;
Informarea copiilor cu privire la modul
sănătos de viață și promovarea măsuri
lor extrașcolare (spor�ve, educaționale,
culturale, ar�s�ce);
Consolidarea mecanismelor de iden��
care, de raportare și prevenire a aban
donului școlar și elaborarea Instrucțiunii
și Planului de acțiuni privind prevenirea
și combaterea abandonului școlar și ab
senteismului în învățământul general
(Ordinul ministrului Educației nr. 559 din
Susținerea familiilor a�ate în situație de
risc pentru a preveni situațiile în care
copiii abandonează școala pe mo�v de
sărăcie;
Realizarea obiec�velor Strategiei de
integrare a minorităților naționale din
Republica Moldova în perioada anilor
Adaptarea norma�velor �nanciare
pentru alimentația elevilor în cadrul
ins�tuțiilor de învățământ preuniversitar
și suplimentarea resurselor �nanciare
pentru a asigura un meniu corespunză
tor dezvoltării copilului;
Asigurarea ins�tuțiilor de învățământ
preuniversitar cu produse alimentare
de calitate, prin modi�carea criteriilor
de selectare a furnizorilor de produse
alimentare, care să corespundă nu doar
după criteriu de cel mai mic preț, dar și
după cele de calitate stabilite ca și normă
la nivel național a produselor;
Amenajarea spațiilor pentru alimentația
elevilor corespunzător cerințelor medi
co-sanitare.
Consultarea opiniei elevilor, prin crea
rea și funcționarea Consiliilor elevilor și
�nerilor în cadrul reformei sistemului
educațional.
DREPTUL LA TIMP LIBER,
LA RECREARE ȘI ACTIVITĂȚI
CULTURALE
Dreptul la �mp liber, la recreare
ac�vită
i culturale
presupune dreptul co
pilului la �mp liber, la joc
i par�ciparea la
ac�vită
i ar�s�ce.
Orice guvern este obligat prin instru
mentele internaționale ra��cate de a-și in
tensi�ca eforturile de garantare a dreptului
copilului la odihnă
i la �mp liber, de a se
juca
i de a lua parte la ac�vită
i recrea�ve
potrivite vârstei sale
i de a par�cipa liber la
a culturală
i ar�s�că.
În acest context, Avocatul Poporului
pentru protecția drepturilor copilului acor
dă o atenție deosebită respectării acestui
drept, subliniind faptul că guvernul trebuie
să își intensi�ce eforturile și să pună la dis
pozi
ia copiilor, mai ales celor cu dizabilită
ii de joacă adecvate unde ace
�a să poa
tă desfă
ura ac�vită
i recrea�ve.
La acest capitol, Ombudsmanul Copi
lului a luat act de opiniile copiilor expuse
la întrunirile cu ei, precum și de concluziile
experților în domeniul educației și cerce
tării, care atenționează asupra faptului că
curricula este in�exibilă și supraîncărcată
h�p://www.ipp.md/public/�les/Proiecte/Studiu_
Formarea_Competentelor-Cheie.pdf
Curricula nu serve
te ca bază pentru cre
i func
ionarea unui sistem efec�v de
orientare
colară
profesională, candida
la studii, elevii
i studen
ii nu văd rolul stu
diilor pe care le urmează în viitorul traseu
profesional”.
Raportul copiilor din Moldova pentru
Comitetul ONU privind Drepturile Copilului
pe anul 2016
arată că programul școlar
este prea încărcat. Conform opiniei copiilor,
elevii au câte 6-9 lecții și vin acasă obosiți.
Din acest mo�v ei nu au su�cient �mp liber
și putere de concentrare pentru a-și face te
mele pentru acasă, care sunt și ele în volum
mare, nu reușesc să se implice în ac�vități
extrașcolare, să comunice cu semenii, să se
odihnească. De multe ori, orarul lecțiilor nu
este adaptat la nevoile, la ritmul și regimul
copilului: disciplinele mai di�cile (matema�
ca, �zica, chimia, biologia) sunt puse la �na
lul zilei, iar cele opționale – printre primele;
deseori lecțiile di�cile sunt puse în orar în
aceeași zi, una după alta.
Conform cadrului legal, ac�vită
extrașcolare (cor, cerc de dans, orchestre,
artă decora�vă aplicată, design, ikebana, ar
�zanat, pictură, gra�că, ac�vități de cerceta
re la disciplinele de studii etc.) prevăd câte
opt ore săptămânal pentru �ecare complet
de clase I-IX-a
i câte patru ore săptămânal
pentru �ecare complet de clase a X-XII-ea,
conform Planului-cadru pentru învățământul
primar, gimnazial și liceal pe anul de studii
, însă specialiș�i din domeniu
remarcă faptul că în realitate acestea nu se
desfășoară, îndeosebi în mediul rural, unde
nu există aceste posibilități:
Studiul comprehensiv privind domeniul
educațional și al poli�cilor educaționale, Educația în
Republica Moldova, susținut de către Fundația pen
tru Libertate ”Friedrich Naumann”, Chișinău, 2016.
h�p://drepturilecopilului.md/�les/Raport_DC_
ONU_FINAL_for%20WEB.pdf.
h�p://www.edu.gov.md/sites/default/�les/plan-
cadru_2016-17.pdf.
Avocatul Poporului pentru protecția drep
turilor copilului concluzionează că este
absolut necesară
coordonărea eforturi
lor speciali
din domeniul educației
și sănătății pentru racordarea curriculei la
cerințele unei societăți moderne, dar și să
nătoase. Mai mult ca atât, încadrarea copi
ilor în ac�vități extracurriculare, după cum a
fost menționat, este una dintre cele mai e�
ciente metode de dezvoltare mul�laterală a
copilului, dar și una dintre cele mai e�ciente
metode de prevenire a unui comportament
deviant și an�social.
MUNCA COPILULUI
Munca copilului
presupune obliga
ia po
zi�vă a statului de a proteja copilul de an
gajarea acestuia într-o muncă ce cons�tuie
un pericol pentru sănătatea, educa
ia sau
dezvoltarea sa.
Convenția cu privire la drepturile copilului
s�pulează că statele-părți recunosc dreptul
copilului de a � protejat împotriva exploatării
economice și exercitării unei munci ce com
portă riscuri sau îi împiedică educația sau îi
dăunează sănătății sau dezvoltării sale �zice,
mentale, spirituale, morale sau sociale.
Specialiș�i Centrului Național de Sănă
tate Publică atenționează asupra faptului
că munca grea și improprie are, cel mai des,
consecințe nefaste asupra sănătății copilu
lui. Pot apărea cefozele, scoliozele și lordoze
le. La fel, pe termen lung, dacă un copil ar �
implicat în ac�vitățile �zice neadecvate vâr
stei și par�cularităților morfo�ziologice, ar �
o in�uență asupra sistemului cardiovascular.
Paralel, în ul�ma perioadă mass-me
dia re�ectă faptul că: „Munca copilului în
Moldova este determinată de sărăcie
inechitate, care s-au ampli�cat în perioada
Până la 120 de elevi
4 ore (o sec
ie spor�vă)
de la 121 până la 280 de elevi
8 ore (2 sec
ii spor�ve)
de la 281 până la 400 de elevi
16 ore (4 sec
ii spor�ve)
de la 401 până la 640 de elevi
24 de ore (6 sec
ii spor�ve)
de la 641 până la 880 de elevi
32 de ore (8 sec
ii spor�ve)
de la 881 până la 1120 de elevi
40 de ore (10 sec
ii spor�ve)
peste 1121 de elevi
48 de ore (12 sec
ii spor�ve)
de tranzi
ie la economia de pia
ă. Deseori,
ii, presa
i de griji, nu în
eleg bene�ciile
pe termen lung ale inves�
iilor în educa
în raport cu câ
�gul pe termen scurt adus de
munca copilului.
Aceasta se întâmplă din cauza incapaci

ii părin
ilor de a privi dincolo de strategiile
de supravie
uire în care sunt prin
i, a lipsei
de încredere în posibilitatea sistemului de
educa
ie de a cre
te
ansele copiilor pen
tru o muncă decentă în viitor, a percep
potrivit cărora munca este bene�că pentru
dezvoltarea copilului (indiferent de pericole
le legate de munca efectuată de copii).”
Ombudsmanul Copilului consideră nece
sară educarea copilului și adaptarea acestu
ia la viața socială prin susținerea părinților
și reprezentanților legali la diferite ac�vități
casnice sau agricole, însă toate aceste
ac�vități trebuie desfășurate în măsura în
care să nu pericliteze sănătatea, educația
sau dezvoltarea sa.
Această stare de lucruri implică o altă
abordare din partea autorităților publice,
inclusiv necesitatea desfășurării campani
ilor de informare cu implicarea sindicatelor,
patronatelor, societății civile pe segmentul
prevenirii muncii ilegale a copiilor și riscurile
INTERZICEREA TORTURII ȘI
PRIVĂRII DE LIBERTATE
Interzicerea torturii
i privării de libertate
presupune obliga
ia pozi�vă a statului de a
proteja copilul de privări de libertate ilegale,
de tortură
i rele tratamente.
Una dintre prioritățile Avocatului Popo
rului pentru protecția drepturilor copilului,
40
h�p://vocea.md/munca-copilului-in-republica-
moldova/
inclusiv în calitatea sa de membru al Consi
liului pentru prevenirea torturii în Republica
Moldova, este prevenirea torturii și a relelor
tratamente față de minori.
Respec�v, o atenție aparte este acordată
cazurilor de reținere a minorului, de plasare
în detenție, precum și de executare a hotărâ
rilor judecătoreș� cu închisoarea.
Conform datelor o�ciale ale Departa
mentului Ins�tuții Penitenciare al Republicii
Moldova în anul 2016, în arest preven�v erau
26 de minori, dintre care 18 aveau vârsta de
17 ani și toți erau băieți. Dintre aceș�a, 10 au
săvârșit infracțiuni grave și 13 - deosebit de
grave.
Cei 37 de minori (35 de băieți și 2 fete)
executau pedeapsa închisorii în anul 2016, 20
dintre ei aveau a�nsă vârsta de 17 ani. Dura
ta medie de deten
ie a minorilor după con
damnare o cons�tuie 3 ani.
Ombudsmanul Copilului recomandă ac
torilor implicați în examinarea cazurilor cu
implicarea minorilor să �e aplicate măsurile
preven�ve alterna�ve privării de libertate,
iar în cadrul urmăririi penale altele decât
arestarea preven�vă, conform legislației pe
De asemenea condițiile de detenție a mi
norilor adesea nu corespund standardelor,
ceea ce generează tratament degradant și,
în acest sens, izolatoarele de urmărire pena
lă reprezintă o problemă majoră.
O altă problemă iden��cată este respec
tarea drepturilor copiilor în vârstă de până
la trei ani a�ați în ins�tuțiile penitenciare cu
mamele care își ispășesc pedeapsa. În opi
nia Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului, în bugetele ins�tuției
penitenciare unde se a�ă aceș� copii trebuie
să �e o prevăzută o linie bugetară separată
pentru acoperirea tuturor necesităților de
întreținere a copiilor.
h�ps://drive.google.com/�le/d/0B3cDJ-
pp652HTHhLbFJUSmE1Znc/view
Informa
ia privind numărul copiilor (băie
i/fete)
i durata medie a deten
Numărul copiilor
(băieți/fete)
Durata medie de
detenție
Sursa: Departamentul Ins�tuțiilor Penitenciare al Republicii Moldova
DREPTUL LA ÎNGRIJIRI
RECUPERATORII
Dreptul la îngrijiri recuperatorii presupu
ne obliga
ia pozi�vă a statului de a asigura
un tratament adecvat pentru recuperarea
psihologică
i socială a copiilor vic�me ale
torturii, maltratării, sau exploatării.
Realitățile sociale denotă faptul că ade
sea copiii devin vic�me ale diferitor forme
de abuzuri, maltratări, fapte cali�cate drept
infracțiuni.
Datele o�ciale arată că, pe parcursul a
douăsprezece luni ale anului 2016, pe 980
de cauze penale – 1029 de copii au fost o�
cial cali�cați și recunoscuți cu statut de vic�
me ale infrac
iunilor (2015 - pe 1334 de cau
ze penale), ceea ce cons�tuie o descre
tere
cu 26,53% compara�v cu perioada analogă
a anului precedent. Copiii au devenit vic�
me ale infrac
iunilor contra vie
ii
i sănătă
ii, �ind pornite 11 cauze penale conform
elementelor cons�tu�ve ale infrac
prevăzute de ar�colele 145-149 Codul penal
(anul 2015- 6), 28 – pentru vătămarea inte
grită
ii corporale (anul 2015-32).
Copiii sunt frecvent vic�me ale infrac
unilor patrimoniale, �ind pornite 247 de ca
uze penale în baza elementelor cons�tu�ve
ale infrac
iunii prevăzute de ar�colul 186 al
Codului penal (2015-291); 47 – conform ar
�colului 187 Cod penal (2015-57); 2 – con
form ar�colului 188 Cod penal (2015-1).
Concomitent, au fost înregistrate 40 acte
de huliganism împotriva copiilor (2015-53),
iar în 79 cazuri (2015-84) ace
�a au devenit
vic�me ale infrac
iunii prevăzute de art.264
al Codului Penal (încălcarea regulilor de se
curitate a circula
În anul 2015 au fost iden��cate 68 vic�
me ale tra�cului de copii, număr dublu fa
de cel înregistrat în 2014 (26 vic�me iden�
�cate). Dintre ace
�a, 48 au fost exploatați
sexual, iar 19 - exploatați prin muncă. Tra�
cul intern de copii se menține
i în anul 2015
pe primul loc, cu 64 de copii iden��ca
i în
acest sens, atestându-se as�el
i o cre
tere
fa
ă de numărul de vic�me ale tra�cului de
copii iden��cați în 2014 (15 vic�me).
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului subliniază că, deși în
anul 2016, compara�v cu 2015, numărul
copiilor care au devenit vic�me ale infrac
unilor este în scădere ușoară, totuși indicele
rămâne destul de ridicat și acestor copii li se
încalcă în con�nuare dreptul la securitate și
protecția respec�vă. Fiecare caz necesită a
� examinat cu maximă diligență, pentru a-i
putea oferi copilului asistența necesară întru
reabilitarea sa psihologică, dar și socială. În
caz contrar, ei riscă să �e afectați pe tot re
stul vieții.
Dat �ind faptul că polițiș�i, la primul
contact cu vic�mele minore, se confruntă
cu problema referirii cazului, iar ulterior - cu
cele ce țin de acordarea asisten
ei acestor
vic�me, a fost luată decizia prin care Minis
terul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
va întreprinde măsuri pentru consolidarea
mecanismelor de implementare a Strategiei
SNR, de acordare necondi
ionată a servicii
lor de asisten
ă vic�melor tra�cului de �ințe
i de monitorizare a procesului post-
asisten
ă/reintegrare a cazurilor.
În cadrul ședinței sale din luna mai 2016,
Comitetul na
ional pentru combaterea tra�
42
h�p://igp.gov.md/sites/default/�les/nota_infor
ma�va_cu_privire_la_starea_delicventei_juvenile_
pe_parcursul_a_12_luni_2016.pdf
cului de �in
e umane a abordat subiectul cu
privire la nerespectarea drepturilor vic�me
i a standardelor interna
ionale în proce
sul de examinare a cauzelor în baza ar�co
lelor 165
i 206 din Codul Penal, care duc la
revic�mizarea acestora. Prin urmare, Comi
tetul a recomandat ins�tu
iilor competente
să ia măsuri suplimentare pentru a elimina
aceste lacune grave.
inând cont de impedimentele
evidențiate pe acest segment, Avocatul Po
porului pentru protecția drepturilor copilului
consideră necesar de a interveni de urgență
în soluționarea acestora.
De asemenea Ombudsmanul Copilu
lui este îngrijorat de insu�ciența măsurilor
de asistență, în special a celei psihologi
ce, atât de necesare pentru reabilitarea
psihoemoțională a copiilor.
RECOMANDĂRI:
Perfec
ionarea mecanismelor de acces
necondi
ionat la asisten
i protec
a copiilor vic�me a diferitor forme de
abuzuri: reprezentare legală a copiilor,
plasament în regim de urgen
ă, servicii
specializate, etc.;
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și
Familiei, în comun cu Ministerul Finan
elor/Administra
ia Publică Locală, să
iden��ce mecanismele de �nan
are a
serviciilor sociale create, precum
i căi
le și metodele de dezvoltare a serviciilor
specializate noi, inclusiv a celor de plasa
ment în regim de urgență;
Perfec
ionarea cadrelor din sistemul
de protec
ie a copilului
i specializarea
acestora conform necesită
ilor noi iden
��cate.
ADMINISTRAREA JUSTIȚIEI
Administrarea jus�
iei juvenile presupu
ne dreptul copiilor, a�a
i în con�ict cu legea
de a � trata
i cu respect a demnită
ii sale
Potrivit Principiilor Organizației Na
nilor Unite pentru prevenirea delincven
juvenile (Principiile de la Riyadh)
, preve
nirea delincven
ei juvenile este o parte im
portantă în prevenirea criminalită
ii în soci
etate. Prin implicarea în sistemul legisla�v,
realizarea unor ac�vită
i sociale folositoare,
a unei orientări umaniste spre societate
i nu
egoistă, persoanele �nere pot dezvolta o a�
tudine străină criminalității.
Prevederile acestor principii, precum și a
altor standarde internaționale din domeniu,
necesită un sistem legisla�v orientat în folosul
copilului, ce-l recunoa
te ca pe un subiect de
drepturi
i libertă
i fundamentale
i asigură că
toate ac
iunile care îl privesc sunt călăuzite în
primul rând de interesul superior al copilului.
În acest context, aspectul jus�ției juve
nile este abordat permanent de către Avo
catul Poporului pentru protecția drepturilor
copilului, fapt re�ectat în rapoartele anuale
precedente. Este necesar de menționat faptl
că acest fenomen capătă amploare, ceea ce
trezește îngrijorarea Ombudsmanului. Din
aceste mo�ve, autoritățile trebuie să între
prindă măsuri pentru a combate premisele
fenomenului.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a readus pe agenda
Principiile Organizației Na
iunilor Unite pentru
prevenirea delincven
ei juvenile (Principiile de la
Riyadh), Rezolu
ia 45/112 14 decembrie 1998 (a 68-a
Sesiune Plenară);
Guvernului problema copiilor din stradă
as�el au fost întreprinse eforturi pentru a
căuta și a găsi soluții, însă problema rămâne
deocamdată deschisă, fără soluții sistemi
ce, reale și viabile. Insu�ciența personalului
competent pentru a interacționa cu as�el de
copii, precum și insu�ciența mijloacelor �
nanciare, sunt principalele cauze ale situației
existente.
Factorii de ordin social și economic
favorizează creșterea numărului de co
pii a�ați în con�ict cu legea. La capitolul
delincvenței juvenile, compara�v cu anii
precedenți,
situația nu a suferit modi�cări
considerabile.
Potrivit informației prezentate de Inspec
toratul General de Poliție,
în anul 2016 au
fost înregistrate 941 de infracțiuni săvârșite
de minori sau cu par�ciparea acestora. Din
numărul total de infracțiuni, minorii au
săvârșit: 5 infracțiuni excepțional de grave,
100 – grave, 610 – mai puțin grave și 66 de
infracțiuni ușoare.
Conform datelor Departamentului
Ins�tuții Penitenciare al Republicii Moldova,
44
h�p://ombudsman.md/ro/content/avocatul-po
porului-pentru-drepturile-copilului-pledeaza-pen
tru-crearea-unui-serviciu-de
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/raport_2015_�nal.pdf;
Scrisoarea IGP MAI nr.34/11-516 din 02.02.2017.
Infracţiuni comise de minori sau cu par�ciparea lor în perioada a 10 luni ale anului 2016
în anul 2016 în arest preven�v se a�au 26 de
băieți, dintre care 18 aveau vârsta de 17 ani.
Dintre aceș�a, 10 au săvârșit infracțiuni gra
ve, iar 13 - deosebit de grave. 11 copii locuiau
în familii incomplete, iar 4 erau separați de
părinți.
În anul 2016, în temeiul unei sen�n
de condamnare, 37 (35 de băieți și 2 fete)
de minori executau pedeapsa, dintre care 20
au a�ns vârsta de 17 ani. Dintre aceș�a, 15
minori provin din familii incomplete, iar unul
locuia separat de familie.
În conformitate cu poli�ca publică de asi
gurare a unei jus�ții prietenoase copilului,
un rol important îl au
condi
iile de audiere
a minorilor.
De mai mult �mp sunt puse în discuție
condițiile din camerele de audieri pentru
minori și în ce măsură acestea corespund
standardelor.
inând cont de informația prezentată de
către Inspectoratul General de Poliție
, în
Inspectoratele de Poliție sunt două came
re de audieri (la IP Căușeni și IP Ungheni),
unde au avut loc 47 de audieri repetate.
Conform Procuraturii Generale
, în procura
turi se a�ă 8 camere de audieri, unde au fost
desfășurate două audieri repetate.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului este îngrijorat de fap
tul că nu sunt elaborate standarde la ni
vel național privind camerele de audieri.
Autoritățile care dispun de camere de audieri
au făcut referire la standarde internaționale,
care reprezintă niște reguli generale.
Jus�ția juvenilă prietenoasă copilului re
prezintă un sistem de drept menit să respec
te demnitatea umană a minorului și să-l asi
gure cu asistența necesară pentru reeducare
și integrarea sa în societate.
educa
iei copiilor din ins�tu
iile
penitenciare
a fost monitorizat în mod speci
al pe parcursul mai multor ani de către Om
budsmanul Copilului. Ins�tuția Ombudsma
nului a realizat Studiul „Respectarea dreptu
lui la învă
ătură a de
ilor/condamnaților
minori din ins�tuțiile penitenciare” în care se
menționează faptul că: „Deși Cons�tuția Re
Scrisoarea IGP, MAI nr.34/11-516 din 02. 02. 2017.
Scrisoarea Procuraturii Generale nr.25-16d/ 2017-
publicii Moldova garantează că învățământul
liceal, profesional și cel superior de stat este
egal accesibil tuturor, pe bază de merit, mino
rilor deținuți în cadrul ins�tuțiilor penitencia
re le este îngrădit acest drept.”
În acest sens, reamin�m
recomandările
studiului
care urmează a � implementate:
Stabilirea numărului de ore și a discipline
lor de studii pentru minorii din ins�tuția
penitenciară, în conformitate cu Ordinul
ministrului Educației „Cu privire la planul-
cadru pentru învățământ primar, gimna
zial și liceal în anul de studii 2016-2017”.
-
Modi�carea Codului de executare al Re
publicii Moldova nr. 443-XV din 24 de
cembrie 2004
i al art. 240 alin.(1) din
Legea cu privire la sistemul penitenciar
nr. 1036 din 17 decembrie 1996, art.11
alin.(13), care prevede că în penitenci
are se organizează în mod obligatoriu
învățământul secundar general al con
ilor și racordarea acestor preve
deri la Cons�tuția Republicii Moldova,
dar și la Codul Educațional care preve
de că învățământul obligatoriu începe
cu grupa pregă�toare din învățământul
preșcolar și se �nalizează cu învățământul
liceal sau învățământul profesional tehnic
secundar și postsecundar, iar obliga�vita
tea frecventării învățământului obligato
riu încetează la vârsta de 18 ani.
Asigurarea procesului educa�v pentru
minorii din detenție care au absolvit ci
-
Asigurarea procesului educa�v pentru
minorii din detenție care la momentul
reținerii/arestării/condamnării au înce
put procesul de studii la ciclul liceal și nu-l
pot con�nua în ins�tuția penitenciară;
Monitorizarea sistema�că a procesului
de învățământ în ins�tuțiile penitenciare;
Asigurarea deținuților cu manuale și re
chizite necesare pentru însușirea progra
mei școlare.
De asemenea rămăne actuală și proble
ma resocializării minorilor.
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/docu
ment/a�achments/raport_tema�c_educa�a_in_pe
niteniarele_pentru_minori.pdf, Studiul „Respectarea
dreptului la învă
ătură a de
ilor/condamnaților
minori din ins�tuțiile penitenciare”, p.5-6.
Sta�s�ca arată că în 2016 din numă
rul total de minori care au bene�ciat de
asistență de integrare socială, circa 47,7%
au fost integrați în societate. În 2013 au fost
integrați aproxima�v 63,4% din numărul to
tal de minori din categoria respec�vă. Cifre
le respec�ve semni�că existența de carențe
în sistemul de integrare socială a minorilor
a�ați în con�ict cu legea.
RECOMANDĂRI:
Dezvoltarea serviciilor de asistență și de
integrare socială a minorilor a�ați în con
tact/în con�ict cu legea;
Integrarea socială a minorilor din ins�tu
ii de deten
Nr. minorilor
înregistra
Nr. minorilor care au bene�ciat de
asisten
ă de integrare socială
Nr. minorilor integra
în societate
Sursa: Inspectoratul Național de Probațiune
Elaborarea standardelor la nivel de țară
pentru camerele de audiere a copiilor-
vic�me/martori ale infracțiunilor;
Dezvoltarea și implementarea progra
melor de perfec
ionare pentru angajații
penitenciarelor pentru a u�liza metode
de educa
ie corespunzătoare vârstei de
Modernizarea bazei tehnico-materiale
pentru a permite de
ilor să �e edu
ca
i corespunzător;
Specializarea profesională și instruirea
con�nuă a tuturor actorilor implicați în
examinarea cazurilor cu privire la minori
(judecători, avocați, procurori ș.a.).
CAPITOLUL III
ACTIVITATEA DE PREVENIRE A TORTURII
BLIGAȚIILE
STATULUI
CONTEXTUL
RATIFICĂRII
OPCAT
Republica Moldova este unul dintre cele
71 de state care au ra��cat la 18 decembrie
2002 Protocolul Opțional la Convenția împo
triva torturii și a altor tratamente crude, in
umane sau degradante (denumit în con�nu
are OPCAT sau Protocol), adoptat de Aduna
rea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
Tortura si pedepsele sau tratamentele in
umane sau degradante sunt interzise
i con
s�tuie încălcări grave ale drepturilor omului.
Este în con�nuare necesară luarea de măsuri
pentru a realiza scopurile Conven
iei împo
triva torturii
i a pedepselor sau tratamen
telor inumane sau degradante
i a consolida
protec
ia persoanelor private de libertate,
împotriva torturii
i a tratamentelor sau pe
depselor inumane sau degradante.
Odată cu ra��carea OPCAT, statul este
obligat să men
ină, să desemneze sau să în
eze, cel mai târziu la un an de la intrarea
în vigoare a prezentului Protocol sau de la ra
��carea sau aderarea la acesta, unul sau mai
multe mecanisme na
ionale independente
de prevenire a torturii, în scopul combaterii
torturii la nivel na
ional. Mecanismele în�
ate de către unită
i descentralizate pot �
desemnate ca mecanisme na
ionale de pre
venire în sensul prezentului Protocol dacă se
conformează prevederilor acestuia.
În accepțiunea OPCAT, orice loc, public
sau privat, pe care un copil, adult sau tânăr,
nu-l poate părăsi din propria voință, înseam
nă ins�tuție priva�vă de libertate. Pentru a
putea preveni orice formă de tortură, tra
tament inuman ori degradant care ar putea
să apară în as�el de ins�tuții de �p închis,
Protocolul ins�tuie controlul public printr-
un mecanism de vizite neanunțate. Scopul
acestui mecanism este ca oamenii să �e mai
protejați de abuzurile funcționarilor de stat.
Pentru a permite mecanismelor
naționale, precum și celor internaționale
să î
i îndeplinească atribu
iile, statele-păr
la Protocol și-au asumat angajamentul să le
acorde:
Acces neîngrădit la toate informa
iile re
feritoare la numărul persoanelor private de
libertate în locurile de deten
ie, precum
i la
i amplasarea acestora;
Acces neîngrădit la toate informa
iile ce
privesc tratamentul aplicat acelor persoane,
precum
i condi
iile de deten
Accesul neîngrădit la toate locurile de
deten
i la instala
i amenajările aces
tora;
Posibilitatea de a avea întrevederi cu
persoanele private de libertate, fără mar
tori, �e personal, �e cu un interpret, dacă
se consideră necesar, precum
i cu orice altă
persoană despre care Subcomitetul de Pre
venire sau membrii mecanismului național
de prevenire consideră că poate furniza in
forma
ii per�nente;
Libertatea de a alege locurile pe care
dore
te să le viziteze
i persoanele cu care
dore
te să aibă întrevederi.
Orice obiec
ie referitoare la vizitarea
unui anumit loc de deten
ie se poate formu
la numai din mo�ve urgente
i impera�ve ce
in de apărarea na
ională, de siguran
a pu
blică, de calamită
i sau tulburări grave la lo
cul de vizitat, care împiedică în mod tempo
rar desfă
urarea vizitei. Existen
a unei stări
de urgen
ă declarate nu poate � invocată de
către un stat-parte ca mo�v de a obiecta la
efectuarea unei vizite.
Potrivit OPCAT, nici o autoritate
i nici un
ionar nu va dispune, nu va aplica, nu va
permite sau tolera vreo sanc
iune împotri
va vreunei persoane sau organiza
ii pentru
fapta de a � comunicat Subcomitetului de
Prevenire sau delega
ilor acestuia orice in
forma
ie, �e ea adevărată sau falsă,
i nici
una dintre aceste persoane sau organiza
nu poate � prejudiciată în vreun alt mod.
După ra��carea OPCAT și crearea me
canismului na
ional de prevenire a torturii,
statul garantează independen
a func
a mecanismului na
ional de prevenire a tor
turii, precum
i independen
a personalului
acestora. Totodată, ia măsurile necesare
pentru a se asigura că exper
ii din cadrul
mecanismului na
ional de prevenire a tortu
rii au ap�tudinile
i cuno
ele profesiona
le necesare. La fel statul va asigura echilibrul
în ceea ce prive
te reprezentarea sexelor
reprezentarea adecvată a grupurilor etnice
minoritare din
ară.
Concomitent, statul se angajează să pună
la dispozi
ie resursele necesare func
mecanismelor na
ionale de prevenire. La în
area mecanismelor na
ionale de preve
nire, se vor lua în considerare Principiile re
feritoare la statutul ins�tu
iilor na
ionale de
promovare
i apărare a drepturilor omului.
ONSTITUIREA
ONSILIULUI
REVENIREA
ORTURII
Deși Legea cu privire la Avocatul Popo
rului nr. 52 a intrat în vigoare în mai 2014,
un mecanism de prevenire a torturii po
trivit noilor cerințe legale a fost creat abia
la 24
octombrie 2016. Această întârziere a
fost generată de adoptarea tardivă a Regula
mentului de organizare și funcționare a O�
ciului Avocatului Poporului (Legea nr. 64 din
31.07.2015, în vigoare din 02.10.2015), în a
cărui bază Centrul pentru Drepturile Omului
a fost reorganizat în O�ciul Avocatului Popo
Imediat după reorganizarea Centrului
pentru Drepturile Omului în O�ciul Avoca
tului Poporului, în temeiul art. 30 alin. (1)
din Legea cu privire la Avocatul Poporului,
Avocatul Poporului a început procedura de
creare a Consiliului pentru prevenirea tortu
rii în calitate de mecanism național de preve
nire a torturii, în conformitate cu Protocolul
Opțional la Convenția împotriva torturii și a
altor pedepse ori tratamente cu cruzime, in
umane sau degradante.
Totodată, având în vedere că Legea cu
privire la Avocatul Poporului conține regle
mentări imperfecte cu privire la organiza
rea și funcționarea mecanismului național
de prevenire a torturii, Avocatul Poporului
a solicitat Directoratului general Drepturile
Omului și Statul de Drept (Directoratul pen
tru Drepturile Omului) al Consiliului Europei
să efectueze o analiză detaliată a Capitolului
V din lege, care reglementează organizarea
ac�vității de prevenire a torturii.
Potrivit Avizului Directoratului gene
ral Drepturile Omului și Statul de Drept din
noiembrie 2015, ”
problemele apărute în
legătură cu dispozi
iile legale actuale sunt
legate mai degrabă de aspecte fundamenta
le de con
i structură a acestora, decât
de conformitatea generală cu standardele
interna
ionale. As�el, unele dispozi
ii din
lege se referă la Consiliul pentru preveni
rea torturii ca �ind o en�tate juridică sepa
rată care exercită mandatul de Mecanism
ional de prevenire a torturii. Însă, alte
dispozi
ii fac referire la Avocatul Poporului
ca �ind MNPT. Problema esen
ială - cine este
mecanismul na
ional de prevenire a torturii
în Republica Moldova - nu este o ches�une
de formalitate, ci o ches�une esen
ială de
claritate juridică, responsabilitate
i obliga
�vitate, care nu a fost solu
ionată. Potrivit
Avizului, este esen
ial ca MNPT
i societatea
civilă, în special ONG-urile, să conlucreze
strâns, ceea ce presupune o atmosferă de
respect reciproc
i predispozi
ia ambelor
i de a coopera. Pe de altă parte, există
argumente puternice împotriva asumării de
către reprezentan
ii societă
ii civile (ONG-
uri) a răspunderii pentru exercitarea unor
ii publice. În principiu, acest lucru poate
� considerat a � în contradic
ie cu speci�cul
i creează situații ambigui în rela
ția dintre Avocatul Poporului ca ins�tu
ie de
stat
i ONG-uri ca reprezentan
i importan
ai societă
ii civile. De asemenea, acest lucru
ridică probleme prac�ce foarte complicate
cu privire la procesul decizional din cadrul
MNPT
”.
În același �mp, în Aviz este precizat fap
tul că există argumente solide în favoarea
desemnării O�ciului Avocatului Poporului în
calitate de Mecanism național de prevenire
a torturii, însă respectându-se principiul co
laborării strânse și respectuoase cu societa
tea civilă.
La 20 ianuarie 2016, Avocatului Poporu
lui, în colaborare cu Consiliul Europei, a or
ganizat consultări cu reprezentanții societății
civile pe marginea proiectului de Regula
ment de organizare
i func
ionare a Consiliu
lui pentru prevenirea torturii. La elaborarea
regulamentului, Avocatul Poporului a ținut
cont de recomandările conținute în Avizul
Directoratului General Drepturile Omu
lui și Statul de Drept (Directoratul pentru
Drepturile Omului) al Consiliului Europei.
Par�cipanții la consultări au venit ulterior
cu propuneri detaliate pentru îmbunătățirea
Regulamentului. După de�ni�varea pro
iectului Regulamentului de organizare și
funcționare a Consiliului pentru prevenirea
torturii, acesta a fost plasat repetat pe pagi
na web o�cială a O�ciului Avocatului Popo
rului pentru consultări �nale cu societatea
Pe 30 iunie 2016, Regulamentul de or
ganizare și funcționare a Consiliului pentru
prevenirea torturii a fost avizat de Comisia
pentru drepturile omului și relații interetnice
a Parlamentului
, iar pe 4 iulie – aprobat de
Avocatul Poporului
. Trebuie de menționat
faptul că lacunele legisla�ve cu privire la
cons�tuirea și funcționarea mecanismului
național de prevenire a torturii, conform
Protocolului Opțional la Convenția împotri
va torturii și a altor pedepse ori tratamente
cu cruzime, inumane sau degradante, nu au
permis elaborarea unui document compre
hensiv, capabil să asigure e�ciența ac�vității
de prevenire a torturii în baza Protocolului,
pe de o parte, și asigurarea independenței
Avocatului Poporului în procesul de luare a
deciziilor, pe de altă parte.
Pe 11 iulie, Avocatului Poporului a
anunțat concursul pentru selectarea mem
brilor Consiliului pentru prevenirea torturii.
Din lipsa dosarelor su�ciente, concursul a
fost prelungit.
Abia pe 24 octombrie 2016 a fost creat
Consiliul pentru prevenirea torturii în cali
tate de Mecanism na
ional de prevenire a
torturii în condițiile Legii cu privire la Avo
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/acte_
de_reac�onare/aviz_0.pdf
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/acte_
de_reac�onare/reg._in_intregime.pdf
catul Poporului (Ombudsmanul) nr. 52 din
Scopul Mecanismului na
ional de preve
nire a torturii este de a examina cu regulari
tate tratamentul aplicat persoanelor private
de libertate în vederea consolidării protec
ei asigurate acestora împotriva torturii
i a
pedepselor sau tratamentelor inumane sau
degradante. În sensul art.4 din Protocol, prin
persoană privată de libertate se în
elege
persoana a�ată în deten
ie sau închisoare
ori plasată într-un mediu public sau privat de
re
inere, din care nu îi este permis să plece la
voia sa, prin ordinul oricărei autorită
i judici
are, administra�ve sau de altă natură.
Potrivit prevederilor Legii nr.52, Consi
liul pentru prevenirea torturii este alcătuit
din șapte membri. Avocatul Poporului și
Avocatul Poporului pentru pentru protecția
drepturilor copilului sunt membri de drept ai
Consiliului, ceilalți membri �ind propuși de
societatea civilă, selecta
i printr-un concurs
organizat de către Avocatului Poporului
i pentru un mandat de 5 ani, care nu
poate � reînnoit.
Membrii Consiliului î
i desfă
oară ac�vi
tatea în baza principiilor independen
ei, im
ialită
ii, obiec�vită
i con�den
ialită
Totodată, membrii Consiliului dispun de legi
ie de serviciu
i se bucură de garan
de independen
i inviolabilitate stabilite
pentru Avocatul Poporului.
Misiunea Consiliului constă în asigurarea
protecției persoanelor împotriva torturii
a altor pedepse ori tratamente cu cruzime,
inumane sau degradante prin:
efectuarea vizitelor preven�ve și de mo
nitorizare în locurile unde se a�ă sau se
pot a�a persoane private de libertate,
plasate acolo prin dispoziția unui organ
de stat sau la indicația acestuia, sau cu
acordul ori consimțământul tacit al aces
întocmirea rapoartelor în urma �ecărei
vizite preven�ve sau de monitorizare,
conform metodologiei de lucru;
formularea recomandărilor privind
ameliorarea comportamentului față
de persoanele private de libertate, a
îmbunătățirii condițiilor de detenție și a
CAPITOLUL III
ACTIVITATEA DE PREVENIRE A TORTURII
prevenirii torturii, formularea propune
rilor de perfecționare a legislației în ve
derea eliminării cauzelor și condițiilor ce
creează premise pentru încălcarea drep
contribuirea la stabilirea și menținerea
relațiilor de colaborare cu organizațiile
guvernamentale și neguvernamentale
naționale și internaționale, care ac�
vează în domeniul prevenirii torturii și
a drepturilor omului, pentru a valori�
ca experiențele lor pozi�ve și a realiza
ac�vități comune menite să contribuie la
prevenirea torturii;
contribuirea la cooperarea și comunica
rea constantă cu Subcomitetul ONU pen
tru prevenirea torturii.
Resursele necesare pentru realizarea
atribu
iilor Consiliului se includ într-o linie
bugetară separată, parte integrantă a buge
tului O�ciului Avocatului Poporului. Membrii
Consiliului, cu excep
ia membrilor de drept,
au dreptul la o remunerare în mărime de
10% din salariul mediu lunar pe economie
pentru �ecare zi în care au efectuat vizite
preven�ve în locurile de deten
ie sau au par
�cipat la
În prezent Avocatul Poporului elabo
rează instrucțiunile operaționale necesare
pentru standardizarea ac�vităților de preve
nire a torturii – metodologiile de efectuare
a vizitelor în diferite �puri de ins�tuții care
asigură detenția persoanelor, instrucțiuni cu
privire la plani�carea vizitelor și elaborarea
rapoartelor asupra vizitelor ș.a. De aseme
nea, este în proces de elaborare un cod de
e�că pentru membrii Consiliului pentru pre
venirea torturii care să conțină reglementări
cu privire la conduita acestora în relațiile cu
reprezentanții ins�tuțiilor de detenție, cu
persoanele deținute, cu colaboratorii O�ciu
lui Avocatului Poporului etc.
Între �mp a fost creată o subdiviziune
structurală specializată în cadrul O�ciului
Avocatului Poporului, care acordă asistență
informațională și metodologică necesară
membrilor Consiliului pentru prevenirea
torturii pentru a asigura buna desfășurare
a ac�vității lor.
inând cont de faptul că
angajații O�ciului Avocatului Poporului sunt
funcționari publici, această subdiviziune are
trei funcții de bază: asigurarea ac�vității de
prevenire a torturii; acordarea asistenței
informaționale și metodologice Consiliului
pentru prevenirea torturii; asigurarea reali
zării ac�vităților de promovare a toleranței
zero față de tortură.
În perioada de tranziție, până la cons�tu
irea Consiliului pentru prevenirea torturii în
calitate de mecanism național de prevenire
a torturii, ac�vitatea de prevenire a torturii
a fost asigurată de func
ionarii O�ciului Avo
catului Poporului.
CAPITOLUL IV
ACTIVITATEA AVOCATULUI POPORULUI
CONTRIBUIREA LA PROCESUL
DE PERFECŢIONARE
A LEGISLAŢIEI
Conform Principiilor de la Paris
, o
Ins�tuție Națională de Protecție a Drepturi
lor Omului este chemată să prezinte Guver
nului, Parlamentului
i altor organe compe
tente opinii, recomandări, propuneri
i ra
poarte cu privire la orice problemă ce ține de
promovarea
i protec
ia drepturilor omului.
Totodată, aceste prevederi se regăsesc
și în Legea cu privire la Avocatul Poporu
lui (Ombudsman), nr. 52 din 03.04.2014,
care precizează că, în scopul perfec
Principiile privind Statutul Ins�tu
iilor Na
pentru Promovarea
i Protec
ia Drepturilor Omului
(Principiile de la Paris), adoptate prin Rezolu
ia Adu
nării Generale a ONU 48/134 din 20 decembrie 1993,
reglementează standardele de ac�vitate a Ins�
ionale de Protecție a Drepturilor Omului.
iei în domeniul drepturilor
i liber

ilor omului, Avocatul Poporului prezintă
ilor cu drept de ini
ia�vă legisla�vă
propuneri
i recomandări de perfec
ionare
a legisla
iei în vederea eliminării cauzelor
condi
iilor ce creează premise pentru încăl
carea drepturilor
i libertă
ilor omului; emite
opinii asupra proiectelor de acte norma�ve
care vizează drepturile
i libertă
ile omului;
expune viziuni asupra compa�bilită
ii legis
iei na
ionale cu instrumentele juridice
interna
ionale în domeniul drepturilor
i li
bertă
As�el, după cum se poate observa și din
tabelul de mai jos, în anul 2016 au fost exa
minate
80 de proiecte de acte norma�ve
asupra cărora Avocatul Poporului și-a expus
punctul de vedere prin prisma corespunderii
acestora standardelor în domeniul dreptu
Ar�colul 27 din Legea cu privire la Avocatul Poporu
lui (Ombudsmanul) nr. 52 din 03.04.2017.
Distribuția proiectelor de acte norma�ve, în funcție de autoritatea solicitată
rilor omului. În același �mp, au fost formu
late
15 propuneri de modi�care
a cadrului
norma�v și
trei sesizări
privind controlul
cons�tuționalității unor acte norma�ve.
Opinii asupra proiectelor
de acte norma�ve
Propuneri de perfecționare
a legislației
Sesizarea Curții
Cons�tuționale
Conform diagramei de mai sus, consta
tăm că cel mai frecvent opinia Avocatului
Poporului a fost solicitată de către Ministe
rul Jus�
iei și Ministerul Muncii, Protec
i Familiei.
După cum se poate observa, numărul
proiectelor de acte norma�ve avizate este
su�cient de mare. Se impune însă de notat
că o mare parte dintre acestea nu țineau
de domeniul drepturilor omului. În același
�mp, unele proiecte de acte norma�ve care
au un impact foarte important, din punctul
de vedere al respectării drepturilor omului,
nu au fost expediate la adresa Avocatului Po
porului pentru a � exper�zate.
Așadar, am constatat faptul că, de
i ma
joritatea recomandărilor au fost acceptate
de către autorită
ile vizate, nu în toate cazu
rile au fost elaborate proiecte de modi�care
i completare a actelor norma�ve.
Totodată, am stabilit că majoritatea
autorităților nu asigură publicarea tabelelor
de divergențe, pentru a putea urmări care au
fost propunerile înaintate în cadrul procesu
lui de consultare a proiectului. Considerăm
că este foarte important ca autoritățile să
asigure un proces transparent în acest sens.
Referitor la exercitarea controlului
cons�tuționalității, în anul 2016 Avocatul
Poporului a înaintat o sesizare către Curtea
Cons�tuțională cu privire la unele prevederi
din Codul de procedură civilă
, care, în viziu
nea Ombudsmanului, ar � s�pulat o limitare
excesivă a dreptului la acces liber la jus�
ie a
persoanelor cu dizabilită
i mintale.
h�p://www.constcourt.md/ccdocview.php?�p=ses
izari&docid=434&l=ro
As�el, accesul liber la jus�
ie al unei per
soane declarate incapabile printr-o hotărâre
judecătorească cons�tuie o interven
ie din
partea legislatorului în con
inutul acestui
drept, care afectează însă
i substan
a sa,
fapt contrar ar�colului 16 coroborat cu art.
i 54 din Cons�tu
ia Republicii Moldova,
i este incompa�bilă cu pactele
i tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, în special cu Conven
ia ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilită
În concluzie, prin Hotărârea Cur
ii Con
s�tu
ionale nr.33 din 17 noiembrie 2016,
sesizarea Ombudsmanului a fost acceptată
spre examinare, �ind declarate necons�tu
onale prevederile contestate.
Într-o altă sesizare, Avocatul Poporului a
solicitat controlul cons�tuționalității
Legii nr.
235 privind emisiunea obligațiunilor de stat
în vederea executării de către Ministerul Fi
nanțelor a obligațiilor de plată derivate din
garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie
2014 și nr.101 din 1 aprilie 2015 nr. 235
În opinia Ombudsmanului, această lege
lezează drepturile fundamentale ale cetă
enilor, în special dreptul la un trai decent
garantat de art. 47
i 126 alin.(2) lit. g) din
Cons�tu
ia Republicii Moldova, art.1, 2, 9
11 din Pactul Interna
ional cu privire la drep
turile economice, sociale
i culturale,
22, 25 din Declara
ia Universală a Drepturi
lor Omului, precum
i 4, 12
i 13 din Carta
Socială Europeană* (revizuită).
Curtea Cons�tu
ională a res�tuit sesiza
rea Ombudsmanului, pentru iden�tatea de
obiect, menționând faptul că Legea nr. 235
din 3 octombrie 2016 a cons�tuit obiectul
Deciziei nr.77 din 12 octombrie 2016 cu pri
vire la inadmisibilitate.
Totodată, Avocatul Poporului a sesizat
Curtea Cons�tu
ională privind controlul
cons�tu
ionalită
ii unor prevederi din Legea
nr.162 din 22.07.2005 cu privire la statutul
militarilor care interzic mul�pla cetă
pentru militarii prin contract. Ombudsmanul
a considerat că prevederile contestate sunt
discriminatorii și contravin drepturilor fun
damentale la muncă
i la educa
ie a milita
rilor prin contract.
În perioada întocmirii prezentului raport,
la 31 ianuarie 2017, Curtea Cons�tu
a pronun
at hotărârea privind controlul nor
melor contestate
i a conchis că aceste limi
tări nu sunt proporționale scopului asigu
rării loialității față de stat, afectând dreptul
la muncă și la studii, contrar ar�colului 16,
combinat cu ar�colele 35
i 43 din Cons�tu
Curtea a statuat că jurământul militar,
dat față de Republica Moldova, reprezintă
asumarea responsabilității pentru respec
tarea legilor și regulamentelor militare, iar
încălcarea îndatoririi cons�tuționale și le
gale atrage după sine răspunderea juridică.
As�el, militarul poate � tras la răspundere
pentru: trădare de patrie, divulgarea secre
tului de stat, predarea de bună voie în prizo
nierat, părăsirea samavolnică a câmpului de
luptă sau refuzul de a ac
RECEPȚIONAREA ȘI
EXAMINAREA CERERILOR
Una dintre atribu
iile Avocatului Popo
rului este recep
ionarea
i examinarea cere
rilor cu privire la încălcarea drepturilor
i a
libertă
Avocatul Poporului examinează cererile
persoanelor �zice, indiferent de cetă
vârstă, sex, apartenen
ă poli�că sau convin
geri religioase, care locuiesc permanent, se
a�ă ori s-au a�at temporar pe teritoriul
ale căror drepturi
i libertă
i se presupune
că au fost
încălcate de Republica Moldo
va. Avocatul Poporului nu se subs�tuie prin
competen
ele sale autorită
ilor publice, or
ganelor de drept
i instan
elor judecătore
i examinează cererile privind deciziile, ac
iunile sau inac
iunile autorită
ilor publice,
organiza
i întreprinderilor, indiferent
de �pul de proprietate
i forma juridică de
organizare ale organiza
iilor necomerciale
persoanelor cu func
ii de răspundere de toa
te nivelurile care, conform opiniei pe�
rului, i-au încălcat drepturile
i libertă
Pentru a sesiza Avocatul Poporului, per
soana trebuie să respecte câteva condi
cererea se depune până la expirarea unui
an din ziua încălcării presupuse a drepturi
lor sau libertă
ilor pe�
ionarului sau din ziua
când acesta a a�at despre presupusa încăl
care; în cerere se indică numele, prenumele
i domiciliul pe�
ionarului, descrierea suc
cintă a circumstan
elor cauzei, denumirea
autorită
ii sau numele persoanei cu func
de răspundere în urma ac
i/sau inac
iunilor căreia a avut loc încălcarea dreptu
rilor sau libertă
ilor, în cazul în care această
persoană se cunoa
te; în cazul în care fapte
le invocate în cerere au cons�tuit obiect al
examinării de către alte autorită
i, la cerere
urmează să �e anexate copiile de pe răspun
surile autorită
ilor respec�ve.
În condi
iile Legii nr. 52, Avocatul Popo
rului nu poate primi spre examinare cererea
care este în procedură judiciară pentru exa
minare în fond, cu excep
ia cererilor privind
i/sau inac
iunile judecătorului, a
cărei examinare
ine de competenta altor or
gane (intentarea urmăririi penale, explicarea
deciziei judecătore
�), pe cauză adjudecată,
pe care există o sen�n
ă sau o hotărâre jude
cătorească în fond; care con
ine calomnii
insulte, discreditează autorită
ile statului în
general, autorită
ile locale, asocia
iile de ce

i reprezentan
ii lor, care ins�gă la ură
ională, rasială, religioasă
i la alte ac
pentru care se prevede răspundere conform
As�el, Avocatul Poporului este un meca
nism extrajudiciar de asigurare a respectării
drepturilor omului
i cons�tuie o alterna�vă
de solu
ionare pe cale amiabilă a con�icte
lor între pe�
ionari
i autorită
i publice, or
ganiza
i întreprinderi indiferent de �pul
de proprietate
i forma de organizare, de
către organiza
iile necomerciale
i de către
persoanele cu func
ii de răspundere de toa
te nivelurile.
În ac�vitatea sa, Avocatului Poporului se
conduce de cadrul norma�v na
i de
actele adoptate de organele sistemului ONU
i ale Consiliului Europei. Unul dintre cele
mai importante documente în acest sens
sunt Principiile privind Statutul Ins�tu
ionale pentru Promovarea
i Protec
Drepturilor Omului (Principiile de la Paris),
adoptate prin Rezolu
ia Adunării Generale
a ONU 48/134 din 20 decembrie 1993, care
sunt dezvoltate
i tălmăcite în mai multe sur
se informa
ionale ale ONU. Potrivit acestor
principii, independen
a, impar
ialitatea și
con�den
ialitatea sunt elemente-cheie în
ac�vitatea Ins�tu
iilor Na
ionale de Protec
ie a Drepturilor Omului.
Ca urmare a prevederilor legale citate
a principiilor de ac�vitate men
ionate, pen
tru Avocatul Poporului este primordial ca
persoana care se consideră lezată în drepturi
de către o autoritate publică să manifeste
voin
ă unilaterală pentru intervenirea Avo
catului Poporului în solu
ionarea problemei.
As�el, prin Legea cu privire la Avoca
tul Poporului (Ombudsmanul) nr.52 din
03.04.2014 au fost limitate considerabil
posibilită
ile de intervenire la solicitarea
pe�
ionarilor, fapt ce a generat diminuarea
numărului cererilor înregistrate la O�ciul
Avocatului Poporului.
În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie
Avocatul Poporului a recepționat
1108 cereri dintre care: 987 de cereri - o�
ciul central al OAP din Chișinău, 73 de ce
reri recepționate la Reprezentanța Cahul,
28 - la Reprezentanța Comrat, 17 - la cea din
Varnița și trei la Bălți.
Datele sta�s�ce prezentate au fost
colectate în sistemul de �
ă electronică
elaborat în anul 1998. Din acest conside
rent, unele clasi�cări, potrivit dreptului
pre�ns lezat, nu corespund situației la
moment din cadrul ins�tu
iei, sistemul va
� revizuit odată cu elaborarea unui sistem
electronic performant de eviden
ă a ce
rerilor.
În conformitate cu cererile recep-
ționate, cele mai des încălcate drepturi
ale pe�ționarilor țin de accesul liber la jus
ie, de securitatea
i demnitatea perso
i de dreptul la asisten
i protec
ie
socială după cum urmează:
Accesul liber la jus�ție –
296 (27%)
de cereri, în care au fost invocate pro
bleme referitoare la: neexecutarea
hotărârilor judecătore
�, tergiversa
rea examinării cauzelor în instan
judecătore
�, dezacordul cu sen�n
hotărârea pronun
ată de instan
judecătore
�, accesul la avoca
i, pre
zum
ia nevinovă
iei, dreptul la com
pensarea prejudiciului;
Securitatea și demnitatea perso
nală -
230 (20,8%) de cereri, în care
pe�ționarii reclamă: condi
iile pre
care de deten
ie în penitenciare, în
17
3
987
73
Din numărul total al persoanelor care pe
parcursul perioadei raportate s-au adresat la
O�ciul Avocatului Poporului, 493 (44,49%) o
cons�tuie de
ii, 73 (6,59%) - angaja
ii, 83
(7,49%) - pensionarii, 33 (2,98%) - persoane
Clasi�carea adresărilor potrivit dreptului pre�ns lezat,
compara�v cu anii 2015
Tema�ca
Accesul liber la jus�ție
Securitatea și demnitatea personală
Dreptul la asistență și protecție socială
Proprietatea privată
Accesul la informație
Dreptul la muncă
Viața familială
Dreptul la apărare
Viața in�mă și privată
Dreptul la instruire
Dreptul la pe�ționare
Dreptul la libera circulație
Dreptul la ocro�rea sănătății
Libertăți personale
Dreptul la administrare
Dreptul la cetățenie
Dreptul de vot și de a � ales
Dreptul la mediu înconjurător sănătos
Altele
Notă. La rubrica ,,Altele” sunt incluse cererile în care nu se invocă încălcarea unui drept cons�tuțional și nu
pot � încadrate în sistemul de evidență automa�zată a adresărilor parvenite la OAP, cum ar � drepturile con
sumatorilor, solicitarea consultațiilor juridice, interpretarea actelor norma�ve, precum și cereri cu presupuse
încălcări care au avut loc în afara teritoriului Republicii Moldova.
neangajate, 41 (3,70 %) - persoane cu dizabi
lită
i, 9 (0,81%) - elevii, 3 (0,27%) - studen
precum
i alte categorii mai pu
in numeroa
se, date re�ectate procentual în diagrama de
grădirea accesului la serviciile medicale
în locurile de deten
ie, aplicarea relelor
tratamente, încălcarea procedurii la re
inere sau arestare, lipsa accesului la in
formare;
Asistență și protecție socială -
133 (12%)
de cereri, ce vizează încălcarea dreptului
la un trai decent, neregularități în moda
litatea de calculare a presta
iilor.
Analiza cererilor potrivit categoriilor de pe�ționari
Examinarea cererilor are drept scop
iden��carea dreptului pre�ns lezat, veri�ca
rea caracterului temeinic al cererii în raport
cu cadrul legisla�v
i norma�v na
interna
ional, examinarea posibilită
ii de im
plicare a Avocatului Poporului, iar în cazul în
care cererea se a�ă în afara mandatului, este
iden��cată ins�tu
ia competentă pentru so
ionarea cazului.
Potrivit prevederilor art.21 din Legea
nr.52 cu privire la Avocatul Poporului (Om
budsmanul) din 03.04.2014, după recep
onarea cererii, Avocatul Poporului este în
drept să o accepte spre examinare, să o re
s�tuie fără examinare, explicând pe�
rului procedura pe care acesta este în drept
să o folosească pentru a-
i apăra drepturile
i libertă
ile; să remită cererea organelor
competente pentru a � examinată în confor
mitate cu prevederile legisla
iei cu privire la
pe�
ionare.
Din cele 1108 cereri înregistrate, 439
(39,7%) au fost acceptate spre examinare,
cu întreprinderea ac
iunilor procesuale în
temeiul art.25 din Legea nr. 52. În procesul
examinării au fost emise acte de reac
ionare,
solicitat concursul ins�tu
i persoanelor
cu func
ii de răspundere, solicitate informa
ii, documente
i materiale necesare, efectua
te vizite de monitorizare, înaintate propuneri
de modi�care a legisla
iei etc. Din cele 439
de cereri au fost solu
ionate 157 (35,8 %), 47
(10,7 %) de cereri �ind solu
ionate par
78 de cereri (7,1%) au fost remise auto
rită
ilor competente pentru a � examinate în
conformitate cu prevederile legisla
iei cu pri
vire la pe�
ionare. Potrivit Legii cu privire la
Avocatul Poporului (Ombudsmanul) nr.52 din
03.04.2014, Avocatul Poporului este obligat
să nu divulge informa
iile con�den
iale, pre
i datele cu caracter personal comunica
te în cadrul ac�vită
ii sale, decât cu consim
mântul persoanei la care acestea se referă, să
nu divulge secretul de stat
i alte informa
date ocro�te de lege, de aceea este necesar
acordul pe�
ionarului în scris pentru ca cere
rea să �e remisă organului competent.
Alte 591 de cereri (53,2%) au fost res
pinse în temeiul prevederilor art. 18, 19, 20
din Legea nr. 52, pe�
ionarilor indicându-li-se
procedurile pe care sunt în drept să le folo
sească pentru a-
i apăra drepturile
i libertă
ile. Cererile respinse �e au relevat teme ce
nu țin de competen
a Avocatului Poporului,
�e au avut un caracter abuziv.
Clasi�carea cererilor în funcție de decizia adoptată
Pe parcursul anului 2016, au devenit
tot mai frecvente cazurile când deputații
în Parlament, autoritățile publice cen
trale, autoritățile publice locale și alte
ins�tuții, în temeiul art.9 al Legii nr.190-XII
din 19.07.1994 cu privire la pe�ționare,
remit spre examinare după competență,
Avocatului Poporului cereri individuale ale
cetățenilor pentru a � examinate.
Este de menționat faptul că, în ac�vita
tea sa, Avocatul Poporului este în drept să
examineze cererile persoanelor �zice, ale
căror drepturi și libertăți se presupune că au
fost încălcate, însă în art.19 din Legea cu pri
vire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul)
nr.52 din 03.04.2014, este expres prevăzut
că cererea trebuie să �e depusă personal
sau de către un reprezentant al persoanei
lezate în drepturi, de către organizații non
guvernamentale, sindicate și alte organizații
reprezenta�ve în numele acesteia.
Ca urmare a prevederilor legale citate și
principiilor de ac�vitate menționate, pentru
Ins�tuție este important ca persoana care
consideră că dreptul ei este lezat de o autori
tate publică sau de o persoană cu funcție de
răspundere, să manifeste voința unilaterală
pentru intervenirea Avocatului Poporului în
soluționarea problemei cu care se confrun
tă. Pentru acest considerent, Ombudsmanul
nu acceptă spre examinare cererile remise
de autorități sau depuse de alte persoane
contrar cerințelor stabilite din art. 19 alin.
(2) din Legea nr. 52. Or Avocatul Poporului
este un mecanism extrajudiciar de asigurare
a respectării drepturilor omului și cons�tuie
o alterna�vă de solu
ionare pe cale amiabi
lă a con�ictelor între pe�ționari și autorități
publice, organizații și întreprinderi indiferent
de �pul de proprietate și forma juridică de
organizare, de către organizațiile necomerci
ale și de către persoanele cu funcții de răs
pundere de toate nivelurile.
Acest principiu de ac�vitate în partea ce
ține de admisibilitatea cererilor de la persoa
nele care pre�nd că le-au fost lezate dreptu
rile, este caracteris�c Ins�tuțiilor naționale
de protecție a drepturilor omului din toate
țările.
În acest context considerăm necesar a
amin� conținutul ar�colului 3 din Legea cu
privire la Avocatul Poporului (Ombudsma
nul) nr.52 din 03.04.2014 care prevede că
”Ins�tu
ia Avocatul Poporului este autono
i independentă fa
ă de orice autoritate
publică, persoană juridică, indiferent de �
pul de proprietate
i forma juridică de orga
nizare,
i fa
ă de orice persoană cu func
de răspundere de toate nivelurile. Avocatul
Poporului nu poate � supus niciunui man
dat impera�v sau reprezenta�v. Nimeni
nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să
se supună instruc
iunilor sau dispozi
sale. Avocatul Poporului nu poate � obligat
să prezinte explica
ii sau declara
ii asupra
cazurilor examinate sau a�ate în procedu
ră de examinare, cu excep
ia situa
iilor în
care acestea sunt în folosul păr
ii reprezen
tate ori con
in informa
ii de interes public.
Imix�unea în ac�vitatea Ins�tu
iei Avocatul
Poporului, ignorarea inten
ionată de către
persoanele cu func
ii de răspundere de toa
te nivelurile a sesizărilor
i a recomandărilor
Avocatului Poporului, precum
i împiedica
rea sub oricare formă a ac�vită
ii acestuia,
atrag după sine răspunderea în conformitate
ia”.
În procesul inves�gării cererilor accepta
te spre examinare, Avocatul Poporului este
împuternicit să întreprindă anumite ac
iuni
procesuale
i să emită anumite �puri de acte,
speci�ce mandatului după cum urmează:
Tipurile de acte
Aviz cu recomandări privind măsurile ce urmează a � întreprinse
pentru repunerea imediată în drepturi a pe�
din Legea nr. 52)
Demers (pentru intentarea unui proces penal/disciplinar în
a persoanei cu func
ii de răspundere care a comis încălcări
ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor
i libertă
omului (art.25 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 52)
Sesizare asupra cazului de încălcare a e�cii de serviciu,
tărăgănare
i birocra�sm (art.25 alin. (1) lit.d) Legea 52)
iune în instan
a de judecată/intervenire în proces pentru a
depune concluzii (art. 25 alin. (2)
i (3) din Legea nr. 52)
Acord de conciliere (art.23 alin. (3) din Legea nr. 52)
Propuneri privind îmbunătă
irea ac�vită
ii aparatului
administra�v în temeiul subpunctului 6 din punctul 7 al
capitolului II din Regulamentul de organizare
ionare a OAP
Solicitare de efectuare a exper�zei judiciare (art.11 lit.m din
legea nr. 52)
Propuneri
i recomandări de perfec
ionare a legisla
lit.a) din Legea nr.52)
Sesizarea Cur
ii Cons�tu
ionale în vederea controlului
cons�tu
ionalită
ii actelor norma�ve (art.26 din Legea nr.52)
Opinii asupra proiectelor de acte norma�ve (art. art. 27 lit. b)
din Legea nr. 52)
TOTAL
Aviz cu recomandări (art. 24 din
Legea nr.52 cu privire la Avocatul
Poporului (Ombudsman))
Potrivit art. 24 din Legea nr. 52, în situa
iile în care se constată încălcări ale dreptu
rilor sau libertă
ilor pe�
ionarului, Avocatul
Poporului prezintă autorită
ii sau persoanei
cu func
ie de răspundere, ale cărei decizii,
iuni sau inac
iuni, după părerea sa, încal
că drepturile
i libertă
ile omului, un aviz ce
va cuprinde recomandări privind măsurile ce
urmează a � întreprinse pentru repunerea
imediată în drepturi a pe�
Autoritatea sau persoana cu func
ie de
răspundere care a primit avizul este obliga
tă să-l examineze în termen de 30 de zile
să-i comunice în scris Avocatului Poporului
despre măsurile luate în vederea remedierii
În cazul în care Avocatul Poporului nu
este de acord cu măsurile întreprinse, el
este în drept să se adreseze unui organ ie
rarhic superior pentru luarea măsurilor ce
se impun în vederea executării recomandă
rilor cuprinse în avizul său
i/sau să informe
ze opinia publică. Organul ierarhic superior
este obligat să comunice despre măsurile lu
ate în termen de 45 de zile. În decursul anu
lui 2016, Avocatul Poporului nu a făcut uz de
dreptul de a se adresa organului ierarhic supe
rior, dat �ind faptul că autorită
ile avizate au
dat curs recomandărilor înaintate.
În acest sens au fost întocmite 65 de avi
ze cu recomandări, care au fost expediate la
adresa autorită
ilor publice centrale
i locale,
după cum urmează:
Din numărul total de avize cu recoman
dări, 11 au fost înaintate Ministerului Mun
cii, Protec
iei Sociale
i Familiei și ins�tu
subordonate acestuia. Recomandările înain
tate se referă la: asigurarea accesului �zic al
persoanelor cu dizabilită
i la organele publi
ce din sfera socială, asigurarea dreptului la
un trai decent, asigurarea respectării drep
tului la informare a cetă
enilor, garantarea
protec
iei persoanelor cu dizabilită
i, respec
tarea dreptului la proprietatea privată, nea
chitarea indemniza
iei paternale, asigurarea
condi
iilor adecvate de studiu în ins�tu
de învă
ământ, repunerea în drepturi a copi
ilor minori, asigurarea dreptului la protec
socială a copiilor a�a
i în situa
ie de risc
i a
copiilor separa
Ins�tuţiile vizate în avize
Ins�tuţia vizată
Guvernul Republicii Moldova
Ministerul Muncii, Protec
i Familiei, inclusiv ins�tu
iile subordonate
Ministerul Educa
i ins�tu
iile subordonate
Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile subordonate
i serviciile
desconcentrate
Ministerul Jus�
iei, inclusiv ins�tu
iile subordonate
Sistemul Judecătoresc
Autorită
ile publice locale
Procuratura Generală, inclusiv ins�tu
iile subordonate
Ministerul Sănătă
Ministerul Apărării
Camera de Comer
i Industrie
Ministerul Finan
Uniunea Administratorilor Autoriza
Total
Ministerul Jus�
i ins�tu
iile subor
donate au primit recomandări referitoare
la ameliorarea condi
iilor de deten
i asi
gurarea standardelor minime de deten
dreptul la ocro�rea sănătă
ii, la încălcarea
dreptului la un proces echitabil.
Avizele expediate autorită
ilor publice
locale au avut ca subiecte: respectarea drep
tului la proprietate, asigurarea dreptului la
asisten
ă socială
i condi
iilor precare de
trai, asigurarea accesului la informare, asi
gurarea accesului persoanelor cu dizabilită
la mediul �zic, protec
ia specială a copiilor
a�a
i în situa
ia de risc
i a copiilor separa
În majoritatea cazurilor, ins�tu
iile vizate
inut cont de recomandările Avocatului
Poporului
i au întreprins măsurile recoman
date, în limita resurselor �nanciare alocate
sau au asigurat că vor depune eforturi pen
tru a îndeplini recomandările înaintate.
Demers pentru intentarea unui
proces disciplinar sau penal (art. 25
lit.b din Legea cu privire la Avocatul
Poporului (Ombudsman))
Potrivit art. 25 lit.b) din Legea nr. 52,
după examinarea sesizării, Avocatul Poporu
lui este în drept să intervină pe lângă autori

ile competente cu demers pentru intenta
rea unei proceduri disciplinare sau penale în
a persoanei cu func
ie de răspundere
care a comis încălcări ce au generat lezarea
drepturilor
i libertă
ilor omului. În 2016,
Avocatul Poporului a solicitat intentarea
proceselor disciplinare sau penale în nouă
cazuri în care au fost vizați func
ionari ale că
ror acțiuni au condus la lezarea drepturilor
Procuratura Generală
i procuraturile ra
ionale – 5 demersuri (4 – de intentare a
procedurii penale
i 1 – a procedurii dis
ciplinare);
Ministerul Jus�
iei, inclusiv ins�tu
iile
subordonate – 3 demersuri în care s-a
solicitat intentarea procedurii discipli
nare.
Ministerul Afacerilor Interne – 1 demers
privind intentarea procedurii disciplinare.
Din cele 4 demersuri pentru intentarea
procedurii penale înaintate Procuraturii Ge
nerale
i procuraturi raionale, unul a fost sa
�sfăcut, �ind pornită o cauză penală. Într-un
caz a fost emisă o ordonan
ă de neîncepere
a urmăririi penale și alte două demersuri
sunt în proces de examinare.
În ceea ce prive
te demersurile de in
tentare a procedurii disciplinare expediate
Ministerului Jus�
iei, inclusiv ins�tu
subordonate, Ministerului Afacerilor Inter
i Procuraturii Generale
i procuraturilor
raionale, în urma a două demersuri, a fost
dispusă începerea procedurii disciplinare
alte 3 cazuri se a�ă în proces de examinare.
Sesizare (art.25 lit.d) din Legea cu
privire la Avocatul Poporului (Om
Conform art.25 lit.d) din Legea nr. 52,
Avocatul Poporului este în drept să sesizeze
persoanele cu func
ii de răspundere de toa
te nivelurile asupra cazurilor de neglijen
ă în
serviciu, de încălcare a e�cii de serviciu, de
tergiversare
i birocra�sm. Cu trimitere la
această prevedere, în anul 2016 au fost îna
intate 19 sesizări:
Ministerului Muncii, Protec
iei Sociale
Familiei - 5
Ministerului Educa
Autorită
ilor publice locale -10
În aceste sesizări Avocatul Poporului a
aten
ionat autorită
ile vizate asupra ac
iunilor ce țin de: vic�mizarea copii
lor; asigurarea dreptului copilului de a cre
te
într-un mediu favorabil pentru dezvoltarea
armonioasă �zică
i psihică; asigurarea drep
tului la asisten
i protec
ie socială, inclusiv
a copiilor orfani; asigurarea dreptului la în

ătură; tulburarea ordinii publice pe �mp
de noapte; a dreptului la muncă
i protec
Avocatul Poporului a mai constatat fap
tul că violări grave ale drepturilor omului
au fost admise drept urmare a neglijen
iresponsabilită
ii manifestate de către per
soane cu func
ii de răspundere. Cel mai frec
vent sunt afecta
i în asemenea cazuri copiii,
persoanele cu dizabilită
i cele în etate. În
răspunsurile la cele patru sesizări adresate
Ministerului Educa
iei, Avocatul Poporului a
fost informat că recomandările Ombudsma
nului au fost luate în calcul
i că acestea au
fost puse în prac�ca educa
Ministerul Muncii, Protec
iei Sociale
Familiei a fost sesizat privind: încălcarea
dreptului la învă
ătură
i protec
ia familiei
a copilului; lezarea dreptului copilului de a
cre
te într-un mediu favorabil pentru dezvol
tarea �zică
i psihică armonioasă, încălcarea
dreptului la asisten
i protec
ie socială, vi
a domes�că asupra copilului din partea
ilor. Autorită
ile publice enumerate
mai sus s-au conformat sesizărilor primite
i au reac
ionat în urma examinării acestora.
Potrivit art.19 alin.(5) din Legea nr.52,
Avocatul Poporului examinează
i cereri ora
le, parvenite în cadrul audien
elor organiza
te nu mai rar decât o dată pe lună. De
i noua
lege nu prevede desfă
urarea ac�vită
ii de
ă de către angaja
ii O�ciului Avoca
tului Poporului, pe parcursul anului 2016,
cetă
enii au fost audia
i de către angajații
O�ciului Avocatului Poporului din municipiul
i cei ai reprezentan
elor din Cahul,
Comrat
i Varni
În această ordine de idei, este necesar
de men
ionat faptul că O�ciul Avocatului
Poporului
i-a propus să modi�ce procedura
de audiere a cetă
enilor, as�el încât să nu
subs�tuie ac�vitatea avoca
ilor licen
i,
prin oferirea de consulta
ii juridice. Persoa
nele care se vor adresa la O�ciul Avocatului
Poporului vor � ajutate să depună o cerere
Avocatului Poporului, în cazul în care pro
blema
ine de competen
a acestuia. În ce
lelalte cazuri, vizitatorii vor � îndruma
i să
se adreseze autorită
ilor competente de a le
iona problema.
Audienţa cetăţenilor
Numărul total de cereri privind drepturile copilului
Pe parcursul anului 2016, func
O�ciului Avocatului Poporului au primit în
audiență 2851 de persoane. La sediul cen
tral al OAP din Chi
inău s-au adresat 1078 de
cetă
eni (38%), la Reprezentan
a Comrat a
OAP - 1193 de cetă
eni (42%), Reprezentan
a Cahul a OAP a primit în audiență 429 de
persoane (15%), iar Reprezentan
a Varni
151 de cetă
Pe�
iile parvenite la Avocatul Po
porului pentru protec
ia drepturilor
copilului în 2016
În perioada 01 ianuarie 2016 – 31 de
cembrie 2016 pe adresa Avocatului Poporu
lui pentru protecția drepturilor copilului au
parvenit 95 de cereri. Din numărul total de
adresări, 65% au fost admise spre examinare.
Numărul de cereri parvenite pe adresa Avocatului Poporului
pentru protec
ia drepturilor copilului
Numărul de cazuri examinate de Ombudsmanul Copilului în 2016
Rata petenților reprezentanți legali/copii
care s-au adresat Avocatului Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului raportată
la numărul total de adresări, 7% din petenți
sunt copii, restul sunt reprezentanții legali
Este necesar de menționat faptul că din
numărul total de cazuri examinate de către
Ombudsmanul Copilului, 21% sunt sesizări
din o�ciu. Ombudsmanul Copilului s-a auto
sesizat în urma publicării informației despre
Una dintre posibilitățile de sesizare a
Avocatului Poporului pentru protecția drep
turilor copilului este Linia �erbinte „Telefo
nul Copilului”.
Pe parcursul anului 2016, în cadrul O�
ciului Avocatului Poporului au fost înregistra
te 90 de apeluri telefonice la Linia �erbinte a
copilului. După criteriul gender, din numărul
ai acestora. Ombudsmanul Copilului salută
și încurajează copiii să se adreseze nemijlo
cit la Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului în cazul în care necesită
ajutor în apărarea drepturilor sale.
minori sau/și cu implicarea minorilor din
mass-media, rețelele de socializare și în baza
informației obținute de la Linia �erbinte „Te
lefonul Copilului”.
total de apeluri, 67 erau de la femei și 23 de
la bărbați. Spre examinare au fost preluate
patru cazuri (violență în familie / de refuz de
înscriere a copilului în cl. a V-ea /nerespecta
rea gra�cului de întrevederi de către un pă
rinte /refuzul de a întreține copilul /stoparea
plății indemnizației de tutelă).
Apelurile telefonice la Linia �erbinte „Telefonul Copilului”
Acte de reac
ionare ale Ombudsmanului Copilului
Datele sta�s�ce denotă faptul că în
mare parte populația solicită consultație
juridică în vederea protecției copilului în
caz de violență față de acesta, dreptul la
asistență socială necesară, �e probleme le
gate de dreptul de a bene�cia de pensie de
întreținere.
În procesul inves�gării cererilor accepta
te spre examinare, Avocatul Poporului pen
tru protecția drepturilor copilului este împu
ternicit să întreprindă anumite ac
iuni pro
i să înainteze acte de recomandări
privind măsurile ce urmează a � întreprinse
pentru repunerea imediată în drepturi a pe
ionarilor. As�el, în perioada raportată, din
numărul total de acte de reacționare (57)
39% sunt avize cu recomandări, 24% - sesi
zări și 25% - concluzii depuse în judecată.
ViolențM
Prin urmare, cele mai multe acte de
reacționare sunt avize, sesizări și acțiuni în
judecată.
Prac�c, în toate cazurile examinate re
comandările au fost îndeplinite. Pe parcur
sul monitorizării modului de respectare a
drepturilor și libertăților fundamentale ale
copilului a fost iden��cat faptul că adesea
subiecții responsabili de asigurarea dreptu
rilor copilului necesită instruiri sistema�ce
în aspectul respectării drepturilor copilului,
fapt despre care Avocatul Poporului pentru
protecția drepturilor copilului a luat act.
PROMOVAREA DREPTURILOR
OMULUI
În anul 2016, Avocatului Poporului a or
ganizat 135 de ac�vități de promovare și de
instruire, față de 125 în anul precedent. Ele
mentul de noutate este prevalarea acțiunilor
de instruire față de cele de promovare – 98
de instruiri și 37 de evenimente de promova
re. Și asta deoarece în perioada de referință,
pe de o parte, s-a pus accentul pe acțiuni mai
complexe, �ind organizate patru conferin
e na
ionale, una interna
ională, trei mese
rotunde, un forum al copiilor, iar, pe de altă
parte, ac�vitățile de instruire a populației
și profesioniș�lor au fost realizate după noi
reguli și principii, ceea ce s-a soldat cu rezul
tate mai bune în domeniul vizat.
Ac�vitățile de promovare au avut ca
teme principale: Evaluarea Periodică a Re
publicii Moldova, promovarea drepturilor
copiilor, promovarea dreptului la sănătate,
promovarea recomandărilor Avocatului Po
porului privind ameliorarea situației respec
tării drepturilor omului în țara noastră, în
contextul prezentării publice a concluziilor
Raportului privind respectarea drepturilor și
libertăților omului în Republica Moldova în
anul 2015, promovarea rezultatelor Studiu
lui „Percepții asupra drepturilor omului în
Republica Moldova”, realizat de O�ciul Avo
catului Poporului cu suportul OHCHR.
În 2016 au fos elaborate și editate 14
materiale informa�ve, asigurată coordona
rea procesului de �părire a încă opt �tluri
de carte publicate cu �nanțarea PNUD și
OHCHR.
Acţiuni de promovare a
drepturilor copilului
În anul 2016, ac�vitățile de promovare
a drepturilor copilului au avut loc cu par�ci
parea Avocatului Poporului pentru protecția
drepturilor copilului, Maia Bănărescu, numi
tă în această funcție în aprilie anul trecut.
Cu prilejul Zilei Interna
ionale a Drep
turilor Copilului, O�ciul Avocatului Popo
rului a fost gazda mai multor întâlniri ale
Ombudsmanului cu copiii,
pentru care a
fost organizată prezentarea O�ciului Avoca
tului Poporului, informarea despre echipa
apărătorilor drepturilor omului, atribu
lor func
ionale. Maia Bănărescu le-a vorbit
copiilor
i părin
ilor despre obiec�vele
i mi
siunea Avocatul Poporului pentru protec
drepturilor copilului, despre competen
acestuia.
De Ziua Interna
ională a Copilului, în
contextul fes�vită
ii ,,U
ilor deschise”, la O�
ciul Avocatului Poporului au venit elevi
de la
trei centre comunitare municipale Chi
pentru copii
i �neret, înso
i de pedagogii
acestora.
La o discu
ie cu Ombudsmanul au
fost de asemenea elevi de la centrele comu
nitare pentru copii
i �neret din sectorul Cio
cana – ,,Speran
i ,,Convorbitorul”
i din
sectorul Râ
cani – ,,Zorile”.
Tot pe 1 iunie, Avocatul Poporului pentru
protec
ia drepturilor copilului a par�cipat la
iunile ce au avut loc în Grădina Publică
tefan cel Mare” din capitală, în organiza
rea Direc
iei municipale pentru protec
drepturilor copilului
i Centrului Republican
pentru Copii
i Tineret ARTICO. În cadrul
acestui eveniment, Maia Bănărescu a invitat
copiii să ia parte la o tombolă „Cunoa
te-
drepturile!”, to
i par�cipan
ii �ind men
i cu mici cadouri.
Avocatul Poporului a consultat opinia
copiilor
privind respectarea drepturilor lor
în cadrul a numeroase întâlniri cu aceș�a:
cu adolescenții și copiii din diasporă, par�
i la cea de-a IV-a edi
ie a programului
DOR; cu membrii Grupului de re�ec
ie care
monitorizează respectarea drepturilor copi
lului prin prisma Conven
iei ONU cu privire
la drepturile copilului, ins�tuit de Centrul
de Informare
i Documentare privind Drep
turile Copilului; cu copiii care s-au odihnit la
taberele de odihnă
i întremare a sănătă
„Cire
arii”, „Camping” „Zâmbetul”, „Perlele
Nistrului” din orașul Vadul lui Vodă, munici
piul Chi
i ,,Vii
oara” din satul Cioba
novca, Anenii Noi; cu minorii care î
i ispă
pedeapsa în Penitenciarul nr. 12 Goian; cu
elevii de la
Liceul Teore�c „Principesa Na
talia Dadiani”
, Școala specială nr. 12 pentru
copiii hipoacuzici și cu surditate tardivă din
inău, cu membrii Consiliului Na
ional al
Elevilor; cu bene�ciarii Centrului de plasa
ment temporar al copiilor
i �nerilor orfani
în perioada post-ins�tu
ională „Vatra”.
Maia Bănărescu i-a
informat despre ac
�vitatea de apărare a drepturilor copilului,
despre principalele lor drepturi - la viață, la
familie, la iden�tate, la sănătate, la opinie.
În același �mp, Avocatul Copilului s-a docu
mentat din prima sursă despre problemele
copiilor, a cunoscut felul lor de a gândi, de
a-și percepe drepturile și apărarea acestor
drepturi. Avocatul Copilului a anunțat că di
alogul direct, colec�v sau individual cu copiii
va cons�tui o prioritate în ac�vitatea Om
Întru realizarea acestei inten
ii, pe
noiembrie 2016, Avocatul Copilului a or
ganizat un prim Forum de discuție cu elevii
și adolescenții din țară la tema „Par�cipa
rea copiilor și adolescen
ilor – catalizator
al promovării
i monitorizării drepturilor
copiilor în Moldova”.
Această întrunire a
avut drept scop ini
ierea unui dialog con
stant între Avocatul Poporului pentru drep
turile copilului
i adolescen
ii din Moldova
privind respectarea drepturilor lor, stabilirea
unor rela
ii permanente de colaborare. Eve
nimentul în cauză s-a desfă
urat cu suportul
UNICEF Moldova
i a întrunit 50 de copii
În luna noiembrie, la trei posturi de tele
viziune (Jurnal TV, Moldova 1, Gurinel) a fost
difuzat un spot social, elaborat de O�ciul
Avocatului Poporului pentru promovarea
drepturilor copilului.
Spotul a fost promovat și pe Facebook,
versiunea în limba română înregistrând
195 de vizualizări, iar cea în limba rusă –
27.772 de vizualizări. Tot în anul 2016 a fost
elaborat conceptul unei noi pagini a copilu
lui pe site-ul www.ombudsman.md, care ur
mează a � de�ni�vată în anul 2017.
Avocatul Poporului pentru drepturile
copilului a promovat interesele și drep
turile copilului la numeroase întâlniri cu
reprezentanți ai autorităților publice de di
ferite niveluri: cu factori de decizie din ca
drul Direcției municipale Chișinău pentru
protecția drepturilor copilului, al Ministeru
lui Muncii, Protecției Sociale și Familiei, al Mi
nisterului Sănătății, al Ministerului Afacerilor
Interne, al DIP. În principal au fost abordate
problemele plăților informale; alimenta
copiilor în
coli
i grădini
e; a violenței față
de copii; a respectării drepturilor copiilor din
detenție; ches�uni ce țin de prevenirea
combaterea delincven
ei juvenile, asisten
copiilor în situa
ii de risc, rolul poli
�lor în
asigurarea respectării drepturilor copilului;
calitatea serviciului de asisten
ă medicală de
urgen
incluziunea copiilor cu au�sm.
Protecția drepturilor copiilor a�ați în
situație de risc care locuiesc în clădirile pă
răsite din Chișinău a cons�tuit tema unei
reuniuni de lucru, convocate de Avocatul
Copilului, ca reacție la semnalele apărute în
presă la acest subiect. La
ă au par�ci
pat reprezentanți ai Ministerului Educa
ai Ministerului Muncii, Protec
iei Sociale
Familiei; ai Ministerului Sănătă
ii; ai Minis
terului Jus�
i ai Ministerului Afacerilor
Interne, reprezentan
ii Direc
iilor pentru
Protec
ia Drepturilor Copilului din sectoare
le Ciocana
i Botanica, reprezentanți ai Cen
trului de Informare
i Documentare privind
Drepturile Copilului din Moldova, ai Alian
ONG-urilor ac�ve în domeniul Protec
iei So
ciale a Copilului
i Familiei, ai Asociației pen
tru Abilitarea Copilului și Familiei ,,AVE Co
piii”, ai Centrului de Reabilitare a Vic�melor
Torturii „Memoria”, ai Centrului Na
ional de
prevenire a abuzului fa
ă de copii (CNPAC).
Ombudsmanul a insistat asupra rezolvă
rii în regim de urgen
ă a situa
„copiilor
străzii”, pentru care nu există soluții siste
mice de abordare interins�tuțională, cum
ar �, de exemplu, intervenția echipelor de
urgență, deoarece un as�el de serviciu în
Moldova nu există.
Promovarea dreptului la
sănătate
– o nouă direcţie în
ac�vitatea Avocatului Poporului
În 2016, Avocatul Poporului și-a ex�ns
aria de acțiune de promovare a drepturilor
omului. Și asta deoarece
Ombudsmanul și-a
stabilit din 2016 printre prioritățile de ac�
vitate pentru următorii ani monitorizarea
i
evaluarea gradului de respectare a dreptu
rilor fundamentale ale omului în contextul
serviciilor medicale prestate în ins�tuțiile
medicale din Republica Moldova. Ac�vitățile
propuse pe acest segment vor avea un ca
racter diferit: de monitorizare, de analiză a
iei în domeniu în vederea perfec
nării ei, ac
iuni de instruire a pacien
i a
cadrelor medicale, precum
i de sensibilizare
a publicului larg cu privire la situa
ia în do
meniul dat.
O primă ac
iune desfășurată în vede
rea ameliorării situa
iei privind respectarea
dreptului la ocro�rea sănătă
ii în Republica
Moldova a fost
Atelierul de lucru „Evaluarea
nivelului de respectare a drepturilor omului
în ins�tu
iile medicale din Republica Mol
dova”.
Reuniunea a avut drept scop stabili
rea de contacte cu actorii cei mai importanți
din domeniul ocro�rii sănătă
ii, anun
area
inten
iei de a aborda problemele din sfera
ocro�rii sănătă
i invitarea la dialog
i cola
borare, având în vedere obiec�vul comun de
asigurare a accesului persoanelor la servicii
medicale de calitate
i în volum deplin. La re
uniune au par�cipat reprezentan
i ai Minis
terului Sănătă
ii, ai CNMS, ai CNAM, ai Con
siliului Național de Evaluare și Acreditare a
Spitalelor, ai Biroului de
ară OMS, ai Fondu
lui ONU pentru popula
ie, ai Proiectului GIZ
i Centrului de Poli�ci și Analize în Sănătate,
ai PNUD
i OHCHR, ai O�ciului Avocatului Po
porului, în total 26 de persoane.
Respectarea dreptului la ocro�rea
sănătății a cons�tuit tema
Decadei pentru
drepturile omului din 2016, care a inclus
peste 10 ac�vită
Pe 6 decembrie a fost organizat un
eve
niment de
prezentare publică a studiului
,,Respectarea drepturilor omului în presta
rea serviciilor de asisten
ă medicală urgen
tă prespitalicească din Republica Moldova”,
realizat de O�ciul Avocatului Poporului cu
suportul OHCHR.
La masa rotundă
au par�
cipat peste 40 de persoane: reprezentanți ai
autorităților publice, deputați, reprezentanți
ai comunității ș�inți�ce și ai partenerilor de
dezvoltare.
În contextul Decadei tema�ce a fost ela
borat un spot social privind dreptul la servicii
medicale de sănătate, difuzat la trei posturi
de televiziune: Jurnal TV, Moldova 1, RTR
Moldova.
Respectarea dreptului la sănătate a con
s�tuit tema Concursului de desene ,,Sănă
tatea ta, dreptul tău, viitorul tău”, organizat
de O�ciul Avocatului Poporului, la care au
par�cipat aproxima�v 500 de copii.
Cele mai bune lucrări ale copiilor au
fost vernisate pe 10 decembrie, de Ziua
Internațională a Drepturilor Omului, la Cen
trul republican pentru copii și �neret ,,Ar
�co”, eveniment în al cărui cadru au fost
premiați 51 de elevi.
Cele 40 de lucrări învingătoare ale con
cursului de desene pentru copii cu genericul
,,Sănătatea ta – dreptul tău, viitorul tău” au
fost expuse, ulterior, în incinta sediului Parla
mentului Republicii Moldova.
Concursul de desene și organizarea eve
nimentului de premiere au fost realizate cu
suportul �nanciar al UNICEF
i OHCHR Mol
dova, iar Ministerul Sănătății și Centrul Na
ional An�corup
ie au fost parteneri ai O�
ciului Avocatului Poporului în desfășurarea
acestora.
Suplimentar la premiile înmânate pe
decembrie, peste 100 de cadouri vor �
transmise copiilor în anul 2017 în cadrul
unor vizite ale angajaților Secției promova
rea drepturilor omului, relații internaționale
și comunicare la ins�tuțiile de învățământ
din care au par�cipat mai mulți elevi la con
cursul de desene. Toți par�cipanții au fost
menționați cu premii de încurajare.
În corespundere cu ar�colul 19 din Le
gea cu privire la Avocatul Poporului (Om
budsman), până pe 15 mar�e a �ecărui an,
Avocatul Poporului prezintă Parlamentului
raportul cu privire la respectarea drepturi
lor omului, iar proiectul acestuia
este supus
dezbaterilor publice cu cel pu
in o lună până
la prezentarea acestuia Parlamentului
i pu
blicat pe pagina web a O�ciului Avocatului
Poporului.
Începând cu 15 februarie, capitole din
proiectul raportului anual au fost plasate
pe pagina web a ins�tuției. Mai mult, opinia
membrilor societății civile a fost consultată
Promovarea concluziilor şi
recomandărilor Avocatului
Poporului din Raportul privind
respectarea drepturilor
libertă
ilor omului în Republica
Moldova în anul 2015
cu mult înainte de procesul de elaborare a
raportului anual. Avocatul Poporului a oferit
reprezentanților sectorului neguvernamen
tal posibilitatea de a avansa propuneri pri
vind ches�unile care să �e incluse în raportul
anual în cadrul întâlnirii sale cu reprezentanți
Viziunea Avocatului Poporului privind
starea de lucruri în domeniul respectării
drepturilor omului în țara noastră a fost pre
zentată în cadrul unei conferințe naționale,
desfășurate pe 29 mar�e, care a întrunit
reprezentan
i ai sectorului asocia�v, ai
autorităților publice cu atribu
ii în domeniu,
parteneri interna
În cadrul evenimentului de prezenta
re publică a Raportului cu privire la res
pectarea drepturilor omului în Republica
Moldova în anul 2015, s-a anun
at despre
schimbarea siglei Ins�tu
iei na
ionale de
protec
ie a drepturilor omului, care a fost
prezentată public:
Elementele centrale ale siglei sunt
Litera O
– prima literă a cuvântului Om
budsman, acesta �ind simbolul unui stat de
mocra�c;
Ochiul deschis
– simbol al supravegherii
con�nue, func
ie de bază a Avocatului Popo
Mâna stângă ridicată
de persoană care
depune jurământul
, aceasta �ind promisiu
nea publică care invocă respectarea de valori
morale recunoscute de to
Modi�carea logo-ului ins�tuției este în
contextul procesului de reorganizare a aces
teia din Centrul pentru Drepturile Omului în
O�ciul Avocatului Poporului, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 52 cu privire la Avo
catul Poporului (Ombudsmanul). Lansarea
unei noi iden�tăți vizuale a fost determina
tă însă nu doar de necesitatea de a semnala
schimbarea numelui ins�tuției, a ombuds
manilor, dar și de dorința, inten
ia fermă de
a realiza o schimbare nu doar de formă, ci
i de con
inut, as�el încât să �e modi�cată
percepția publicului larg privind ac�vitatea
și prestația Avocatului Poporului.
Cu suportul PNUD Moldova, în 2016,
au fost elaborate și confecționate mai mul
te materiale promoționale cu sigla nouă a
ins�tuției, distribuite sau u�lizate deja în ca
drul ac�vităților de promovare.
Un eveniment remarcabil produs în anul
2016 a fost realizarea, cu suportul ONCHR
și PNUD Moldova, și prezentarea publică
pe 19
iulie a Studiului
„Percepții asupra
drepturilor omului în Republica Moldova”.
Studiul a fost elaborat la comanda O�ciului
Avocatului Poporului, cu acceptarea ideii de
concept, propusă de Ins�tu
ia Ombudsma
nului, pentru iden��carea, din perspec�va
cetățeanului de rând, a problemelor exis
tente în domeniu, măsurarea evoluțiilor în
Anterior, un studiu general referitor la
protecția drepturilor omului în Republi
ca Moldova a fost elaborat în anul 2004
cu asistența PNUD Moldova. De atunci au
fost implementate două planuri de ac
iuni
în domeniul drepturilor omului, însă nu a
fost evaluat impactul acestor documente
de poli�ci asupra situa
iei privind drepturile
omului din
ară. Din acest punct de vedere,
rezultatele studiului sunt foarte importante
pentru es�marea impactului poli�cilor sta
tului asupra situa
iei privind respectarea
drepturilor omului în Republica Moldova
și
plani�carea de noi acțiuni strategice în sco
pul îmbunătățirii situației existente. Acesta
mai oferă posibilitatea de a veri�ca gradul
de corespundere a viziunii Avocatului Po
porului asupra stării de lucruri în domeniul
drepturilor omului, dar
i reevaluării, în caz
de necesitate, a priorită
ilor stabilite în ac
�vitate.
De al�el, în linii mari, percep
iile res
ilor au coincis cu cele ale Avocatului
Poporului, constatări similare �ind făcute în
baza pe�
iilor, adresărilor, dar
i urmare a
monitorizării situa
La discu
iile privind constatările studiului
au par�cipat deputa
i, demnitari
i func
nari publici cu atribu
ii ce
in de respectarea
drepturilor omului, parteneri de dezvoltare,
reprezentan
i ai societă
ii civile
i ai misiuni
lor diploma�ce acreditate în Republica Mol
dova.
Promovarea Consiliului pentru
prevenirea torturii
Pe 2 decembrie 2016, Avocatul Poporu
lui, cu suportul O�ciului Consiliului Europei
în Moldova, a organizat un eveniment de
prezentare publică a membrilor Consiliu
lui pentru prevenirea torturii, cons�tuit în
condițiile Legii nr. 52.
La întrunire au par�cipat reprezentan
i ai
Ministerului Afacerilor Interne, ai Departa
mentului Ins�tu
iilor Penitenciare, ai Minis
terului Sănătă
ii, ai Ministerului Munci, Pro
tec
iei Sociale
i Familiei, ai Procuraturii,
e�
ai penitenciarelor, ai spitalelor de psihiatrie,
ai internatelor psihoneurologice, ai caselor-
internat pentru copii cu de�cien
e mintale,
reprezentan
i ai PNUD, OSCE.
Avocatul Poporului i-a prezentat asis
ten
ei pe membrii Consiliului pentru pre
venirea torturii, Mihail Gorincioi, Svetlana
Doltu, Radu Nicoară
i Ceslav Panico, care, la
rândul lor, au oferit date despre ac�vitatea
lor anterioară.
Avocatul Poporului a subli
niat importan
a ins�tuirii Consiliului pentru
prevenirea torturii
i a demarării ac�vită
acestuia.
Prezent la eveniment, șeful O�ciului
Consiliului Europei în Republica Moldova, Jo
se-Luis Herrero, a salutat faptul creării
i lan
sării ac�vită
ii Consiliului pentru prevenirea
torturii, exprimându-și speran
a că acesta va
� unul func
i că va contribui, conform
competen
elor, la ameliorarea condi
iilor de
deten
ie, la prevenirea
i combaterea tortu
i relelor tratamente.
Jose-Luis Herrero
a mai a�rmat: Consi
liul Europei este gata să sprijine în con�nua
re O�ciul Avocatului Poporului din Republica
Moldova
i noul Consiliu pentru prevenirea
torturii în vederea consolidării capacită
acestora la implementarea func
iilor lor în
vederea prevenirii e�ciente a torturii
i rele
lor tratamente în Moldova, în corespundere
cu standardele europene
i interna
Viceministrul Jus�
iei, Anatolie Mun
teanu, a felicitat asisten
a cu ocazia creării
MNPT
i a anun
at despre deschiderea auto
rită
ilor pentru a asigura accesul liber
i neîn
grădit în locurile de deten
ie membrilor Con
siliului pentru prevenirea torturii. Urmare a
unei ac�vită
i e�ciente a MNPT,
ara noastră
are doar de câ
�gat, pentru că MNPT oferă o
radiogra�e a situa
iei din locurile de deten
i a problemelor-cheie care trebuie solu
ionate, a spus viceministrul Jus�
Ac�vitatea editorială a O�ciului
Avocatului Poporului
În 2016, O�ciul Avocatului Poporului
a editat Raportul cu privire la respectarea
drepturilor omului în anul 2015, pliantul
,,Cine este Avocatul Poporului?” în limbile
română, rusă și găgăuză; ,,Cine este Avoca
tul Poporului pentru protecția drepturilor
copilului?” în limbile română și rusă; ediții
bilingve ale broșurilor ,,O�ciul Avocatului
Poporului în cifre. Anul 2015” și ,,Adoles
centul”. În contextul ac�vităților de promo
vare a dreptului la ocro�rea sănătății, au
fost elaborate și editate pliantele ,,Dreptul
pacientului la informare corectă” și ,,Drep
tul pacientului la consimțământ informat”.
Funcționarii O�ciului Avocatului Poporului
au coordonat procesul de editare a urmă
toarelor �tluri de carte, �nanțate de OHCHR:
Raportul OAP pentru cilul II al EPU, studiile
„Percepții asupra drepturilor omului în Re
publica Moldova”, ,,Respectarea drepturilor
omului în prestarea serviciilor de asistență
medicală urgentă prespitalicească din Re
publica Moldova” în limbile română, rusă și
engleză.
A mai fost elaborată și �părită o ediție
nouă a broșurii ,,Ghid juridic pentru vic�mele
violenței în familie”, în corespundere cu modi
�cările operate în Legea nr. 45 și alte peste 10
acte legisla�ve, precum și reeditată Convenția
ONU cu privire la drepturile copilului.
Ac�vitatea de instruire/informare
privind drepturile omului
În anul 2016, angajații O�ciului Avocatu
lui Poporului au realizat
89 de ac�vită
ii de
instruire.
41 de ac�vită
au fost organizate de că
tre funcționari ai O�ciul central al ins�tuției,
dintre care 11 - de către angajații Direcției
pentru drepturile copilului, și 48 - de către
angajații reprezentanțelor O�ciului Avoca
tului Poporului. Cele mai multe ac�vități de
instruire le-au organizat funcționarii de la
Reprezentanța Comrat:
34 de ac�vită
i la
care au par�cipat 940 de par�cipan
La ac�vitățile de instruire au luat parte
aproxima�v
2730 de persoane
: dintre care
1631 sunt elevi, 290 - �neri sau studenți, 113
- funcționari publici, aproxima�v 180 de lucră
tori din sistemul penitenciar, primari, asistenți
sociali, părinți, pedagogi, polițiș�, parajuriș�,
reprezentanți ai minorităților naționale.
Tema�ca ac�vită
ilor de instruire
Scopul ac�vităților de instruire realizate
de OAP a fost informarea privind drepturi
le omului, promovarea valorilor respectului
față de libertățile fundamentale și demnita
tea umană.
În cadrul ac�vităților de instruire au fost
discutate temele: drepturile omului și cum
le apără ombudsmanul, discriminarea, drep
turile persoanelor cu dizabilități, prevenirea
torturii, combaterea violenței în familie,
școală și societate, drepturile electorale, etc.
Par�cipanții la
12 instruiri
s-au informat
despre ac�vitatea Avocatului Poporului, a
Avocatului Poporului pentru protec
ia drep
turilor copilului
i a O�ciului Avocatului Po
, despre atribuțiile prevăzute de Legea
nr.52, despre felul în care Avocatul Poporului
colaborează cu diverse ins�tuții, cu organele
statului, cu organizațiile neguvernamentale
și cu cetățenii, cum apără Avocatul Poporu
lui drepturile pensionarilor, persoanelor cu
dizabilități, cum monitorizează respectarea
drepturilor omului, iar Avocatul Poporului
pentru protecția drepturilor copilului – drep
turile copiilor. Drept suport pentru as�el
de ac�vități au servit pliantele editate de
ins�tuție: „Cine este Avocatul Poporului?”,
«Кто такой Народный Адвокат?», ,,Cine este
Avocatul Poporului pentru protecția drep
turilor copilului?”, «Кто такой Народный
Адвокат по защите прав ребенка?», „O�ciul
Avocatului Poporului în cifre. Anul 2015” în
limbile română și rusă, broșura despre Avoca
tul Poporului în limba găgăuză.
În perioada campaniei preelectorale, la
13 instruiri
, realizate mai ales în rândul �ne
rilor care au par�cipat pentru prima dată la
alegeri, aceș�a au fost informați despre drep
turile electorale, despre procedura votării, au
fost examinate exemple de încălcare a drep
turilor electorale. În cadrul acestor ac�vități
a fost u�lizată broșura ,,Vreau să votez”.
Prac�ca anilor precedenți a demonstrat
necesitatea instruirilor în
domeniul comba
terii violen
Această temă a fost discutată
în cadrul a
11 ac�vită
i de instruire
Luând în considerație diverse aspecte ale
fenomenului violenței, tema�ca instruirilor a
fost selectată în funcție de publicul-țintă: cu pe
dagogii și părinții elevilor s-au discutat cauzele
și consecințele fenomenului violenței în școală
și în familie. As�el de ac�vități au avut loc cu
antrenarea psihologilor, a reprezentanților
organizațiilor neguvernamentale.
La ac�vități a fost u�lizată broșura „Ghid
juridic pentru vic�mele violenței domes�
ce”, inclusiv în varianta reeditată, din 2016,
după modi�carea Legii cu privire la comba
terea violenței în familie.
Violența în școală și în societate, �pu
rile de violență, metodele de combatere a
violenței în rândul elevilor au fost discutate
cu școlarii din Liceele ,,Principesa Natalia
Dadiani”, „Ion Creangă”, „Spiru Haret” din
Chișinău, precum și din Liceul „Mihai Emi
nescu” din Cimișlia, din mai multe ins�tuții
de învățământ din Comrat.
Această temă a fost abordată atât în ca
drul tradiționalei Campanii de combatere a
violenței în familie pe care OAP o desfășoară
anual în a doua jumătate a lunii noiembrie,
precum și pe parcursul întregului an.
Drepturile copiilor, drepturile �nerilor,
con
inutul Conven
iei ONU privind dreptu
rile copiilor
, cum se realizează drepturile co
piilor, cum își pot apăra copiii drepturile lor,
ce rol are în acest proces Avocatul Poporului
pentru protecția drepturilor copilului și cum
lucrează acesta au fost temele abordate în
cadrul a
19 ac�vită
i de instruire
organizate
cu �neri și copii. În cadrul acestor instruiri,
copiii au discutat despre drepturi și obligații,
au încercat să înțeleagă ce este discriminarea,
cum poate � evitată violența, alte probleme
speci�ce unor diverse vârste, inclusiv celei
adolescen�ne. La aceste ac�vități au fost re
par�zate materialele informa�ve editate de
O�ciul Avocatului Poporului: „Sunt copil - am
drepturi!”, „Convenția ONU privind drepturi
le copilului”, „Cine este Avocatul copilului?”,
„Adolescentul” în limba română și rusă.
Au con�nuat și în acest an instruirile în do
combaterii
i prevenirii torturii, relelor
tratamente
,
tratamentelor inumane
i degra
dante
, ac�vități care se desfășoară în colabora
re cu Centrul de instruire de pe lângă Departa
mentul Ins�tuțiilor Penitenciare. În cadrul a
ac�vită
i de instruire
au fost instruiți peste 180
de angajați ai sistemului penitenciar, o�țeri și
subo�țeri, persoane nou-angajate.
Au fost puse în discuție temele: cauze
le și consecințele relelor tratamente și ale
torturii, combaterea discriminării, garanțiile
împotriva torturii și relelor tratamente, in
strumentele naționale și internaționale în
domeniul combaterii torturii, cauzele Moldo
vei ajunse la CEDO pe fapte de tortură și rele
tratamente. Obiec�vul acestor ac�vități a fost
conș�en�zarea de către angajații DIP, care lu
crează în locurile unde sunt deținute persoa
nele lipsite de libertate a faptului că tortura,
relele tratamente sunt incompa�bile cu un
sistem de jus�ție unde în capul mesei stă res
pectarea drepturilor omului. Instruiri similare
au fost organizate cu polițiș�i și carabinierii.
Ac�vitățile de instruire au mai avut ca
teme combaterea discriminării, drepturile
persoanelor cu dizabilități, dreptul muncii,
dreptul la asigurare și protecție socială, drep
turile reprezentanților minorităților naționale.
ii în presă
itoarele cursuri. Ches�onarul pus în aplicare
oglindește și gradul de sa�sfacție a publicu
lui, care în 2016 s-a menținut la nivel înalt.
În total, în cursul ac�vităților de instruire
au fost distribuite 5310 materiale informa�
ve, editate de O�ciul Avocatului Poporului, iar
în biblioteci au fost transmise 1570 exempla
re de carte, pliante și broșuri.
Comunicarea externă
i relaţia cu
În anul 2016, relația Avocatului Popo
rului cu mass-media nu a fost îmbunătățită
substanțial. Numărul aparițiilor în presă
privitor la ac�vitatea Avocatului Poporului,
reacțiile avocaților poporului la anumite eve
nimente din sfera drepturilor omului a cres
cut nesemni�ca�v față de anul 2015, cu 399
în anul trecut, în raport cu 371 în anul 2015.
În perioada de raportare au fost organi
zate șase evenimente pentru mass-media:
două conferințe de presă, trei cluburi de
presă și o întâlnire informală cu jurnaliș�i.
La o conferință de presă, la scurt �mp de la
numirea în funcție, Avocatul Poporului pentru
drepturile copilului și-a prezentat prioritățile
mandatului de ombudsman. Cea de-a doua
conferință de presă a fost organizată cu prile
Publica
iile pe site-ulwww.ombudsman.md
Pentru prima dată în anul 2016 în cadrul
ac�vităților de instruire a fost abordată te
ma�ca drepturilor pacienților.
În 2016 în O�ciul Avocatului Poporului
a fost modi�cată abordarea privind modul
de organizare a ac�vităților de instruire în
condițiile în care o parte dintre angajații
ins�tuției au urmat cursuri speciale de forma
tori în domeniul drepturilor omului. Urmare
a sporirii nivelului de pregă�re a formatorilor,
au crescut calitatea și numărul instruirilor.
În premieră în 2016, după instruiri a fost
solicitată opinia par�cipanților la aceste
ac�vități. În acest scop a fost elaborat și apli
cat un ches�onar-�p (adaptat în funcție de
necesitate: obiec�ve, grupul-țintă, categorii
le de par�cipanți, teme etc.), care a fost pro
pus la sfârșitul
�ecărei instruiri. În acest mod,
formatorii din cadrul ins�tuției înțeleg în ce
măsură au fost a�nse obiec�vele propuse în
cadrul instruirii, dar și necesitățile pentru vi
jul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale. În anul
2016 s-a revenit la experiența de organizare
a cluburilor de presă, care au avut ca teme:
„Drepturile Omului în Republica Moldova
în contextul Evaluării Periodice Universale
(EPU): viziunea
i recomandările Ins�tu
iei
Ombudsmanului”; Respectarea dreptului la
viață a copilului în Republica Moldova; Res
pectarea dreptului la sănătate în țara noastră.
Sta�s�ca vizitării site-ului www.ombudsman.md (total vizitatori)
Și dacă nu toate aceste evenimente or
ganizate pentru mass-media au atras su
�cientă atenție din partea jurnaliș�lor, de
exemplu, cluburile de presă nu au întrunit un
număr mare de par�cipanți, atunci reacțiile
avocaților poporului la diverse semnale apă
rute în presă privind probleme stringente și
de actualitate din sfera drepturilor omului au
fost preluate ac�v de ins�tuțiile media din
țară. În total, au fost făcute publice peste 30
de luări de a�tudine și sesizări din o�ciu.
Cele mai importante sesizări din o�ciu
sau luări de a�tudine din anul 2016 au fost:
Reac
ia la cazul Ba
tovoi în care s-a aten
ionat asupra situa
iei create în sistemul
medicinii de urgen
Reac
ia la elaborarea proiectului de lege,
numită Big Brother, care permitea blocarea
site-urilor și ci�rea mesajelor electronice;
Reac
ia la asumarea de către Guvern a
răspunderii pentru pachetul de legi cu
privire la sistemul bancar;
Opinia privind desfă
urarea pe 22 mai
curent a mar
ului ,,Fără frică”;
Reac
ia la semnalele apărute în presă
privind crearea de impedimente pentru
par�ciparea unor persoane din raioanele
ării la manifesta
iile de protest organiza
te de Pla�orma DA;
Reac
ia la neregulile admise în turul doi
de scru�n preziden
ial (e
uarea statului
de a asigura dreptul cons�tu
ional la vot
moldovenilor din diasporă).
Cel puțin două luări de a�tudine au fost
preluate masiv de mass-media și pe larg
comentate în societate. În cazul Baștovoi,
urmare a recomandării Ombudsmanului,
a fost emis un ordin comun al Ministerului
Sănătății și al Ministerului Afacerilor Interne,
în vederea reglementării acțiunilor comune
în diverse cazuri în care există anumite ob
stacole în vederea acordării ajutorului medi
cal de urgență.
Un important instrument de comunicare
externă a Avocatului Poporului con�nuă să
�e pagina o�cială web a ins�tuției ombuds
man.md, precum și paginile de pe Facebook.
În anul 2016 pe site-ul O�ciului Avocatului
Poporului au fost plasate 770 de materiale,
număr record față de ul�mii cinci ani.
Numărul de vizitatori ai paginii o�cia
le s-a mărit de la 110.868 în 2014 până la
1.840.362 în 2016. Impactul mediu al postă
rilor pe pagina OAP de pe Facebook a fost de
8500 în 2016 fa
Ac�vitatea OAP pe pagina o�cială a OAP de pe Facebook
Colaborarea Avocatului Poporului
cu societatea civilă
În anul 2016 au fost consolidate relațiile
Avocatului Poporului cu societatea civilă, co
operare reanimată în anul precedent.
Avocații Poporului au con�nuat prac�ca
consultării reprezentanților sectorului asocia
�v în cele mai importante probleme din dome
niul respectării drepturilor omului, a organiză
rii în comun a unor diverse evenimente sau
invitării ONG-urilor să par�cipe la ac�vitățile
desfășurate de Avocatul Poporului (peste 20
dintre ac�vitățile organizate au avut loc în co
mun sau cu par�ciparea reprezentanților sec
torului neguvernamental).
În perioada de referință au avut loc două
forumuri de discuție ale ombudsmanilor cu
reprezentanții societății civile. Pe 6 iunie,
Avocatul Poporului pentru protecția dreptu
rilor copilului s-a întâlnit cu reprezentan
societă
ii civile care ac�vează în sfera drep
turilor copilului (27 de par�cipanți), lansân
du-le invitația la dialog și colaborare.
Pe 23 decembrie, a avut loc o altă întâl
nire a ombudsmanilor cu societatea civilă,
la care au fost făcute bilanțurile anului 2016
și discutate direcțiile de cooperare în anul
Anul trecut a fost unul important pentru
for��carea colaborării Avocaților Poporului
cu societatea civilă inclusiv pentru că și-a în
ceput ac�vitatea Mecanismul independent
de monitorizare a implementării Conven
ONU cu privire la drepturile persoanelor cu
dizabilită
i, cons�tuit din reprezentan
i ai
societă
ii civile, care este un consiliu de ex
i ins�tuit în cadrul O�ciului Avocatului
Poporului. O primă ini
ia�vă a acestuia a fost
avansarea propunerii de
modi�care a Codu
lui electoral pentru a se acorda dreptul la
vot persoanelor lipsite de capacitatea de
exerci
iu, precum
i aprobarea unui pachet
de legi care ar asigura implementarea ar�
colului 12 din Conven
ia ONU pentru drep
turile persoanelor cu dizabilită
i. La acest
subiect, dar și în contextul Zilei Mondiale
Sănătății Mintale, Avocatul Poporului
i un
reprezentant al Consiliului de exper
i au
nut o conferin
ă de presă pe 10 octombrie
2016 la tema „Respectul demnității umane,
protecție adecvată și e�cientă a persoanelor
cu dizabilități mentale – între angajamentul
asumat de stat și realitate”.
Urmare a sesizării Avocatului Poporului,
i a Asocia
iei Promo-LEX, Curtea Cons�
ională a declarat drept necons�tu
ionale
prevederi din Codul de procedură civilă care
ins�tuiau interdicția pentru persoanele decla
rate incapabile de a-și exercita dreptul de ac
ces liber la jus�ție. Acest subiect de asemenea
a fost tratat în cadrul unei conferin
e de presă
comune a reprezentan
ilor O�ciului Avocatu
lui Poporului
iei Promo-LEX.
Tot în anul 2016 a fost lansată ac�vitatea
Consiliului de prevenire a torturii, cons�tuit
din experți independenți și reprezentan
i ai
societă
ii civile, care este Mecanismul Na
nal de prevenire a Torturii, creat în condi
Legii nr. 52.
O colaborare e�cientă a fost ins�tuită
între Avocații Poporului și sectorul neguver
namental în cadrul procesului de Evaluare
Periodică Universală a Republicii Moldova.
În ciclul II al EPU, rapoarte alterna�ve
au elaborat cele două ins�tuții naționale de
protecție a drepturilor omului din țară, dar
și peste 30 de ONG-uri. As�el, efortul con
jugat de prezentare a unor viziuni diferite
de cele ale autorităților privitor la evoluțiile
în sfera drepturilor omului a permis o mai
amplă și complexă informare a comunității
internaționale despre realitățile din Republi
ca Moldova pe segmentul respectării drep
turilor omului. Ac
iunea solidară a Avoca
tului Poporului și a societății civile în cadrul
EPU a avut ca efect formularea de către
le membre ONU a unui număr impunător de
recomandări pe subiecte actuale și sensibile
din sfera drepturilor omului.
Un exemplu de cooperare e�cientă a
Avocatului Poporului o cons�tuie organiza
rea unor echipe mobile care se deplasează
în teritoriu în cadrul Campaniei Interna
nale “16 Zile de ac�vism împotriva violen
fa
ă de femei”. Deja al treilea an consecu�v,
ionari ai O�ciului Avocatului Poporului,
reprezentan
i ai Asocia
iei Promo-LEX, ai
iei „Memoria” au
inut în comun mai
multe prelegeri pe acest subiect foarte sen
ara noastră.
Mai multe colaborări e�ciente Avocatul
Poporului le-a avut cu Asocia
ia Presei Inde
pendente.
În anul curent
Avocatul Poporului a
semnat acorduri de colaborare cu Asociația
Obștească „Coaliția Nediscriminare”
i cu
Ins�tutul pentru Drepturile Omului (IDOM).
În decembrie 2016, O�ciul Avocatului Po
porului a fost partener al IDOM în organi
zarea Fes�valului �lmului, dedicat drep
turilor omului, edi
ia a V-ea, cu sloganul
„Cunoa
te-
i drepturile prin �lm!”
Colaborarea externă
a Avocatului Poporului
În anul 2016, Avocatul Poporului și-a asi
gurat o bună prezență și vizibilitate în plan
internațional, ombudsmanii par�cipând
la evenimente importante de pe agenda
ins�tuțiilor internaționale de protecție a
drepturilor omului.
La stabilirea agendei externe a avocaților
poporului s-a acordat prioritate ac�vităților
organizate de ins�tuțiile internaționale
de pro�l, dar și de structurile europene și
internaționale.
As�el, Avocatul Poporului a par�cipat
la Reuniunea anuală a Rețelei Europene a
Ins�tuțiilor Naționale pentru Protecția Drep
turilor Omului (ENNHRI) (27-28 octombrie,
Zagreb, Croația).
Avocatul Poporului a luat parte și la Re
uniunea anuală a Ins�tutului Internațional al
Ombudsmanilor, cea mai mare organizație
a ins�tuțiilor naționale pentru drepturile
omului, care a avut loc în Bangkok, Thailan
La Monte-Carlo, în intervalul 19-21 oc
tombrie 2016, Ombudsmanul a par�cipat
la Reuniunea Anuală a membrilor Asociației
Ombudsmanilor și Mediatorilor Francofoni.
În cadrul evenimentului a fost organizat
un seminar cu tema�ca ”Ombudsmanii și
Ins�tuțiile naționale pentru drepturile omu
lui – relația cu mecanismele Națiunilor Unite
pentru drepturile omului”.
Pe 15-16 mar�e 2016, Avocatul Popo
rului a par�cipat, la Bruxelles, la două eve
nimente organizate simultan – Summitul
Ombudsmanilor din țările membre ale Par
teneriatului Es�c și cel al Ombudsmanilor
din țările Uniunii Europene.
Pe 26 și 27 aprilie 2016, Avocatul Popo
rului a par�cipat la Barcelona, la un atelier
de lucru organizat de omologul acestuia din
provincia Catalania, Spania, Rafael Rib
președinte al subdiviziunii europene a Ins�
tutului Internațional al Ombudsmanilor.
În intervalul 26-27 mai 2016, Avocatul
Poporului a luat parte la un seminar orga
nizat de Comisia Europeană în domeniul
toleranței și nediscriminării, desfășurat la
Strasbourg, în perioada 14-15 iunie 2016.
Pe 8 iunie 2016, Ombudsmanul a avut o
intervenție la reuniunea pla�ormei de dia
log RM-UE, care s-a desfășurat la Bruxelles,
În perioada 28-29 noiembrie 2016, Avo
catul Poporului a par�cipat la o întâlnire a
experților în domeniul drepturilor omului, al
cărei scop a fost de a consolida capacitatea
și independența funcțională a ins�tuțiilor
naționale pentru drepturile omului. Reu
niunea a avut loc la Varșovia, Polonia, la
iniția�va Ombudsmanului polonez.
Avocatul Poporului a par�cipat și la în
tâlnirea reprezentanților Mecanismelor
Naționale pentru Prevenirea Torturii - MNPT
(NPM) din regiunea OSCE, desfășurată pe 13-
14 octombrie 2016, la Viena, Austria. Reuni
unea, a�ată la prima ediție, a fost organizată
cu ocazia a 10 ani de la intrarea în vigoare
a Protocolului Opțional la Convenția pentru
Prevenirea Torturii (OPCAT) și urmează să �e
desfășurată anual în diferite țări ale OSCE cu
scopul de a for��ca capacitatea Mecanisme
lor Naționale de Prevenire a Torturii în lupta
de prevenire a torturii și a tratamentelor in
umane și degradante.
Avocatul Poporului pentru protecția
drepturilor copilului a luat parte la reuniu
nea anuală a membrilor Rețelei Europene
a Ombudsmanilor pentru Drepturile Copi
lului, care s-a desfășurat la Vilnius, Litua
nia, în perioada 20-22 septembrie, cu tema
„Oportunități egale în educație”.
În cadrul unui proiect al PNUD Mol
dova de susținere a ins�tuțiilor naționale
de protecție a drepturilor omului, în peri
oada 12-15 septembrie, a avut loc o vizită
de studiu a unor funcționari ai O�ciului în
Finlanda, la Ins�tuția Ombudsmanului din
această țară. O altă vizită de documentare la
ins�tuțiile europene cu sediul la Strasbourg
a fost organizată pentru membrii sta�-ului
ins�tuției cu suportul O�ciului Consiliului
Europei în Republica Moldova.
Reprezentantul O�ciului Avocatului Po
porului a par�cipat în perioada 10-12 oc
tombrie în Belgrad, Serbia, la reuniunea
comună a pla�ormei tema�ce comune pri
vind drepturile economice și sociale a CoE-
ENNHRI-FRA-EQUINET. O�ciul Avocatului
Poporului a fost reprezentat și la Conferința
internațională privind dreptul la informație,
care a avut loc la Kiev, în intervalul 21-23 sep
tembrie 2016.
În total, pe parcursul anului 2016,
reprezentanții O�ciului Avocatului Poporu
lui au efectuat 15 deplasări în străinătate la
evenimente de reprezentare, instruiri, reuni
uni, vizite de studiu.
Provocări şi ţinte/obiec�ve
pentru anul 2017 pe domeniul
promovare şi comunicare
Direc
ii prioritare din ac�vitatea Avoca
tului Poporului vor �
i în con�nuare promo
varea
i protec
ia drepturilor persoanelor cu
dizabilită
i, combaterea torturii
i a relelor
tratamente, promovarea drepturilor copilu
i a dreptului la ocro�rea sănătă
ii. În anul
2017 va � monitorizată starea de lucruri din
tr-un alt segment al sistemului de sănătate
pentru a scoate în eviden
ă problemele de
sistem
i a propune solu
ii pentru acestea.
O direc
ie nouă în ac�vitatea Ombuds
manului va � cea de prevenire a corup
prin pârghiile de care dispune Avocatul Po
porului, cum ar � ac
iunile de promovare:
organizarea de ac�vită
i cu mesaj an�co
i care să explice legătura dintre acest
fenomen nega�v
i violarea drepturilor
omului, editarea
i distribuirea de materiale
informa�ve la această temă.
Avocatul Poporului își propune să se facă
mai bine cunoscut publicului larg, în special
în localitățile rurale, prin ac�vități de pro
movare și de instruire a populației despre
atribuțiile și competențele sale.
În anul 2017, Avocatul Poporului își pune
ca obiec�v pregă�rea și prezentarea dosaru
lui la Comitetul Internațional de Coordonare
a Ins�tuțiilor Naționale pentru Drepturile
Omului (ICC) pentru acreditare cu statutul
A. În 2009 Centrul pentru Drepturile Omu
lui din Moldova, al cărui succesor de drep
turi este O�ciul Avocatului Poporului, a fost
acreditat cu statutul B.
Acreditarea cu statutul A presupune
corespunderea ins�tuției de protecție a
drepturilor omului în totalitate Principiilor
de la Paris, adoptate prin Rezoluția Adună
rii Generală a Organizației Națiunilor Unite
(ONU), nr. 48/134 din 20 decembrie 1993,
standarde care ghidează în�ințarea și buna
funcționare a ins�tuțiilor naționale pentru
apărarea drepturilor omului.
Acreditarea cu statutul A va avea efec
te bene�ce pentru imaginea ins�tuției și
va oferi mul�ple avantaje pentru valori�ca
rea tuturor oportunităților pe care le pre
zintă calitatea de membru al organizațiilor
internaționale de pro�l, dar și pentru a-și
face publică opinia în diverse ches�uni ce țin
de respectarea drepturilor omului de la tri
bunele organizațiilor internaționale. E vorba
de realizarea dreptului de a par�cipa și a lua
cuvântul la sesiunile Comitetului ONU pen
tru drepturile omului, de a depune declarații
și rapoarte în cadrul ședințelor mecanisme
lor Națiunilor Unite. Ins�tuțiile cu statutul A
au dreptul de vot la întâlnirile internaționale
și regionale ale organizațiilor ombudsmanilor
și dreptul de a � membru al Biroului Comite
tului Internațional de Coordonare.
ANALIZA STRUCTURII ȘI A
POTENȚIALULUI UMAN AL
ECHIPEI OFICIULUI AVOCATULUI
POPORULUI
La �nele anului 2016, în cadrul O�ciului
Avocatului Poporului își desfășurau ac�vita
tea 36 de angajați.
În ceea ce privește dinamica resurselor
umane, în anul 2016, față de anul 2015, este
remarcată o creștere a numărului de salariați,
cu 6 %. Cauzele creșterii țin de: procesul de
reorganizare al ins�tuției în anul 2016, mo
di�carea structurii organizaționale a O�ciului
Avocatului Poporului și creșterea efec�vului-
limită de personal de la 55 (în anul 2015) la
65 de unități (în anul 2016).
Dinamica efec�vului de personal
catori
Dinamica
absolută,
2016 (per-
Dinamica
rela�vă,
Unități
aprobate
conform
statului
de per-
Efec�v,
per-
Gradul de ocupare a unită
ilor de personal, procente
Din analiza datelor se poate observa un
înalt grad de ocupare a func
iilor publice de
conducere
i a posturilor de deservire teh
nică care asigură func
ionarea autorită
În anul 2016, func
iile publice de execu
ie de
in ponderea cea mai mare în struc
tura func
iilor vacante (55,6%) din cauza
ponderii mai mari în numărul de func
i a
iei mai înalte a func
ionarilor publici
de execu
ie.
În funcție de poziția ocupată în cadrul
O�ciului Avocatului Poporului, structura
personalului, conform datelor la 31.12.2016,
este următoarea:
funcționari care dețin funcții de demni
tate publică – două persoane
funcționari publici de conducere de nivel
superior - o persoană
funcționari publici de conducere - 12
persoane
funcționari publici de execuție - 16 per
personal de deservire tehnică care asi
gură funcționarea autorităților publice și
personal auxiliar - cinci persoane.
iile publice de
in ponderea majo
ritară în structura efec�vului de personal al
O�ciului Avocatului Poporului din Moldova,
cons�tuind 80,5 % (la 31.12.2016) din nu
mărul total de func
i posturi din cadrul
ins�tuției. Ponderea posturilor cons�tuie
13,9 %, acestea reprezentând trei unități
posturi de deservire tehnică ce asigură func
ionarea autorită
ii publice și două unități
personal auxiliar. Toate posturile din cadrul
ins�tuției sunt �nan
ate din mijloacele bu
getare.
Gradul de ocupare a funcţiilor publice şi a posturilor
Gradul de ocupare a unită
ilor de personal a fost calculat ca un raport între numărul sala
ilor către efec�vul-limită de personal pe categorii.
Efec�vul de personal în cadrul O�ciului Avocatului Poporului, persoane
Dinamica
i structura personalului în func
ie de pozi
ia ocupată
Indicatori
Dinamica
absoluta
(persoane)
Dinamica
rela�vă
Structura
Unități aprobate conform
statului de personal
Efec�v, persoane
dintre care:
Funcționari care dețin funcții
de demnitate publică
Funcționari publici cu statut
stabilit conform Legii
nr. 158-XVI din 4.07.2008, din
care:
conducere de nivel superior
conducere
Funcționari publici de execuție
Personal de deservire tehnică
ce asigură funcționarea
autorităților publice și personal
În structura numărului de func
ii publi
ce din O�ciul Avocatului Poporului, ponde
rea func
iilor publice de execu
ie cons�tuie
44,4% la situa
ia din 31.12.2016. Numărul
iilor publice de conducere (inclusiv
funcțiile publice de conducere de nivel su
perior și func
iile de demnitate publică) con
s�tuie 41,6 %.
Structura personalului după func
Structura personalului după gen la 31.12.2016, persoane
Analiza de gen a func
a altor categorii de salaria
Un loc important în cadrul analizei resur
selor umane îl reprezintă analiza structurii
personalului după vârstă și sex.
Numărul salaria
ilor după gen, pe cate
gorii de personal, în O�ciului Avocatului Po
porului este prezentat în diagramele de mai
Structura cumula�vă a personalului după gen la 31.12.2016, procente
Datele generalizate relevă faptul că
ponderea bărbaților în totalul numărului de
salariați (38,9%) este mai mică decât cea a
femeilor, care cons�tuie 61,1%. Totodată,
atât ponderea bărbaților, cât și cea a feme
ilor, care ocupă funcții publice de demnita
te publică și funcții de execuție, cons�tuie
50%.
publice
Ocuparea
vacante
temporar
vacante
face
baza
privire
publică
statutul
ionarului
ocuparea
iei
demnitate
publică

temeiul
ocuparea
altor
conform
Ocuparea
vacante
temporar
cante
face
următoarele
modalită
concurs
baza
compe�
transparen
competen
meritelor
profesionale
promovare
publică
dintr
categorie
superioară
bază
evaluării
performan
profesionale
transfer
între
autorită
ins�tuției
O�ciul
Avocatului
Poporului
fost
efectuate
angajări
personal
vacante
demnitate

funcție
publică
con
ducere
nivel
zece
conducere
funcții
execuție
două
posturi
deservire
tehnică
asigură
funcționarea
autorității
clasi�cat
baza
modalită
ocupare
este
prezentat
diagrama
Structura personalului după vârstă, persoane
Categoria funcției
Între 25-54
și peste
În total
Efec�v ( în total)
Personal de deservire tehnică care asigură
funcționarea autorităților publice și personal
ie publică în cadrul O�ciului Avocatului Poporului
în anul 2016, persoane
Gradul de instruire a personalului în dinamică
Analiza
datelor
relevă faptul că
modalita
tea
numire
publică
promo
vare
fost
aplicată
totalul
Date despre dezvoltarea profesională a
fost
instruite
care
publici
cons�
persoane
care
bene�ciat
ore
instruire
total
Capacitatea
autoritatea
publică
fost
dezvoltată
atât
cadrul
ac�vită
instruire
internă
instruire
externă
Este
ionat
faptul

struirile
interne
aibă
contri
semni�ca�vă
formarea
abilită
profesionale
cadrul
Avocatului
Poporului
anul 2016, a fost remarcată o creștere
de 3,5%,
față de anul 2015 a gradului de
instruire a personalului,
ceea ce scoate în
evidență că una dintre prioritățile poli�cii
personal din cadrul ins�tuției o reprezintă
dezvoltarea profesională a
personalului.
Instruirea reprezintă un proces plani
�cat care permite oferirea de
informații,
cunoș�nțe, abilitați necesare desfășurării
unei ac�vități performante de către
salariat pe postul pe care îl ocupă. Potrivit
37 din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu
RESURSE MATERIALE ŞI
BUGETARE ALE OFICIULUI
AVOCATULUI POPORULUI ÎN
I. Resurse bugetare și
ges�onarea acestora
Prezentul compar�ment descrie cuantu
mul resurselor �nanciare alocate ins�tu
i modul în care acestea au fost u�lizate.
În conformitate cu limitele bugetului
aprobat pentru anul 2016, pentru �nan
area
ac�vită
ii O�ciului Avocatului Poporului au
fost alocate 7844,9 mii de lei.
Ins�tu
ia este �nan
ată din două surse:
controlul asupra respectării drepturilor
omului - aloca
ii în valoare de 7408,3 de
realizarea reformei în domeniul jus�
- aloca
ii în valoare de 436,6 mii de lei.
La �nele anului ins�tuția a bene�ciat de
661 de lei, conform unui acord de partene
riat �nan
at din partea donatorilor (UNICEF).
Nivelul de executare a bugetului pe com
ponenta „Controlul asupra respectării drep
turilor omului” cons�tuie 89%, formându-se
o economie de 884,5 mii de lei. Procentul
executării bugetului pe păr
i componente
este:
Denumirea serviciilor,
precizat,
Executat,
Executarea
bugetului,
Abaterea,
Remunerarea muncii angajaților conform
statelor
Contribuţiile de asigurări sociale de
stat obligatorii şi prime de asigurare
obligatorie de asistență medicală
Servicii comunale, locațiune, energie
termică, electrică, apa
Servicii informaționale, telecomunicații,
poștale
Servicii de transport, reparații curente,
servicii editoriale, de pază
Servicii neatribuite altor aliniate
privire la
ia publică
i statutul func
narului public, autoritatea publică trebuie
asigure dezvoltarea profesională a per
sonalului sau să întreprindă acțiuni pentru
a sa�sface aceste necesitați. As�el, una din
tre prioritățile-cheie în
ac�vitatea ins�tuției
pe termen scurt și mediu constă în sporirea
capacităților manageriale și profesionale ale
personalului. Acest obiec�v este a�ns
elaborarea unor programe de instruire pen
tru diferite categorii de
personal în raport cu
necesitățile acestora și cu cerințele impuse
standardele din domeniu.
În cazul persoanelor cu funcții de con
ducere
a fost implementat un program de
instruire managerială care a
avut drept scop
dezvoltarea abilităților manageriale și va
avea o
in�uență pozi�vă asupra sistemului
intern de management (plani�carea ac�vită
ii, organizarea
i coordonarea muncii, moni
torizarea
i evaluarea ac�vită
Pentru funcționarii publici
de execuție
s-a aplicat un program de instruire profe
în vederea dezvoltării abilităților
profesionale necesare pentru exercitarea
atribuțiilor de serviciu pe domenii.
Analizând cota de asimilare a mijloacelor
alocate sau rata de executare a bugetului,
observăm că au rămas neexecutate mijloace
Servicii neatribuite altor aliniate
i la
Pro
curarea consumabilelor pentru necesitățile
curente
. Aceasta se explică prin faptul că,
la �nele anului 2016, ins�tu
ia ombudsma
nului a încheiat un Acord de colaborare cu
UNICEF în valoare de 686
833 de lei. Minis
terul Finan
elor a fost informat despre acest
fapt, as�el că la rec��carea bugetului de
stat pentru anul 2016 a fost majorat bugetul
ins�tu
iei la partea de venituri cu 638 200
De facto
acordul se ex�nde pe doi ani –
2016-2017. Prima tran
ă de 66
661 de lei a
venit în contul ins�tuției în luna decembrie
2016. Ins�tu
ia a cheltuit doar mijloacele
efec�v intrate la venituri, conform prevede
rilor acordului, adică suma de 66
661 de lei.
Diferen
a de sumă se va executa pe măsura
încasărilor de venituri de la donatori.
Alte economii la executarea bugetului
sunt la cheltuielile ce țin de:
deplasări de serviciu peste hotare - o
parte din deplasări au fost achitate de
către organizatori.
alte cheltuieli curente - crearea tardivă,
abia în luna octombrie 2016 a Consiliu
lui Mecanismului Na
ional de Prevenire
a Torturii, ceea ce a condus la economia
de mijloace �nanciare la această compo
nentă.
Nivelul general de executare a bugetului
pe componenta „Realizarea reformei în do
meniul jus�
iei” cons�tuie 100%.
Denumirea, Cheltuieli
Plan precizat,
Executat
% executării
bugetului
Abaterea,
Formare profesională
Servicii neatribuite altor aliniate
În total
Indemnizații la încetarea acțiunii
contractului de muncă şi indemnizații
pentru incapacitatea temporară de muncă
Deplasări de serviciu
Co�zații în organizațiile internaționale şi
alte cheltuieli curente
Procurarea maşinilor şi u�lajelor, a
inventarului de producere şi a celui
gospodăresc
Procurarea consumabilelor pentru
necesităţile curente ale ins�tuţiei
(materialelor de uz gospodăresc,
rechizitelor de birou, materialelor
pentru scopuri didac�ce, ș�inți�ce și alte
scopuri, combus�bilului, materialelor de
construcţie, altor materiale, produselor
alimentare, îmbrăcămintei, încălţămintei)
ÎN TOTAL
La începutul anului 2016, ins�tu
ia avea
datorii fa
ă de agen
ii economici în sumă de
94 mii de lei, în luna februarie 2016 aces
tea au fost achitate, iar pe parcursul anu
lui �nan
area necesită
ilor ins�tu
iei a fost
efectuată în regim normal, as�el că facturile
prezentate spre achitare Ministerului Finan
elor erau �nan
ate în cel mult 30 de zile ca
lendaris�ce.
Datoriile efec�ve ale ins�tu
iei de la data
de 1 ianuarie 2017 le cons�tuie cele curente
ale lunii decembrie 2016, care au fost achi
tate în luna ianuarie 2017, iar datorii cu ter
men de prescripție expirat nu sunt.
Cota cheltuielilor de salarizare a angaja
i achitare a contribu
i primelor la
bugetul de stat reprezintă 70,4% din suma
totală a aloca
iilor bugetare. Plata salariului
i a contribu
iilor se efectuează regulat, ast
fel O�ciul Avocatului Poporului nu are dato
rii la plata salariilor
i nici întârzieri la plata
contribu
i a primelor la bugetul de stat.
Cu privire la reforma ins�tu
iei, crearea
unor subdiviziuni noi a fost îmbunătă
it pro
cesul de plani�care a necesită
ilor materiale
pe subdiviziuni. În procesul de plani�care a
bugetului ins�tu
iei pentru anul 2017, au
fost implica
i to
e�i de subdiviziuni, care
au elaborat propuneri reale pentru ges�o
narea mijloacelor �nanciare
i pentru pro
curarea de bunuri
i servicii pentru îmbună

irea condi
iilor de muncă pentru angaja
i a ac�vită
ii ins�tu
iei. În urma negocierii
cu Ministerul Finan
elor a bugetului ins�
iei pentru anul 2017, a fost acceptată
majorarea acestuia de la 8912,8 mii de lei
la 10932,7 mii de lei, adică o majorare cu
II. Resursele materiale - analiza
patrimoniului O�ciului Avocatului
Poporului
Prin Hotărârea Biroului Permanent al
Parlamentului Republicii Moldova nr.21 din
i în baza Hotărârii de Guvern din
14.07.2016, în ges�unea O�ciului Avocatului
Poporului au fost transmise clădirea ampla
sată în municipiul Chi
inău, strada Sfatul Ță
rii, nr.16,
i terenul aferent acesteia. Acesta
este un edi�ciu vechi din anul 1901, care,
conform rezultatelor exper�zelor tehnice,
necesită a � demolat, deoarece este con
struit din materiale de construc
ie lipsite de
caracteris�cile tehnice de durabilitate. Atât
pere
ii, cât
i tavanul clădirii sunt acoperi
de o mul
ime de �suri, as�el că exploatarea
în con�nuare a acestei clădiri, din perspec
�va unor eventuale seisme de intensitate
magnitudine mare, pun în pericol via
i să
nătatea atât a angaja
ilor ins�tu
iei, cât
i a
bene�ciarilor acesteia.
Odată cu primirea în ges�une a clădirii
i angajarea speciali
�lor pentru suplinirea
locurilor vacante, ca urmare a reformării
ins�tu
iei, au fost procurate materiale de
construc
i inventar pentru efectuarea re
para
iei curente
i amenajarea locurilor de
muncă pentru noii angaja
În cursul anului 2016 a fost procurată
tehnică de calcul, necesară pentru amenaja
rea locurilor de muncă pentru noii angaja
în legătură cu majorarea numărului persona
lului conform statelor cu 10 unită
Conform planului anual de achizi
ii, a
fost procurat mobilier pentru Reprezentan
a Cahul
i jaluzele pentru amenajarea biro
urilor reparate.
În luna septembrie s-a defectat sta
ia te
lefonică, care nu mai putea � reparată, as�el
că a fost procurată o minista
ie telefonică.
S-au mai achiziționat două aparate foto care
vor � u�lizate de membrii MNPT în cadrul vi
zitelor în locurile de deten
i alte mijloace
�xe necesare ac�vită
ii ins�tu
Pe parcursul anului, ins�tu
ia a fost asi
gurată cu necesarul de combus�bil, cu mate
riale de uz gospodăresc, cu rechizite de birou
i alte consumabile necesare bunei desfă
rări a ac�vită
ii ins�tu
Au fost �părite materiale promo
cu tema�ca drepturile omului, care ulterior
au fost distribuite bene�ciarilor de servicii,
deoarece una dintre func
iile ins�tu
iei este
promovarea respectării drepturilor omului.
În luna octombrie 2016, a fost creat Con
siliul pentru Prevenirea Torturii în calitate
de Mecanism Na
ional de Prevenire a Tor
turii. În baza prevederilor Legii cu privire la
Avocatul Poporului, ins�tu
ia este obligată
să asigure membrii Consiliului cu mijloace
le necesare pentru ac�vitatea acestora. În
acest scop a fost procurată îmbrăcăminte cu
însemne speciale, pentru efectuarea vizite
lor în locurile de deten
Pe parcursul anului 2016, ins�tuția a
bene�ciat de suport �nanciar
i material
din partea organizațiilor interna
ionale: Pro
gramul Na
iunilor Unite pentru Dezvoltare,
UNICEF, Consiliul Europei
.a. OAP a primit
cu �tlu gratuit tehnică - două servere - în va
loare de 241,0 mii lei, un lot de carte pentru
biblioteca ins�tu
i un lot de materiale
instruc�ve pentru promovarea drepturilor
omului, ce urmează a � distribuite bene�ci
arilor de servicii ai ins�tu
iei Ombudsmanu
lui, în valoare es�mată de 121,5 mii de lei.
Tot ace
� parteneri de dezvoltare au �nan
at
cursuri de instruire profesională pentru an
gaja
ii ins�tu
iei, au organizat
i au �nan
at
deplasări peste hotare pentru a lua cuno
ă de ac�vitatea ins�tu
iilor de apărare
a drepturilor omului din
ările europene
pentru a prelua bunele prac�ci
Din partea UNICEF, au fost alocate re
surse �nanciare pentru organizarea Foru
mului anual de discu
ii al Avocatului Popo
rului pentru drepturile copiilor cu copiii din
republică
i concursul desenelor cu tema�
ca „Dreptul la sănătate”. Pentru organizarea
acestor ac�vită
i culturale
i alte necesită
i
ale ins�tu
iei, UNICEF a donat 66 661 de
lei.
Toate achizi
iile de bunuri
i servicii pe
parcursul anului 2016 au fost făcute prin
ie directă, nedepă
indu-se pragul
prevăzut în Legea cu privire la achizi
iile pu
În luna noiembrie 2016 a avut loc licita
de vânzare a mijloacelor de transport GAZ
2410 din anul 1991
i GAZ 3102 din 1993,
neu�lizate de ins�tu
ie. Veniturile de la re
alizarea acestora au fost transferate la buge
tul de stat. Pe parcursul anului au fost casate
mijloacele �xe uzate �zic
i moral
i anume:
tehnica de calcul defectă, mobilierul uzat
О СОБЛЮДЕНИИ ПРАВ И СВОБОД ЧЕЛОВЕКА
  
.  ,  16
MD-2012, , \r\f  \n\t\b\t
.: (+373 022) 23 48 00
 : (+373 022) 22 54 42
Web: www.ombudsman.md
\r\t \f\r\t
Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii
Raport privind respectarea drepturilor i libertilor omului în Republica
Moldova în anul 2016 / Ociul Avocatul Poporului „Ombudsman”
S. n., 2017 (Tipogr. „Elan Poligraf”). – 304 p.
Text paral.: lb. rom., rus. – Referine bibliogr. în subsol. – 500 ex.
СОДЕРЖАНИЕ
\r

Универсальный Периодический Обзор

\f I
 \f\n \t    \b\f  \t \f \f
Равенство перед законом и перед органами власти

Правовой статус иностранных граждан и лиц без гражданства
Право на справедливое судебное разбирательство

Право на жизнь и физическую и психическую неприкосновенность
Свобода и личная неприкосновенность

Интимная, семейная и частная жизнь

Свобода слова


Право на охрану здоровья

Право на здоровую экологическую среду

Право избирать и право быть избранным

Свобода собраний

Свобода партий и общественно-политических организаций
Право создавать и право вступать в профессиональные союзы
Право на труд и на защиту труда

Право на забастовку



Соблюдение прав людей с ограниченными возможностями

Право на подачу петиций

Соблюдение прав человека и основных свобод в территориально-
автономном образовании Гагаузии

Соблюдение прав и основных свобод человека в приднестровском
регионе Республики Молдова

\f II
 \f\n \t    \t \f \f
 2016 

\f III
\f \t \t\t\r\n \t

\f IV
\f    2016 
Способствование процессу совершенствования законодательства
Приём и рассмотрение петиций

Продвижение прав человека в обществе

Анализ структуры и человеческого потенциала Офиса народного
адвоката

Материальные и бюджетные ресурсы Офиса народного адвоката в
2016 году

ВСаУПЛЕНИЕ
Данный отчёт включает в себя оцен
ку общей ситуации соблюдения прав и
свобод человека в Республике Молдова
в 2016-ом году, выявляет главные про
блемы в данной области и выражает,
связанную с вышеуказанным, озабочен
ность народного адвоката. Отчёт пред
ставляет ряд выводов и рекомендаций,
реализация которых могла бы способ
ствовать улучшению положения дел в
том, что касается соблюдения прав и
свобод человека в Республике Молдо
В связи с этим, доклад сосредото
чен на некоторых ключевых сегментах,
в том числе: доступ к правосудию, сво
бода мнения и их выражения, право
на жизнь, физическая и психическая
неприкосновенность, право на охрану
здоровья и социальной защиты, права
людей с ограниченными возможностя
ми, право на здоровую экологическую
среду. В отдельной главе рассмотрено
положение дел в области защиты прав
детей. В докладе содержится раздел о
соблюдении прав человека в придне
стровском регионе, и впервые раздел
о соблюдении прав человека в террито
риально-автономном образовании Га
гаузии. В доклад также включены дру
гие разделы и темы, которые привлекли
внимание омбудсмена в 2016-ом году.
Деятельность народного адвоката
по различным аспектам, которые вклю
чают приём и рассмотрение заявлений,
предложения по изменению законода
тельства, продвижение прав человека
в обществе, внешние связи и междуна
родные отношения, управление персо
налом и финансовыми ресурсами, изло
жена в отдельной главе.
2016-ый год стал поворотным для
укрепления Национального Учрежде
ния по Защите и Продвижению Прав
Человека, также в этом году произошли
значимые события в области прав чело
века.
После принятия ряда законов, в
2016-ом году Центр по правам человека
был переорганизован в Офис народного
адвоката, внесены изменения в струк
туру учреждения и приняты на работу
новые сотрудники, процесс реформы
учреждения продолжается. Мы также
получили в управление всё здание, в
котором находится учреждение, рас
положенное в муниципии Кишинэу,
ул.Сфатул Цэрий, №16. В зависимости
от средств, которыми будет располагать
народный адвокат, зданию предстоит
ремонт, либо оно будет снесено и по
08 апреля 2016-го года, в соответ
ствии с Законом Республики Молдова
«О народном адвокате (омбудсмене)»
№52 от 03.04.2014г., начал свою дея
тельность народный адвокат по защите
прав ребёнка, Майя Бэнэреску.
Среди достижений народного адво
ката в 2016-ом году стоит отметить со
здание и начало деятельности Незави
симого механизма по мониторингу за
реализацией Конвенции ООН о правах
инвалидов и Совета по предупрежде
нию пыток, состоящего из представите
лей гражданского общества. Независи
мый механизм - это совет, действующий
при народном адвокате и состоящий из
экспертов, а Совет по предупреждению
пыток – это Национальный Механизм
по Предупреждению Пыток, созданный
в соответствии с Законом Республики
Молдова «О народном адвокате (ом
будсмене)» №52.
В 2016 народный адвокат провёл
два крупных исследования: «Права че
ловека в сфере оказания доврачебной
неотложной медицинской помощи в
Молдове», а также «Исследование вос
приятия прав человека в Молдове».
Данные работы содержат ценную ин
формацию, которая, как мы надеемся,
будет учитываться административными
органами при разработке документов
по вопросам политики в области прав
человека.
Очевидно, что наиболее значимым
событием 2016-го года в сегменте прав
человека стало оценка Республики Мол
дова по процедуре Универсального Пе
риодического Обзора.
04 ноября 2016-го года, молдавские
власти представили в Совет по правам
человека ООН, в ходе второго цикла
Универсального Периодического Обзо
ра (УПО), национальный доклад о поло
жении дел в области прав человека в на
шей стране. Народный адвокат прини
мал и продолжает принимать активное
участие в данном процессе: он не толь
ко подготовил альтернативный доклад,
обеспечил участие в предварительной
сессии УПО в Яеневе 07 октября 2016г.,
но также организовал несколько меро
приятий на национальном уровне, свя
занных с указанным механизмом ООН.
Кстати, 98 % проблем, отмеченных в
альтернативном докладе народного ад
воката, нашли своё отражение в реко
мендациях государств-членов ООН для
УПО показал, в какой степени мол
давские власти выполняют обязатель
ства по Уставу ООН, Всеобщей деклара
ции прав человека, Конвенциям ООН, в
которых государство является участни
ком, а также национальной политики в
области прав человека, гуманитарного
права, применимого к государству.
Количество рекомендаций значи
тельно возросло - с 123 в первом цикле
УПО до более 200 во втором, что сви
детельствует о неудовлетворительной
оценке со стороны международного
сообщества, а также о том, что докумен
ты по проводимым до сих пор, между
указанными двумя циклами УПО, поли
тикам, не достигли намеченного резуль
тата.
Народный адвокат продолжит осу
ществлять мониторинг и оценку хода
реализации государством рекомен
даций второго цикла государства, для
достижения конкретных результатов в
практическом плане.
Народный адвокат принимает актив
ное участие в разработке нового плана
действий в области прав человека, ко
торому предстоит стать устойчивым на
циональным механизмом для выполне
ния рекомендаций второго цикла.
Выводы омбудсмена, изложенные
в данном докладе о соблюдении прав
человека в 2016 году, аналогичны выво
дам альтернативного доклада для вто
рого цикла УПО - отсутствие прогресса
и даже ухудшение в некоторых облас
тях. Доклад подтвердил озабоченность
омбудсмена по поводу соблюдения не
которых прав: доступа к правосудию,
права на свободу мнений и их выраже
ния, социальной защиты и обеспечения
достойного уровня жизни, права людей
с ограниченными возможностями, прав
в области здравоохранения, обеспече
ния водоснабжения и канализации, по
поводу плохих условий содержания под
стражей.
Коррупция в настоящее время явля
ется существенным препятствием в реа
лизации всех прав человека - граждан
ских, политических, экономических,
социальных и культурных прав, а также
В данном контексте омбудсмен на
стаивал на том, что для органов власти
основополагающим в процессе борь
бы с коррупцией должен стать подход
основанный на соблюдении прав чело
века. А это значит, прежде всего, что в
центре процесса борьбы с коррупцией
должны стоять люди. В ходе Нацио
нальной конференции по борьбе с кор
рупцией, имевшей место в 2016 году,
народный адвокат заявил, что усилия
по защите прав человека должны вклю
чать и меры по борьбе с коррупцией.
На том же форуме народный адво
кат выдвинул идею о разработке кон
цепции надлежащего управления, как
части национального законодательст
ва, возможно даже разработки и вне
дрения в Республике Молдова Кодекса
надлежащего административного пове
дения, по образцу кодекса, существу
ющего в Европейском Союзе, который
был утверждён Европейским Парла
ментом в 2001 году.
Данное предложение основано на
идее о том, что доктрина прав челове
ка и надлежащее управление являют
ся схожими общими принципами. Оба
этих принципа расценивают коррупцию
как угрозу и выражают необходимость
создания институтов аудита, которые
способствовали бы росту ответственно
сти со стороны органов управления.
Омбудсмен выражает намерение
настаивать на данной инициативе, не
смотря на то, что, на сегодняшний день,
концепция надлежащего управления, в
контексте мер по борьбе с коррупцией,
не является приоритетом для власти. По
крайней мере, План действий Прави
тельства на период 2016-2018 гг. пред
усматривает утверждение и внедрение
до третьего квартала 2018г. Стратегии
надлежащего управления.
В Докладе народный адвокат наста
ивает на том, что поощрение и защита
прав людей с ограниченными возмож
ностями, борьба против применения
пыток и жестокого обращения, поощре
ние прав ребёнка и продвижение пра
ва на охрану здоровья станут приори
тетными направлениями деятельности
омбудсмена в ближайшем будущем. В
2017-ом году народный адвокат про
ведёт мониторинг положения дел в
другом сегменте системы здравоохра
нения, чтобы выделить системные про
блемы и предложить решения.
Новым направлением в работе ом
будсмена становится деятельность по
предупреждению коррупции, которая
включает все доступные народному ад
вокату рычаги: просветительская работа
по пропаганде мер предупреждения и
борьбы с коррупцией, разъяснительная
работа, освящающая связь между этим
негативным явлением и нарушением
прав человека, разработка и распро
странение информационных материа
лов по данной тематике.
Одной из задач 2017-го года станет
подготовка и представление докумен
тов в Международный координацион
ный комитет национальных учрежде
ний по поощрению и защите прав че
ловека по аккредитации национальных
учреждений в соответствии с Париж
скими принципами, для аккредитации
учреждения статусом А. Аккредитация
Офиса народного адвоката статусом А
выявит новые преимущества и возмож
ности для национального учреждения,
в качестве члена профильных между
народных организаций, а также будет
способствовать распространению, в
международных организациях, пози
ции омбудсмена по различным пробле
мам, связанным с соблюдением правам
человека.
В реализации намеченных задач,
мы и в дальнейшем рассчитываем на
поддержку Парламента страны и гра
жданского общества. Благодаря данной
поддержке, задача защиты и продвиже
ния прав и основных свобод человека в
нашей стране будет выполнена.

Михаил КОаОРОБАЙ,
Народный адвокат
В 2016 году Республика Молдова
прошла процедуру обзора в рамках
Универсального Периодического Обзо
Универсальный Периодический Об
зор является инструментом Совета по
Правам Человека Организации Объе
динённых Наций, который даёт оценку
выполнения государством взятых обя
зательств в области прав человека. Этот
механизм является ключевым элемен
том работы Совета, который напомина
ет государствам о той ответственности,
которую они на себя взяли, уважать и
полностью выполнять права и основные
свободы человека.
В данном контексте, народный адво
кат в качестве Национального учрежде
ния по защите прав человека, аккре
дитованного в 2009 году статусом «B»,
представил альтернативный доклад.
В докладе представлены изменения
в области прав человека, которые про
исходили вследствие выполнения реко
мендаций Совета по Правам Человека
в первом цикле Универсального Пери
одического Обзора Республики Молдо
ва, который состоялся в 2011 году, одна
ко, альтернативный доклад, представ
ленный в 2016 народным депутатом,
первым обратил внимание на три дру
гих вопроса, которые были определе
ны в предыдущих докладах, а именно:
обеспечение достойного уровня жизни,
качество питьевой воды и обеспечение
доступа к питьевой воде, обеспечение
качества медицинской помощи.
В процессе разработки своего до
клада, омбудсмен провёл две встречи
с представителями гражданского обще
ства. В ходе данных встреч народный
адвокат консультировался с мнением
представителей гражданского общест
ва в контексте рекомендаций первого
цикла Универсального Периодического
Обзора для Республики Молдовы.
Актуальные проблемы прав челове
ка в Республике Молдове и рекоменда
ции, представленные Совету по Правам
Человека в альтернативных докладах,
подготовленных национальными уч
реждениями по защите и поощрению
прав человека и гражданского обще
ства, обсуждались в ходе
ной конференции «Права человека в
Республике Молдова в контексте Уни
версального Периодического Обзора
(УПО): рекомендации и перспективы».
В работе конференции, состоявшейся
апреля, приняли участие 82 челове
ка, представители национальных учре
ждений по правам человека, предста
вители гражданского общества и цен
трального органов власти, посольств и
международных организаций, аккреди
тованных в Молдове.
«Права человека в Республике Мол
дова в контексте Универсального Пе
риодического Обзора (УПО): видение
и рекомендации омбудсмена» стало
темой пресс-клуба, организованного
Офисом народного адвоката 10 июня, в
котором приняли участие 21 журналист.
Целью обсуждения было информиро
вание журналистов о механизме УПО;
о специфике второго цикла УПО для Ре
спублики Молдова; о роли националь
ных учреждений по правам человека и
средств массовой информации в этом
УНИВЕРСАЛнНмЙ ПЕРИОДИЧЕСКИЙ ОБЗОР
УНИВЕРСАЛЕНДЙ ПЕРИОДИВЕСКИЙ ОБЗОР
процессе; расширенный характер ре
комендаций омбудсмена и необходи
мость их выполнения.
В ходе предварительной сессии
второго цикла Универсального Перио
дического Обзора Республики Молдо
ва, состоявшейся в Яеневе во Дворце
Наций, 07 октября 2016 года, офици
альный представитель Офиса народ
ного адвоката представил официаль
ное заявление для дипломатических
представителей государств в ООН, в
котором обратил внимание на ключе
вые моменты альтернативного доклада
омбудсмена. Рекомендации народного
адвоката по улучшению состояния дел
по конкретным направлениям в обла
сти прав человека обсуждались также
в ходе двусторонних встреч с дипло
матами, аккредитованными в Яеневе,
целью данных дискуссий была попытка
убедить их в том, чтобы они поддержа
ли выводы омбудсмена и обратились к
молдавским властям с данными реко
Многие из рекомендаций, содер
жащихся в альтернативном докладе
омбудсмена для второго цикла УПО, на
шли своё отражение в рекомендациях
государств-членов ООН для Правитель
ства Республики Молдова,
что нашло
своё подтверждение в ходе прямой
трансляции из Яеневы сессии Совета
по Правам Человека ООН по Универ
сальному Периодическому Обзору
(УПО) Республики Молдова, которая
прошла 04 ноября.
Прямая трансляция
была организована народным адвока
том Офисом Верховного Комиссара ООН
по правам человека (OHCHR), Програм
мой Развития Организации Объединён
ных Наций в Молдове (PNUD Moldova) и
Советом по предупреждению и ликви
дации дискриминации и обеспечению
Широкий обмен мнениями после
сессии УПО состоялся на Междуна
родной конференции
«Укрепление
национальных усилий по осуществле
нию рекомендаций Универсального
Периодического Обзора (УПО) путём
использования передового междуна
родного опыта».
Конференция прошла
ноября, в её работе приняли учас
тие более 100 международных и наци
ональных экспертов. Они представили
положительный, передовой опыт по
реализации рекомендации УПО из не
скольких стран: Грузии, Мексики, Сер
бии, Норвегии. аакже на конференции
обсуждались действия, которые пред
стоит предпринять для выполнения ре
комендации УПО.
В данном контексте, народный адво
кат взял на себя обязательство создать
Консультативный совет, в соответствии
с ч.(4) ст.34 Закона о народном адвока
те (омбудсмене) №52 от 03.04.2014г., в
состав которого должны войти предста
вители гражданского общества. Совет
должен обеспечить независимый мо
ниторинг выполнения Правительством
рекомендаций Универсального Перио
дического Обзора. Создание Консульта
тивного совета намечено на 2017 год.
ГЛАВА I
СОБЛЮДЕНИЕ ПРАВ И СВОБОД ЧЕЛОВЕКА
В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА
РАВЕНСаВО ПЕРЕД ЗАКОНОМ И
ПЕРЕД ОРГАНАМИ ВЛАСаИ
Статья 1 Всеобщей декларации прав
человека гласит: «
Все люди рождаются
свободными и равными в своём достоин
Конституция Республики Молдова
в ч.(2) ст.16 предусматривает:
Все гра
ждане Республики Молдова равны перед
законом и властями независимо от расы,
национальности, этнического происхож
дения, языка, религии, пола, взглядов,
политической принадлежности, имуще
ственного положения или социального
происхождения».
Несмотря на то, что государство обес
печивает достаточные правовые гарантии
соблюдения права на равенство всех пе
ред законом, указанные правовые поло
жения часто соблюдаются и реализуются
не в полной мере.
Защита прав меньшинств
является
весьма важным элементом в обеспече
нии равенства. Данная проблема отраже
на как в национальных, так и в междуна
родных стратегиях и правовых механиз
мах. Обеспечение равенства всех людей
перед законом и юридическое обеспече
ние равной защиты от любой дискрими
нации является одним из обязательств
государства.
Ряд проблем в данной области, в отно
шении Республики Молдова, обнаружен
исполнительным комитетом Рамочной
конвенции о защите национальных мень
шинств, и изложен в Четвёртом Докладе
Fourth Opinion on the Republic of Moldova adopted
on 25 May 2016.
Одна из выявленных проблем отно
сится к маргинализации лиц, принадле
жащих к национальным меньшинствам,
которым не предоставлены реальные
возможности развивать и выражать свои
взгляды и позиции, потому что языки
меньшинств, в большинстве случаев, из
учаются только в школах с преподавани
ем на русском. В то же время, националь
ные меньшинства лишены возможности
изучать государственный язык, не имея
доступа к профессиональному и каче
ственному обучению государственному
языку.
Следует отметить, что не было ника
ких изменений в нормативно-правовой
базе в том, что касается задач Рамочной
конвенции о защите национальных мень
шинств. ааким образом, Закон Республи
ки Молдова «О правах лиц, принадлежа
щих к национальным меньшинствам, и
правовом статусе их организаций» №
382
от 19.07.2001г., распространяется толь
ко на граждан Республики Молдова и
не имеют юридической силы на лиц без
гражданства и иностранцев. Это ограни
чение по-прежнему существует, несмотря
на то, что в настоящее время нет необ
ходимости доказательства гражданства
при обсуждении вопроса о защите прав
меньшинств. При осуществлении прав
меньшинств, данное ограничение может
иметь дискриминационный характер.
Другая проблема заключается в отсут
ствии эффективного участия националь
ных меньшинств в общественной жизни,
что является одним из важнейших ком
понентов мирного и демократического
общества. Опыт Европы и других стран
показывает, что часто, в целях содействия
такому участию, правительства должны
установить специальные нормы в отно
Несмотря на некоторые предприня
тые усилия по борьбе со всеми формами
нетерпимости, в том числе путём внесе
ния поправок в Уголовный кодекс, количе
ство преступлений на почве ненависти в
настоящее время мало, и лишь несколько
дел были рассмотрены в судах. Не суще
ствует, на данный момент, независимого
механизма по мониторингу различных
форм неадекватного поведения или мо
ниторинга злоупотреблений служебным
положением со стороны полиции.
В том, что касается возвращения иму
щества и исторических памятников ев
рейской и армянской общин, отмечается,
что она регулируется не в полном объёме
существующей правовой базой. По сло
вам представителей общин, их усилия по
восстановлению и защите собственности
не нашли поддержки в обществе, более
того, указанные попытки блокировались
различными государственными органа
ми, в результате чего этот вопрос не ре
шен. аребования религиозных общин по
возврату имущества, кроме тех, которые
исходили от Молдавской Православной
Церкви, не были решены, за исключе
нием одного случая, когда, в 2012 году,
в Европейский суд по правам человека
обратилась община католической церкви
о реституции собора и другого церковно
го имущества. В настоящее время дело
находится на рассмотрении.
Несмотря на благоприятные условия
жизни представителей рома в Молдове,
большинство ромов продолжает испыты
вать серьёзные трудности в повседнев
ной жизни, и их положение незначитель
но улучшилось в последние годы. Условия
жизни ромов в некоторых сёлах рома
неудовлетворительны. Они изолирова
ны от общества. Безработица и бедность
среди ромов гораздо более распростра
нены, чем среди других групп населения.
Уровень образования ромов в целом яв
ляется низким, несмотря на то, что меры
по охвату детей ромов в процесс образо
вания предпринимались. Эффективное
участие ромов в общественной жизни че
рез выборные органы и участие в системе
государственного управления является
Органы власти разработали План дей
ствий по поддержке об утверждении Пла
на действий по поддержке этнического
населения ромов
Республики Молдова
на 2016-2020 годы
, который включает
меры в области образования, занятости,
социальной защиты, здравоохранения и
культуры.
аакже 14 декабря 2016 года Прави
тельство Республики Молдова, Постанов
лением № 1464 от 30 декабря 2016 года,
утвердило Стратегию по консолидации
межэтнических отношений в стране на
2017-2027 годы. Для внедрения указанной
стратегии, Бюро Межэтнических отноше
ний разработало План действий на 2017-
2027 годы.
Для обеспечения
равноправной сис
темы пенсий
, которая гарантировала бы
достойный уровень жизни для получате
лей пенсии, 14.10.1998 года вступил в силу
Закон Республики Молдова «О пенсиях
государственного социального страхова
ния», согласно которому период ухода за
ребёнком-инвалидом с тяжелой формой
инвалидности не включён в страховой
стаж. Вследствие чего, родители, которые
ухаживали за своими детьми инвалидами
с тяжелыми формами инвалидности, не
имели шансов устроиться на работу и, та
ким образом, вносить взносы социально
го и медицинского страхования.
Решением Совета по предупрежде
нию и ликвидации дискриминации и
обеспечению равенства от 13 февраля
2014 года установлено, что матери под
вергаются дискриминации в совокуп
ности с их детьми с тяжёлыми формами
инвалидности, в реализации права на
пенсию по достижении пенсионного воз
раста, в сравнении с матерями детей с
тяжёлыми формами инвалидности, ко
торые предпочли отправить своих детей
в государственные учреждения, оставив
их на попечение государства, и получив
таким образом шанс реализовать данное
своё право. ааким образом, указанная ка
тегория матерей имеет шанс устроиться
на работу и накопить необходимые 15 лет
Утверждён Постановлением Правительства Ре
спублики Молдова № 734 от 09 июня 2016г..
для получения минимального страхового
стажа.
Данный период разграничен и ущем
ляет права родителей, которые сделали
выбор в пользу ухода за детьми в семье,
обеспечив ребёнку его право на семью,
как указано в статье 23 Конвенции ООН о
правах инвалидов
В данном контексте, Министерство
труда, социальной защиты и семьи в 2016
году вышло с законодательной инициати
вой для решения указанной проблемы.
ааким образом, Законом «О внесении
изменений и дополнений некоторых за
конодательных» актов №290 от 16 дека
бря 2016 г. внесены изменения в текст
ст.5 ч.(2), п. d) Закона № 156, как следу
ет ниже «периодами, не включенными
в страховой стаж являются… d) период
ухода за ребёнком с тяжелым ограниче
нием возможностей в возрасте до 18 лет,
осуществлявшегося одним из родителей,
опекуном, попечителем до его приёма на
должность персонального ассистента».
Народный адвокат установил, что вы
шеуказанный период не обусловлен ка
ким-либо сроком, в сравнении с текстом
ст.50, ч.(1), п.d) который предусматривает,
что «кроме периодов, указанных в ст.5, в
страховой стаж включаются периоды, в
которые проводились следующие дейст
вия до 01 января 1999 года…
d) уход за
инвалидом первой группы, ребёнком ин
валидом не достигшем возраста 16-ти
лет, или лица достигшего возраста 75-и
Народный адвокат установил также,
что период ухода за детьми с тяжёлой
формой инвалидности в возрасте до 18-
ти лет не включается в страховой стаж в
полном объёме, для тех, кто ухаживает за
взрослыми инвалидами с тяжелой фор
мой инвалидности, в соответствии с п.d)
ч.(1) ст.50, в страховой стаж включается
период только до 01 января 1999 года.
Народный адвокат считает, что этот
Государства-участники обязуются принимать все
надлежащие меры для устранения дискримина
ции по признаку инвалидности со стороны любо
го лица, организации или частного предприятия;
вопрос, в том, что касается дискрими
национного обращения, был частично
решён, но только для людей, осуществля
ющих уход за детьми-инвалидами, но не
для тех, кто ухаживает за взрослыми с ог
раниченными возможностями, которые
также нуждаются в постоянном уходе.
ааким образом, принимая во внимание,
что период ухода за взрослыми с тяжелой
формой инвалидности, не включаются в
период страховой стаж родителей после
01 января 1999 года, которые не могут
реализовать своё право на труд, чтобы
претендовать на пенсионные выплаты по
достижении пенсионного возраста, таким
образом, их право на социальную защиту
и право на достойную жизнь нарушаются.
В настоящее время, несмотря на то,
что законодательство предоставляет пра
во на персонального ассистента
, предо
ставляя и матерям возможность работать
в этом качестве, государство не может
обеспечить все заявки, по причине отсут
ствия рабочих мест в качестве персональ
ного ассистента.
В данном контексте, народный адво
кат подчёркивает, что Стандартные пра
вила обеспечения равных возможностей
для инвалидов, принятые
Резолюцией
Генеральной Ассамблеи от 20 де
кабря 1993 года, а именно Правило № 4
предусматривает: «Государствам следует
обеспечить предоставление вспомога
тельных услуг инвалидам, с тем, чтобы
Специализированная социальная услуга персо
нальный ассистент учреждена решением мест
ных органов власти второго уровня муниципия
Бэлць. Задачей услуги является оказание помощи
и ухода детям с тяжёлыми формами инвалидно
сти, для обеспечения их социальной интеграции
(в областях: социальная защита, работа, меди
цинская помощь, обучение и воспитание, инфор
мирование, доступ к инфраструктуре и проч.).
Персональный ассистент нанимается на основе
договора о индивидуальной трудовой деятель
ности с режимом работы не более 40 часов в
неделю для одного бенефициария. Социальная
услуга персональный ассистент создана ввиду
реализации положений ч.(1) ст.6, ст.ст.9,10 и ч.(2)
ст.12 Закона «О социальной помощи» №547 от
25.12.2003 г. с последующими изменениями,
ч.(1) ст.8 Закона «О социальных услугах» №123 от
18.06. 2010 г., а также п.b) ст.19 Конвенции ООН о
правах инвалидов.
содействовать им в повышении уровня их
независимости в повседневной жизни и в
осуществлении их прав».
аакже Замечание общего порядка № 5,
принятое Комитетом по экономическим,
социальным и культурным правам 09 де
кабря 1994 г. в п. 28 предусматривает, что
«Программы социального обеспечения и
поддержания доходов имеют особое зна
чение для лиц с какой-либо формой инва
лидности. Как указывается в Стандартных
правилах, Государствам следует обеспе
чить поддержание надлежащих доходов
инвалидов, которые в силу нетрудоспо
собности или по причинам, связанным с
нетрудоспособностью, временно утрати
ли возможность зарабатывать средства к
существованию или размер их заработка
уменьшился, или не имеют возможности
найти работу. аакая поддержка должна
учитывать особые потребности в помо
щи и другие расходы, часто связанные с
инвалидностью. Кроме того, насколько
это возможно, оказываемая поддержка
должна также охватывать лиц (в подав
ляющем большинстве женщин), которые
взяли на себя заботу об инвалиде. аакие
лица, включая членов семей инвалидов,
часто крайне нуждаются в финансовой
поддержке в связи с тем, что они взяли на
себя выполнение такой роли».
Конвенция ООН о правах инвалидов,
в части (1) статьи 28, предусматривает:
«Государства-участники признают право
инвалидов на достаточный жизненный
уровень для них самих и их семей, вклю
чающий достаточное питание, одежду и
жилище, и на непрерывное улучшение
условий жизни и принимают надлежащие
меры к обеспечению и поощрению реа
лизации этого права без дискриминации
ааким образом, государству следует
предпринять все необходимые меры по
реальному обеспечению лицам с тяжёлы
ми формами инвалидности и тем, кто за
ними ухаживает, права на адекватную со
циальную защиту.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Обеспечение реального доступа
представителям национальных мень
шинств к изучению государственного
языка путём разработки различных
образовательных программ, а также
путём обеспечения качественного об
учения и преподавания, что позволи
ло бы поднять на новый уровень ме
жэтнический диалог в обществе;
Обеспечение внесения поправок ст.1
Закона «О правах лиц, принадлежа
щих к национальным
и правовом статусе их организаций»
№ 382 от 19.07.2001г.;
Обеспечение участия национальных
меньшинств в процессе принятия ре
шений на местном и центральном
Обеспечение подготовки для компе
тентных органов, в целях обучения
специалистов по расследованию, на
казанию и эффективному мониторин
гу жалоб жертв преступлений на по
чве ненависти и предвзятости;
Внесение изменений в Закон «О пра
вах лиц, принадлежащих к нацио
меньшинствам, и правовом
статусе их организаций» № 382
от
19.07.2001г. в том, что касается приве
дения в соответствие с положениями
Рамочной конвенции о защите наци
ональных меньшинств
и создание
адекватных механизмов по реализа
ции законодательных положений;
Обеспечение выполнения Плана дей
ствий по поддержке ромов на 2016-
2020 гг.;
Изменение законодательной базы,
а именно Закона «О пенсиях госу
дарственного социального страхова
156, таким образом, чтобы
период начиная с 01.01.1999 г. до
настоящего времени был включён в
страховой стаж матерей, которые уха
живают за совершеннолетними лица
ми с тяжёлой формой инвалидности.
ПРАВОВОЙ СаАаУС
ИНОСаРАННме ГРАЯДАН
И ЛИЦ БЕЗ ГРАЯДАНСаВА
Все люди, в силу того, что они чело
веческие существа, должны обладать
правами человека в полном объёме. Гра
жданами являются лица, которые призна
ны государством как имеющие реальную
связь с ним. Негражданин - это человек,
который не признан как имеющий связь
со страной, где он или она находится. Су
ществуют различные группы неграждан, в
том числе постоянные и временные рези
денты, беженцы лица, ищущие убежища,
бенефициарии какой-либо формы защи
ты, жертвы торговли людьми, иностран
ные студенты, трудовые мигранты, тури
сты, другие виды не иммигрирующих, а
также лица без гражданства. Несмотря
на то, что представители каждой из этих
групп могут обладать правами на основе
различных правовых статусов, проблемы,
с которыми сталкиваются неграждане, в
большинстве случаев, аналогичны. еотя
все люди имеют право на равенство в
достоинстве и правах, государства могут
проводить некоторые различия между
гражданами и негражданами, в отноше
нии явно гарантированных политических
прав или свободы передвижения. аем не
менее, в случае неграждан существует
большой разрыв между правами, гаран
тированными международно-правовы
ми рамками, и реалиями, с которыми им
приходится сталкиваться.
Права человека являются неотъем
лемой составной частью национального
законодательства, изложенной в законо
дательных актах, в том числе и в статье
19 Конституции Республики Молдова
, ко
торая предусматривает, что иностранные
граждане и лица без гражданства имеют
те же права и обязанности, что и гражда
не Республики Молдова, с изъятиями,
установленными законом.
Молдова прошла этап создания пра
вовой базы для предоставления убежи
Статья 19. Правовой статус иностранных гра
и лиц без гражданства. Конституция Респу
блики Молдова.
ща путём присоединившись к Конвенции
1951 года о статусе беженцев и Протоко
лу, касающегося статуса беженца, 1967
года, вступивших в силу в нашей стране с
2002 года. В настоящее время Республика
Молдова обладает правовыми и институ
циональными инструментами для обес
печения эффективной работы системы
по предоставлению убежища, во многом
соответствующими требованиям между
народного права.
В 2016 году действующее националь
ное законодательство об иностранцах, ко
торые пользуются той или иной формой
защиты, было значительно улучшено. аак,
03 ноября 2016 г. в Закон «О режиме ино
странцев в Республике Молдова» № 200
от 16.07.2010 г., введена глава IX
, содер
жащая положения, касающиеся основных
прав, свобод и обязанностей
цев в Молдове, в целях обеспечения еди
ной правовой нормы в данной области.
Кроме того, принят Закон «О внесении из
менений и дополнений в некоторые зако
нодательные акты» №151 от 01.07.2016г.
Данные изменения направлены на окон
чательную разработку механизмов необ
ходимых для существования стандартов,
установленных директивами ЕС по вопро
сам предоставления убежища и укрепле
нию роли Республики Молдова в реше
нии гуманитарных проблем путём опре
деления механизмов принятия беженцев
из третьих стран, которые нуждаются в
переселении и т.д.
Для обеспечения эффективной реали
зации законодательства, в целях содейст
вия интеграции иностранцев и осущест
вления единой и последовательной поли
тики в Республике Молдова, разработан
совместный приказ
всех государственных
органов, ответственных за данную про
Закон
«Об удостоверяющих личность доку
ментах
национальной паспортной системы» №
от
09.11.1994 г., Закон
«О гражданстве Ре
спублики Молдова» № 1024
от
02.06.2000 г.,
Закон
«Об убежище в Республике Молдова»,
от
18.12.2008 г..
Приказ за № 42/26/46/128/61/28-A/107-A от
февраля 2016 г..
блематику
, также утверждён механизм
включения иностранцев в интеграцион
ную деятельность. Этот механизм был со
здан для координации эффективной ин
теграции иностранцев в Республике Мол
дова, для решения выявленных проблем,
установления конкретных областей для
работы, а также и для нахождения опти
мальных решений в каждом случае, в том
числе путём внесения предложений по
вопросам политики, которые следует
двигать. Механизм представляет собой
способ проведения
текущих мероприятий
по интеграции, в том числе мероприятия
по социально-культурной аккомодации,
воспитательные мероприятия, изучение
государственного языка, доступ к рынку
труда, к социальному обеспечению, здра
воохранению и доступ к медицинским
услугам, а также мероприятия, предус
мотренные Законом «Об интеграции ино
странцев в Республике Молдова» № 274
от 27.12.2011 г..
Наиболее распространённые пробле
мы в том, что касается интеграции ино
странцев, отмеченные омбудсменом, а
также Бюро по миграции и беженцам
Министерства внутренних дел, касаются
изучения государственного языка, связан
ны с приёмом на работу. Несмотря на то,
что пользующиеся международной защи
той, согласно Закону «Об интеграции ино
странцев в Республике Молдова» № 274
от 27.12.2011 г.. может воспользоваться
бесплатными курсами по изучению госу
дарственного языка, указанная категория
людей не всегда заинтересована в изуче
нии языка, причины отсутствия интереса,
такие как занятость на работе и отсутствие
времени на посещение курсов по изуче
нию языка, очевидное отсутствие инте
реса к изучению государственного языка
или к знанию русского. Другие категории
иностранцев могут посещать курсы по из
учению государственного языка платно.
Министерство внутренних дел, Министерство
труда, социальной защиты и семьи, Министерст
во культуры, Министерство просвещения, Мини
стерство здравоохранения, Национальная касса
социального обеспечения, Национальная меди
цинская страховая компания.
Вместе с тем, незнание государственного
языка указывается иностранцами как пре
пятствие для найма на работу.
Согласно информации, предостав
ленной Бюро по миграции и беженцам,
хотя в последние годы предпринимались
значительные усилия по созданию для
иностранцев условий для обеспечения
работой, по оказанию им поддержки и
консультирования, количество иностран
цев, которые обращаются в агентства по
обеспечению занятости в поисках работы,
невелико. Помимо барьеров языково
го характера, иностранцы отказываются
от трудоустройства из-за низкой зара
ботной платы. В некоторых случаях они
предпочитают работать официально/не
официально у своих соотечественников,
которые удалось открыть свой бизнес в
Республике Молдова.
Что касается проблем лиц без граж
данства, в 2016 году за признанием стату
са лица без гражданства в Бюро по мигра
ции и беженцам обратились 111 человек,
а в конце года в процедуре признания
лицом без гражданства находились 118
претендентов.
Другая проблема связана с выдачей
актов гражданского состояния иностран
цам, которые просят признать их лица
ми без гражданства. Соответственно,
Бюро по миграции и беженцам выдаёт
указанной категории лиц справку с под
тверждением их статуса, для дальнейшей
идентификации лица и подтверждения
факта проживания в Республике Молдо
ва. аем не менее, некоторые заявители
утверждали, что Отделы записей актов
гражданского состояния, в которые они
обращались с просьбой об оформлении и
выдаче актов гражданского состояния от
казали в выдаче, ссылаясь на отсутствие
действительного документа, удостоверя
ющего личность. Представители ОЗАГС
не признают свидетельство подтвержде
ния заявителя статуса лица без граждан
ства, выдаваемое Бюро по миграции и
беженцам, в качестве удостоверяющего
личность документа. ааким образом, ино
странцы, которые не имеют других доку
ментов удостоверяющих личность, кроме
указанного свидетельства, подтверждаю
щего статус заявителя как лица без граж
данства, не могут оформить и получить
акты гражданского состояния, которые,
в большинстве случаев, необходимы для
дальнейшего документирования лично
сти, удостоверением личности (для лиц
без гражданства или для молдавских гра
ждан, в зависимости от обстоятельств).
Народный адвокат рекомендует соот
ветствующим органам сотрудничать для
выявления наилучшего решения по устра
нению препятствий в документировании
данной категории лиц, в том числе путём
изменения Закона «Об актах граждан
ского состояния» № 100 от 26.04.2001г..
Стоит отметить, что Закон
«О режиме
иностранцев в Республике Молдова» №
от
16.07.2010 г. определяет свиде
тельство подтверждения заявителя ста
туса лица без гражданства
как документ,
выдаваемый компетентным органом по
делам иностранцев в Республике Молдо
ва заявителю статуса лица без гражданст
ва, идентифицирующий данного заявите
ля и подтверждающий его место житель
ства на территории Республики Молдова.
ПРАВО НА СПРАВЕДЛИВОЕ
СУДЕБНОЕ РАЗБИРАаЕЛнСаВО
Европейская Конвенция о защите
прав человека и основных свобод гла
сит: 1.
«Каждый в случае спора о его гра
жданских правах и обязанностях или при
предъявлении ему любого уголовного
обвинения имеет право на справедли
вое и публичное разбирательство дела
в разумный срок независимым и беспри
страстным судом, созданным на осно
вании закона. Судебное решение объяв
ляется публично, однако пресса и публи
ка могут не допускаться на судебные
заседания в течение всего процесса или
его части по соображениям морали, об
щественного порядка или национальной
безопасности в демократическом об
ществе, а также когда того требуют
интересы несовершеннолетних или для
защиты частной жизни сторон, или - в
той мере, в какой это, по мнению суда,
строго необходимо - при особых обсто
ятельствах, когда гласность нарушала
2. Каждый обвиняемый в совершении
уголовного преступления считается
невиновным, до тех пор пока его винов
ность не будет установлена законным
порядком.
3. Каждый обвиняемый в совершении
уголовного преступления имеет как ми
нимум следующие права:
быть незамедлительно и подроб
но уведомлённым на понятном ему язы
ке о характере и основании предъявлен
ного ему обвинения;
иметь достаточное время и воз
можности для подготовки своей защи
защищать себя лично или через
посредство выбранного им самим за
щитника или, при недостатке у него
средств для оплаты услуг защитника,
пользоваться услугами назначенного
ему защитника бесплатно, когда того
требуют интересы правосудия;
допрашивать показывающих про
тив него свидетелей или иметь право
на то, чтобы эти свидетели были до
прошены, и иметь право на вызов и до
прос свидетелей в его пользу на тех же
условиях, что и для свидетелей, показы
пользоваться бесплатной помо
щью переводчика
если он не понимает
языка, используемого в суде, или не гово
рит на этом языке».
ааким образом, в соответствии со
ст.
6 Конвенции, есть несколько ключе
вых элементов права на справедливое
судебное разбирательство в разумные
сроки, с соблюдением права на непри
косновенность частной жизни, принципа
презумпции невиновности, право на за
щиту, в том числе путём предоставления
бесплатной юридической помощи и иных
процессуальных прав, призванных спо
собствовать реализации этого права.
Статья 20 Конституции Республики
Молдова гарантирует свободный доступ
к правосудию:
«Любое лицо имеет пра
во на эффективное восстановление в
правах компетентными судами в случае
нарушения его прав, свобод и законных
интересов. Ни один закон не может ог
Доступ к правосудию является осново
полагающим конституционным принци
пом, и правом человека. Это право явля
ется гарантией эффективности всех прав
и свобод, закрепленных в Конституции.
Доступ к правосудию является одним из
основополагающих принципов демокра
тической организации любой судебной
системы. В то же время доступ к право
судию является одним из ключевых эле
ментов, определяющих понятие правово
го государства
В течение 2016 года народным адво
катом установлено, что одной из проблем
связанных с доступом к правосудию
яв
ляется
неисполнение исполнительных
листов.
аакже установлена неправильная пра
ктика наложения судебными исполните
лями ареста на счета должников, даже
если это пенсионные счета или счета за
работной платы, судебные исполнители
налагают арест без предварительной про
верки какого типа данный счёт.
В том, что касается
затягивания рас
смотрения дел в суде,
чаще всего это
выражается путём перенесения судебно
го разбирательства на другое время. Со
блюдение разумного срока рассмотрения
дел является одной из главных задач в
работе судов и непосредственно влияет
на возможность людей реализовать своё
право на эффективное средство правовой
Статья 26 Конституции Республики
Молдова
предусматривает, что
право
на защиту гарантируется. Каждый че
Венецианская Комиссия, Доклад, принятый на
86-ом пленарном заседании 2011г..
В отчётный период в Офис народного адвока
та поступило 296 жалоб, в которых ссылались на
нарушение данного права, указанный показатель
выше, чем в предыдущие годы: в 2014 году – 265
жалоб, и в 2015 году – 259.
Зарегистрирована 61 жалоба.
ловек имеет право самостоятельно
реагировать законными способами на
нарушение своих прав и свобод. На про
тяжении всего процесса стороны име
ют право пользоваться помощью ад
воката, выбранного или назначенного.
Вмешательство в деятельность лиц,
осуществляющих защиту в установлен
ных пределах, наказывается законом.
В данном контексте, народный адво
кат установил, что существует целый ряд
проблем, связанных с оказанием юриди
ческой помощи, гарантированной госу
дарством, а именно в том, что касается
отсутствия ответа на запросы об оказании
правовой помощи; низкое качество юри
дической помощи, оказываемой адвока
тами; невозвращение оригиналов доку
ментов представленных по требованию
адвокатов; неинформирование клиента
о предпринимаемых действиях, отказ
территориальных бюро Национального
совета по юридической помощи,
гаранти
руемой государством в предоставлении
юридической помощи.
Большинство проблем появляются
в результате неэффективного сотрудни
чества территориальных бюро с Нацио
нальным советом по юридической помо
гарантируемой государством. Дан
ные факты имеют место несмотря на то,
что существует Положение о деятельнос
ти территориальных бюро Национально
го совета по юридической помощи,
гаран
тируемой государством.
Этот документ
ясно устанавливает рамки сотрудничест
ва территориальных бюро с Националь
ным советом.
Контроль за качеством услуг орга
низуется и проводится самой системой
юридической помощи гарантированной
государством, с участием внутренних ре
сурсов (внутренний контроль), а также с
привлечением ресурсов извне системы
правовой помощи, гарантированной го
сударством (внешний мониторинг). В те
чение 2016 года проводился только вну
Решение №15 от 30.07.2008 г. «Об утверждении
Положения деятельности территориальных бюро
Национального совета по юридической помо
гарантируемой государством».
тренний мониторинг, что, по нашему мне
нию, не является объективной оценкой и
отрицательно влияет на качество услуг,
воздействие которых (услуг) на людей
очень высоко, учитывая то, что квалифи
цированной юридической помощью га
рантируемой государством только в 2016
воспользовались 49 743 человека.
Презумпция невиновности
гаран
тирована ст.21 Конституции Республики
Молдова и предусматривает, что
лицо, обвиняемое в совершении преступ
ления, считается невиновным до тех пор,
пока его виновность не будет установле
на законным порядком путём гласного
судебного разбирательства, при котором
ему обеспечиваются все необходимые га
Существует обширная практика Евро
пейского суда по правам человека по про
блематике презумпции невиновности. В
случае Аллен де Рибемонт против дран
ции (решение от 10 февраля 1995 года),
Суд установил, что презумпция невинов
ности, закрепленная в §2 статьи 6, явля
ется элементом справедливого судебного
разбирательства, как это предусмотрено
в §1 статьи 6. Презумпция нарушается,
если судебное решение в отношении об
виняемого отражает мнение о том, что он
виноват перед тем, как его вина была до
казана. Достаточно того, чтобы, даже при
отсутствии какого-либо формального вы
вода о виновности, в аргументации суда
допускался намёк о виновности обвиняе
мого. Европейский суд считает, что нару
шение презумпции невиновности может
быть допущено не только судом, но и дру
гими государственными органами.
Вышеуказанное важно учитывать, при
публикации информации о ходе процесса
и догадок/предположений о виновности
лица, без предшествующего этому компе
тентного судебного решения.
В целях
совершенствования законо
дательства
, обеспечения соблюдения
свободного доступа к правосудию, народ
ный адвокат выдвинул ряд рекоменда
ций. Одна из рекомендаций относится к
внесению изменений в текст п.(1) ст. 248
1
Исполнительного кодекса согласно кото
рому,
«заключённый, в отношении ко
торого директором пенитенциарного
учреждения вынесено решение о приме
нении дисциплинарного взыскания, мо
жет оспорить данное решение путём
подачи жалобы, через администрацию
пенитенциарного учреждения, на имя
судьи по уголовному преследованию, в
течение 3 рабочих дней с момента сооб
щения решения».
ааким образом, народный адвокат
считает, что выражение «
через админис
трацию пенитенциарного учреждения»
из указанной части произвольно и непра
вомерно, потому что оно противоречит
основным правам осужденного, а именно
праву свободного доступа к правосудию
и секрету корреспонденции. Указанный
текст позволяет пенитенциарному учре
ждению иметь произвольный контроль
над корреспонденцией осужденного,
препятствуя таким образом реализации
права на свободный доступ к правосу
дию. Министерство юстиции сообщило,
что при внесении изменений в Исполни
тельный кодекс синтагма «
через админис
трацию пенитенциарного учреждения»
будет исключена из текста статьи 248
1
полнительного кодекса, в соответствии с
рекомендацией народного адвоката.
Другая рекомендация народного ад
воката, в контексте обеспечения свобод
ного доступа к правосудию, относится к
ч.(2) ст.457 Уголовно-процессуального
кодекса. аак, указанные положения про
тиворечат праву на справедливое судеб
ное разбирательство и праву на защиту
в ситуации, когда жалоба на отмену рас
сматривается без участия сторон, только
при участии Генерального Прокурора или
уполномоченных им прокуроров и адво
катов стороны, которая подала жалобу на
отмену, либо в отношении которой пода
на жалоба на отмену.
Комиссия по правам человека и межэт
ническим отношениям
высказала свою
готовность способствовать продвижению
указанной законодательной инициативы.
Письмо от 14 июля 2016 г. CDO 9/73-22.
аакже Министерство юстиции
инфор
мировало о создании межведомственной
рабочей группы по устранению недорабо
ток из Уголовно-процессуального кодекса,
который,
inter alia,
определит уголовно-
процессуальные нормы, необоснованно
ограничивающие процессуальные права
участников уголовного процесса.
В 2016 году, народный адвокат на
правил в Конституционный суд запрос о
проверке конституционности статьи 20
в сочетании со ст.16 ч. (2) и ст.54 ч.(1) и
(3) Конституции, положений Граждан
ского Процессуального Кодекса, которые
ограничивают право лиц с психическими
отклонениями на свободный доступ к
правосудию. Омбудсмен аргументиро
вал свои доводы тем, что любое заин
тересованное лицо, включительно люди
с психическими расстройствами, имеет
право обратиться в судебную инстанцию
в предусмотренном законом порядке для
защиты в суде своих прав, свобод, закон
ных интересов. Юстиция по гражданским
делам осуществляется в соответствие с
принципом равенства всех людей, вне
зависимости от гражданства, расовой
принадлежности, национальности, этни
ческой принадлежности, языка, религии,
пола, мнений, политических взглядов,
профессии, места проживания, места ро
ждения или других обстоятельств.
ааким образом, стоит отметить, что
принцип свободного доступа к правосу
дию необходимо применять вне зависи
мости от состояния здоровья лица и он
материализуется в возможности подавать
иск в судебные инстанции, а определить
законность характера сформулированных
в иске требований может только судебная
инстанция. Ратифицировав пакты и до
говоры по правам человека, государство
Республика Молдова обязалось уважать,
продвигать, обеспечивать и реализовы
вать право на равную и эффективную пра
вовую защиту всем лицам, находящимся
на его территории, в том числе людям с
инвалидностью связанной с психически
ми расстройствами.
Письмо № 03/10021 от 26 августа 2016 г..
ааким образом, 17 ноября 2016 г.,
Постановлением № 33, Конституцион
ный суд установил, что оспариваемые
положения законодательства оказывают
решающее влияние на осуществление ли
цами с психическими недостатками своих
прав и свобод. Конституционный суд уста
новил, что указанные положения наруша
ют принцип соразмерности и затрагивают
саму сущность права свободного доступа
к правосудию, чем противоречат ст. 20 в
сочетании со ст. 16 и ст. 54 Конституции.
В 2016 году, Европейский суд устано
вил нарушение Республикой Молдова
ст.
6 Конвенции по делам:
Никифор про
тив Молдовы, Морарь против Молдовы,
Лазу против Молдовы, Паскарь против
Молдовы, Руссу Lintax SRL против Молдо
вы, Юрий против Молдовы..
По данным делам, Суд установил на
рушения, связанные с: немотивирован
ным отказом от важного аргумента по
делу; немотивированным отказом в удов
летворении ходатайства о проверке под
линности якобы фальшивого документа;
осуждением основанном на доказатель
ствах, полученных вследствие провокаци
онных действий; осуждение без допроса
важных свидетелей; установлением ви
новности лица, не вовлечённого в дело;
отменой окончательного судебного реше
ния с нарушением процедуры, выплатой
неоправданно низких компенсаций за от
мену окончательного судебного решения.
В период с 2011г. по 2016г. в Республи
ке Молдова внедрялась Стратегия рефор
мы сектора юстиции
, задачей которой
стало построение доступного, эффектив
ного, независимого, прозрачного, про
фессионального и социально ответствен
ного сектора юстиции, соответствующего
европейским стандартам, обеспечива
ющего главенство закона и соблюдение
прав человека.
Закон Республики Молдова «Об утверждении
Стратегии реформы
сектора юстиции на 2011-
2016 годы»,№ 231 от 25.11.2011г.; Постановление
Парламента Республики Молдова «Об утвержде
нии Плана действий по реализации
Стратегии ре
формы сектора юстиции на 2011–2016 годы», №
от 16.02.2012 г..
По причине того, что не все действия,
предусмотренные Планом действий по
Стратегии реформы сектора
юстиции на 2011–2016 годы были выпол
нены, Парламент Республики Молдова
принял Постановление «Об обеспече
нии непрерывности
реформ в секторе
№ 259 от
08.12.2016 г.. Данный
документ определил срок реализации
некоторых действий Стратегии реформы
сектора юстиции на 2011–2016 годы до
декабря 2017 года.
Народный адвокат считает необходи
мым объединить усилия по формирова
нию будущей политики, которую предсто
ит внедрить по окончании срока реализа
ции Стратегии реформы сектора юстиции
на 2011-2016 годы, срока, установленного
Постановлением № 259 Парламента Ре
спублики Молдова и обеспечить продол
жение реформы сектора юстиции после
2017 года.
ПРАВО НА ЯИЗНн И
дИЗИЧЕСКУЮ И ПСИеИЧЕСКУЮ
НЕПРИКОСНОВЕННОСан
Статья 24 Конституции Республики
Молдова гарантирует
право на жизнь и
на физическую и психическую неприкос
В той же статье, что Конституция за
прещает пытки, жестокое, бесчеловечное,
либо унижающее достоинство, наказание
или обращение. Запрет категоричен и
распространяется на всех людей. Защита
человека от пыток, жестокого, бесчело
вечного, либо унижающего достоинство
наказания или обращения гарантируется
статьёй 3 Европейской конвенции о пра
вах человека (ЕКПЧ).
Исходя из важности указанных консти
туционных норм, народный адвокат счи
тает, что в пенитенциарных учреждениях
Республики Молдова не наступило значи
тельного улучшения условий содержания,
которые достигают минимального уровня
строгости, необходимого для квалифика
ции обращения как бесчеловечного и уни
жающего достоинство. Омбудсмен под
чёркивает системный характер проблемы
перенаселения тюрем в нашей стране,
условий гигиены, отсутствия адекватной
медицинской помощи. Вышеуказанное
нашло своё подтверждение в решениях
Европейского суда по правам человека.
В 2016 году Европейский суд признал
нарушение Республикой Молдова ста
3 Конвенции по нескольким делам:
Моргоч против Молдовы, Казанбаев
против Молдовы, Месчеряков против
Молдовы, Карачет против Молдовы, Но
сок против Молдовы,
Околисан против
Молдовы, Кристиогло против Молдовы,
Баштовой против Молдовы, Галаида и
Копошчиу против Молдовы.
Основные аспекты, на которые обра
тил внимание Суд, относятся к отсутствию
эффективного расследования и нечелове
ческим условиям содержания.
Однако, несмотря на то, что законо
дательство устанавливает стандарты со
держания под стражей, а за умышленное
применение бесчеловечного или унижа
ющего достоинство обращения предус
мотрена уголовная ответственность, не
существует эффективного механизма по
зволяющего рассмотрение по существу
жалоб по поводу условий содержания,
а также механизма по предоставлению
адекватной и эффективной компенсации.
Европейский Суд пришёл к выводу,
«государство-ответчик должно предо
ставить истцам адекватный и эффек
тивный механизм, позволяющий компе
тентным органам рассматривать по
существу жалобы по поводу плохих усло
вий содержания и обеспечить надлежа
щую и достаточную компенсацию»
Для выполнения общих позитивных
обязательств государства, вытекающих
из решения ЕСПЧ по делу
Шишанов про
тив Республики Молдова
, разработан
проект закона о внесении изменений в
некоторые законодательные акты (Уго
ловный кодекс и Уголовно-процессуаль
ный кодекс)
. Изменения относятся к не
Решение ЕСПЧ по делу Шишанов против Респу
блики Молдова от 15 сентября 2015 года.
Проект закона зарегистрирован в Парламенте
Республики Молдова 23 сентября 2016 г..
которой степени гуманизации уголовной
политики, их задачей является привести
уголовное и уголовно-процессуальное
законодательство в соответствие с пра
вовыми стандартами Совета Европы и
тем самым сократить количество содер
жащихся в тюрьмах. Этот законопроект
предполагает создание профилактиче
ского и компенсаторного механизма, со
ответствующего стандартам Европейской
конвенции о правах человека.
По официальным данным, в заклю
чении в тюремной системе находятся
около 8000 человек. аолько три из 17-ти
пенитенциарных учреждений отремон
тированы и соответствуют минимальным
стандартам содержания в заключении
(Пенитенциарное учреждение № 7 Рус
ка, Пенитенциарное учреждение № 10
Гоян, Пенитенциарное учреждение № 1
аараклия).
С учётом постоянной тенденции роста
численности заключённых, по сравнению
с текущими мощностями тюремной сис
темы около 5500 мест, на данный момент
имеет место перенаселение более чем на
40% пенитенциарных учреждений.
В частности, характерная для пени
тенциарных учреждений устаревшая ин
фраструктура, которая не адаптирована к
системе отдельных камер и не позволяет
разделить заключенных на небольшие
секторы, в сочетании с нехваткой работ
ников системы надзора ведут к продол
жению насилия и существования тюрем
ной субкультуры.
Запугивание и избиение некоторых
категорий заключенных – явление, кото
рое на протяжении многих лет подвер
гается критике со стороны Европейского
Комитета по предупреждению пыток и
бесчеловечного или унижающего досто
инство обращения или наказания (ЕКПП).
Кроме того, неформальная иерархия, ко
торая подчиняется своим собственным
правилам, и её взаимодействие с пре
ступными группами за пределами тю
ремной системы представляет угрозу для
всего общества.
Ряд других проблем, с которыми стал
кивается пенитенциарная система, от
носятся к ограниченным возможностям
оказания медицинских услуг, к снабже
нию продуктами и обеспечению инвен
тарём для приготовления и подачи пищи,
к отсутствию возможности проводить в
надлежащем объёме мероприятия по
мотивации заключённых с тем, чтобы они
осознали возможность и необходимость
Народный адвокат приветствует ут
верждение Стратегии развития пенитен
циарной системы на 2016-2020 годы
которая призвана определить стратегиче
ские рамки для развития простой и функ
циональной пенитенциарной системы в
Молдове, в том числе и вмешательства
в решение текущих проблем тюремной
системы, и смягчения влияния их послед
ствий на заключённых, а также переос
мыслить роль пенитенциарной системы
в общей системе правосудия.
Главная проблема, которую поднима
ет Стратегия, заключается в низкой эф
фективности пенитенциарной системы в
достижении цели наказания социальной
реинтеграции осужденного лица, и пре
дупреждение совершения новых престу
плений. Согласно международному пока
зателю
, Молдова имеет индекс 0,28 из
максимального индекса 1 по показателю
«Эффективность мер исправительного
характера в снижении преступного по
Народный адвокат считает, что мно
гие проблемы вызваны низким уровнем
финансирования тюремной системы. В
связи с этим Омбудсмен намерен провес
ти комплексный анализ финансирования
пенитенциарной системы и разработать
некоторые рекомендации по данной про
блеме.
Из 230-ти жалоб, поданных в Офис
народного адвоката в течение 2016 года
по данному вопросу, чаще всего (в 203
Постановление Правительства Республики
Молдова «Об утверждении Стратегии развития
пенитенциарной
системы на 2016-2020 годы и
Плана действий по её внедрению» №1462 от
30.12.2016 г..
Rule of Law Index 2015, de World Jus�ce Project.
жалобах) указывается на плохие условия
содержания в пенитенциарных учрежде
ниях. В 20-ти жалобах ссылались на фак
ты жестокого обращения, а в семи других
жалобах указывалось на различные про
блемы, связанные с процедурой задержа
По сравнению с предыдущими года
ми, прослеживается динамика роста чи
сла жалоб, полученных от заключённых
(190 жалоб в 2014 году и, соответственно,
195 жалоб в 2015 году)
. Для проверки
доводов, изложенных в жалобах заклю
чённых, в большинстве случаев, был не
обходим выезд в пенитенциарное учре
ждение.
Наиболее частые жалобы заключён
ных, как и в предыдущие годы, ссылались
перенаселение пенитенциарных учре
ждений
, в частности, Пенитенциарного
учреждения №13; камеры, расположен
ные в подвале, в которых очень холод
но; низкая освещенность, высокая влаж
ность, плохие санитарно-гигиенические
условия; неисправные системы канали
зации и вентиляции; недостаточное обес
печение постельным бельём, одеялами и
предметами первой необходимости; не
достаточые меры по борьбы с грызунами,
по дезинсекции и дезинфекции.
Ещё одна проблема, на которую жалу
ются заключённые связана с
оказанием
медицинских услуг несоответствующе
го качества или с запозданием.
В некоторых случаях не предпринима
ются эффективные меры в целях реаль
ного обеспечения осуществления права
на независимые медицинские услуги, в
том числе по диагностике заключённых в
государственных медицинских учрежде
ниях и по рекомендации надлежащего
лечения. Администрация пенитенциаров
ссылается на невозможность перевозки
заключённых, для обеспечения их неза
висимыми медицинскими услугами, по
причине невозможности обеспечить ох
рану заключённого из-за нехватки персо
нала и транспорта, из-за необходимости
h�p://www.ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/raport_2015_�nal.pdf.
вовлечения других служб для перевозки
заключённого, из-за отсутствия специали
зированного транспорта, который обес
печил бы охрану заключённого во время
перевозки. аакже установлено, что нет ни
каких разработок по стандартам действий
работников пенитенциарных учреждений
в случае оказания заключённому част
ных/независимых медицинских услуг.
Для обеспечения эффективного осу
ществления права на здравоохранение
на оказание независимых медицинских
услуг, Департаменту пенитенциарных
учреждений рекомендовано предпри
нять эффективные меры по разработке
внутренних правил по стандартизации
действий тюремной администрации при
обеспечении права на частные медицин
ские услуги. Народный адвокат был про
информирован о том, что Департамент
пенитенциарных учреждений включит
данные предложения в проект поправок
к уголовно-исполнительному законода
тельству, который, как ожидается, будет
разработан в 2017 году.
С большим трудом в тюрьмах обес
печивается соблюдение прав пациента.
Заключённые жалуются на нарушение их
прав пациента: быть информированным,
иметь доступ к качественными медицин
скими услугами, право выразить своё не
довольство.
Другая проблема, на которую жалу
ются заключённые, это
несоответству
ющие условия транспорта
, обеспечи
вающего эскорт заключённых. Народный
адвокат также занимался ранее данной
проблемой.
враждебные отношения между
заключенными и администрацией пени
тенциарных учреждений
жаловались в
основном заключённые Пенитенциарных
учреждений № 17 Резина и № 15 Крикова.
Другой аспект, на который обратил
внимание народный адвокат, относится
к курению в камерах и содержанию ку
рящих, которые курят в камерах, с неку
рящими.
В связи с этим народный адвокат
рекомендовал Департаменту пенитен
циарных учреждений создать механизм
выполнения Устава отбывания
наказания
заключёнными, утверждённого Поста
новлением Правительства Республики
Молдова № 583 от 26.05.2006 г., в ча
сти, связанной с курением в тюрьмах, а
именно разработать внутренние прави
ла о курении и создать специально обо
рудованные места для курения.
Департамент пенитенциарных учре
ждений зарегистрировал в 2016 году 3225
жалоб от заключённых, на 434 жалобы
больше, по сравнению с предыдущим го
дом. Большая часть жалоб поступила от
заключённых Пенитенциарного учрежде
ния № 13 в Кишинэу, четверть от общего
количества жалоб, а затем следуют ПУ-15
Крикова и ПУ-9 Прункул. аолько из Пени
тенциарного Учреждения №10 Гоян по
ступило всего 5 жалоб
Согласно нормам Европейского Коми
тета по предупреждению пыток и бесче
ловечного или унижающего достоинство
обращения или наказания (ЕКПП), «эф
фективный порядок рассмотрения жалоб
и инспектирование являются основными
гарантиями против жестокого обращения
в тюрьмах. Заключённые должны распо
лагать возможностью подавать жалобы
как в рамках тюремной системы, так и
вне её, включая возможность конфиден
циального доступа к соответствующим
властям»
Многочисленные жалобы об этом по
лучены в 2016 году от заключённых, кото
рые утверждают, что процедура рассмо
трения заявлений, поданных в тюремную
администрацию, не соблюдается. Заклю
чённые жалуются на то, что они часто не
получают ответы на свои жалобы, ссыла
ясь на неправильную процедуру отправки
корреспонденции ГП Poștа Moldovei, а
также на проблемы, которые появляются
при подаче заявления об оплате почто
вых расходов со своих лицевых счетов.
h�p://unimedia.info/s�ri/permalink-126079.html
h�ps://rm.coe.int/CoERM Public Common Search
Services/DisplayDCTMContent?documentId=09000
аюремное заключение, Выдержка из второго Об
щего доклада, п.54, стр.3.
Например, в Пенитенциарных уч
реждениях №4 и №15 в Крикова не со
блюдаются процедуры, установленные
в соответствии с законодательством
подачи заключёнными заявлений адми
нистрации тюрьмы и получения решения
по поданному заявлению. В обращениях
к Омбудсмену, заключённые отмечали,
что администрация реагирует не на все
поданные заявления. аакже жаловались
на то, что их письма, направленные в раз
личные государственные учреждения, не
достигают своей цели.
В процессе расследования по указан
ным фактам установлено, что в ПУ № 4 от
сутствовал механизм, который обеспечи
вал бы и соблюдал доступ заключённых
к почтовым ящикам Poștа Moldovei для
отправки корреспонденции. В ходе посе
щения было обнаружено, что почтовый
ящик не был запечатан. По словам одного
заключённого, работники пенитенциар
ного учреждения обладают ключом от
данного почтового ящика и проверяют
содержание писем, отправляемых заклю
Устав отбывания
наказания заключён
ными предусматривает, что для отправки
писем, в пенитенциарном учреждении (в
каждом секторе отдельно), должны быть
установлены почтовые ящики, доступные
для заключённых. Письма, в запечатан
ном конверте, опускаются в почтовый
ящик лично заключёнными. Извлечение
корреспонденции заключённых из почто
вых ящиков осуществляются почтовыми
служащими того территориального отде
ления связи, к которому относится данное
пенитенциарное учреждение.
Народный адвокат направил свои ре
комендации в Департамент пенитенциар
ных учреждений, в которых требовал со
Устав отбывания
наказания заключёнными,
увержденный Постановлением Правительства Ре
спублики Молдова № 583 от 26.05.2006 г., в части
30 предусматривает
Петиции,
адресованные
министрации пенитенциарного учреждения,
должны быть зарегистрированы в секретариате
подразделения, с указанием регистрационного
номера и печати о приёме на втором экземпляре
данного документа, который возвращается заклю
чённому.
здать при Департаменте Комиссию, кото
рая провела бы строгую проверку во всех
пенитенциарных учреждениях Молдовы,
на предмет соблюдения права содержа
щихся в тюрьмах и изоляторах подавать
жалобы, а также проводить периодиче
ские проверки по данному предмету.
Ситуация в изоляторах по-прежнему
вызывает тревогу. Ранее было отмече
но, что большинство камер изоляторов
временного содержания расположены
в подвалах зданий Инспекторатов Поли
ции. ааким образом, они не в состоянии
обеспечить адекватные или подходящие
условия содержания под стражей задер
жанных лиц.
Народный адвокат считает, что в неко
торых учреждениях условия содержания
продолжают оставаться бесчеловечны
ми и унижающими достоинство. Напри
мер, во время посещения следственного
изолятора в Орхей установлено, что три
функциональные камеры (остальные опе
чатаны и не функционируют) не отвечают
национальным и международным стан
дартам содержания под стражей. Старые
матрасы в ужасном состоянии, нехватка
подушек и постельного белья. Вода в ка
меры доставляется по необходимости,
путём прокачки из системы водоснабже
ния. Раковины в камерах старые, ржавые
краны - повреждены, сломаны. ааким
образом, не обеспечен прямой доступ к
питьевой воде для задержанных и аре
стованных лиц. В камерах недостаточное
освещение, затхлый запах плесени, са
нитарно-гигиенические условия - плохие.
аакже, при входе в Инспекторат Полиции
не все посетители регистрируются в жур
нале посетителей. Яурнал регистрации
задержаных заполняется неправильно, с
нарушением (не указывается время по
ступления в изолятор задержанного и
время его отбытия).
Выводы неправительственной органи
зации «Ins�tutul pentru drepturile omului
din Moldova»
о положении в 2016 году
Raport asupra vizitei de monitorizare la Internatul
Psihoneurologic din satul Brânzeni, raionul Edineț,
din 17.10.2016; Raport asupra vizitei de monitorizare
la Internatul Psihoneurologic din satul Bădiceni,
лиц содержащихся в неврологических
учреждениях свидетельствуют о продол
жении существования многих проблем,
ранее поднимаемых и омбудсменом и
международными правозащитными ор
ганизациями
В данном контексте стоит отметить,
что острой остаётся проблема докумен
тирования бенефициариев психоневро
логических интернатов, принуждение
их выполнять различные сельскохозяй
ственные и вспомогательные работы по
хозяйству. аакже в психоневрологиче
ском учреждении в селе Брынзень, рай
она Единец, обнаружено, что ситуация в
первом и втором корпусах остаётся не
изменной в сравнении с описанной в До
кладе по Молдове (2015 г.) Европейского
комитета по предупреждению пыток и
бесчеловечного или унижающего досто
инство обращения (ЕКПП). Санитарные
объекты находятся в неудовлетвори
тельном состоянии, необходим их сроч
ный ремонт и переоборудование, в том
числе для того, чтобы люди с ограничен
ной подвижностью могли использовать
данные помещения самостоятельно.
Нет улучшений также в том, что касается
обеспечения пространством для хране
ния личных вещей и предметов бенефи
циариев, определены отдельные места
для хранения личных вещей.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Принятие проекта закона о внесении
изменений в некоторые законода
тельные акты, разработанного Мини
стерством юстиции, целью которого
является привести уголовное зако
нодательство Республики Молдова
в соответствие со стандартами Со
raionul Soroca, din 24-25.08.2016. (пер. Доклад
по мониторинговому посещению Психоневро
логического интерната с.Брынзень, р.Единец,
от 17.10.2016 г. Доклад по мониторинговому
посещению Психоневрологического интерната
с.Бэдичень, р.Сорока от 24-25.08.2016г.).
Доклад по Молдове Европейского комитета по
предупреждению пыток и бесчеловечного или
унижающего достоинство обращения (ЕКПП), со
ставленный вследствие мониторингового посе
щения от 14-25 сентября 2015г..
вета Европы и тем самым сократить
численность заключённых и создать
профилактический и компенсаторный
механизмы по условиям содержания,
в соответствии с требованиями и стан
Обеспечение адекватного финанси
рования уголовно-исполнительной
системы, в целях улучшения условий
содержания в пенитенциарных учре
ждениях страны;
Обеспечение соблюдения прав паци
ентов для задержанных лиц, а имен
но права на получение информации о
состоянии здоровья и лечении, права
доступа к своевременной и качествен
ной медицинской помощи, права до
ступу к медицинским услугам;
Разработка внутренних правил по
стандартизации действий админист
рации пенитенциарных учреждений
по обеспечению эффективного осу
ществления права на независимую
медицинскую помощь.
СВОБОДА И ЛИЧНАс
НЕПРИКОСНОВЕННОСан
Статья 25 Конституции Республики
Молдова гарантирует право на свободу
и личную неприкосновенность. Согласно
данной статье обыск, задержание или
арест лица допускаются только в случаях
и порядке, предусмотренных законом.
Согласно части (4), арест производится
на основании выданного судьёй ордера
на срок не более 30 дней. Законность ор
дера может быть обжалована в соответст
вии с законом в вышестоящую судебную
инстанцию. Срок ареста может быть про
длён только судьёй или судебной инстан
цией, в соответствии с законом, не более
чем до 12 месяцев.
Соблюдение права на свободу и лич
ную неприкосновенность, гарантирован
ное Конституцией и законами страны и
международных конвенций, стороной
которых является Республика Молдова,
оставалось серьёзной проблемой в тече
ние 2016 года.
23 февраля 2016 года Конституцион
ный Суд Республики Молдова вынес По
становление
«Об исключительном слу
чае неконституционности частей (3),(5),
(8) и (9) статьи 186 Уголовно-процессу
ального кодекса
(срок предварительного
. Автор обращения об исклю
чительном случае неконституционности
считает, что положения, подвергнутые
контролю конституционности, не соответ
ствуют требованиям качества закона.
Он
утверждал, в частности, что совокупное
применение положений частей (3), (8),
(9) и (11) статьи 186 Уголовно-процессу
ального кодекса позволяет продление
предварительного ареста на общий срок,
превышающий 12 месяцев, в нарушение
срока, прямо предусмотренного ст. 25 ч.
(4) Конституции.
По смыслу статьи 25 ча
сти (4) Конституции, суд постановил:
a)
Содержание под стражей может произво
диться на общий срок, не превышающий
12 месяцев, который включает как этап
уголовного преследования, так и этап су
дебного разбирательства, до вынесения
определения об освобождении из-под
ареста или до оглашения приговора су
дом первой инстанции. В срок содержа
ния под стражей засчитывается время
нахождения лица: - под стражей при его
задержании и предварительном аресте;
- под домашним арестом;
- в медицин
ском учреждении для производства по
решению судебной инстанции эксперти
зы в условиях стационара, а также на из
лечении вследствие применения к нему
принудительных мер медицинского ха
рактера.
b) Срок содержания под стражей
течёт с момента задержания, а в случае,
если лицо не было задержано - с момен
та эффективного применения ордера на
предварительный арест.
c) Срок в 12 меся
цев относится к тому же уголовному(-ым)
преступлению(-ям), за которое лицо было
заключено под стражу, независимо от воз
можной последующей переквалификации
преступления. Любое лишение свободы,
превышающее общий срок в 12 месяцев
и применённое за совершение одного и
Постановление
Конституционного Суда Респу
блики Молдова, №3 от 23 февраля 2016 года.
того же преступления, независимо от его
возможных последующих переквалифи
каций, противоречит Конституции, а зна
чит, является незаконным.
d) Ордер на
арест выдаётся на срок не более 30 суток.
Каждое последующее продление срока
предварительного ареста не может пре
вышать 30 суток, как на этапе уголовного
преследования, так и на этапе судебного
разбирательства.
Конституционный суд, Постановлением
от
29.04.2016 г. «О порядке исполнения По
становления Конституционного суда
№ 3 от
23 февраля 2016 года об исключительном
неконституционности частей (3), (5),
(8) и (9) статьи 186
Уголовно-процессуаль
ного кодекса
(срок предварительного аре
ста)» постановил, что первое предложение
п.
пп. с) резолютивной части Постановле
ния Конституционного суда № 3 от 23 фев
раля 2016 года об исключительном случае
неконституционности частей (3), (5), (8) и
(9) статьи 186 Уголовно-процессуального
кодекса не распространяется на уголов
ные дела, возбужденные по другому дея
нию
В данном контексте омбудсмен реко
мендовал Министерству юстиции начать
в срочном режиме процесс внесения из
менений и дополнений в положения Уго
ловно-процессуального кодекса, которые
привели бы кодекс в соответствие с реше
нием Конституционного Суда от 23 февра
ля 2016 года, в целях исключения причин
и условий, которые ведут к нарушению
прав и свобод человека, а именно ч.(4)
ст.25 Конституции Республики Молдова.
В дальнейшем, Законом Республики
Молдова № 100 от 26 мая 2016 года вне
сены изменения, с учётом предусмотрен
ного в Постановлении Конституционного
суда, в текст ст.186 и ст.191 Уголовно-про
цессуального кодекса.
В том же контексте стоит отметить, что
право на свободу и личную неприкосно
венность гарантированы статьёй 5 Евро
пейской Конвенции по правам человека.
аакже необходимо отметить, что нару
Постановление Конституционного Суда Респу
блики Молдова № 9 от 29 апреля 2016 г..
шение статьи 5 Европейской Конвенции
– одно из наиболее часто нарушаемых
Республикой Молдова прав в период с
1993г. по 2016 г., занимая в классифика
ции по предмету жалоб, направленных в
ЕСПЧ, третье место.
В 2016 году в отношении Молдовы
установлен факт нарушения права на
свободу и личную неприкосновенность,
гарантируемые ст. 6 Конвенции, по ука
занным ниже делам:
Балакин против
Молдовы
Карачет против Молдовы,
Мозер против Молдовы и Росссии, Савка
против Молдовы, Бузаджи против Мол
В большинстве случаев Суд устано
вил неоправданную длительность лише
ния свободы и отсутствие мотивирования
лишения свободы.
И ЧАСаНАс ЯИЗНн
Статья 28 Конституции Республики
Молдова гласит: «Государство уважает и
охраняет интимную, семейную и частную
Право на интимную, семейную и част
ную жизнь является одним из фундамен
тальных в категории гражданских и поли
тических прав. Это право предусмотрено:
Всеобщей декларацией прав человека;
Международным пактом о гражданских
и политических правах; Европейской
конвенцией о правах человека; Консти
туцией Республики Молдова; Законом
«О защите персональных данных» № 133
08.07.2011г.
Частная жизнь является способностью
или желанием человека или группы лю
дей изолироваться для защиты своих ин
тересов. Пределы частной жизни и то, что
считается частным, различаются между
разными группами, культурами и отдель
ными лицами, в соответствии с обычаями
и традициями, хотя всегда есть некоторые
точки соприкосновения. Частную жизнь
иногда сравнивают с анонимностью и
желанием остаться вне общественной
жизни. Слово «частное» по отношению к
человеку означает конкретное, индиви
дуальное. В целом, если говорить о вещах
личных, степень «индивидуализации»
информации зависит от того, как общест
венность может воспринять данное по
нятие, которое меняется в зависимости от
обстоятельств и времени. Частную жизнь
можно рассматривать также с точки зре
Народный адвокат обнаружил факт
нарушения права на частную жизнь в
случае установления на частной собст
венности видеокамеры, в периметр кото
рой вошла часть частной собственности
соседей. Несмотря на то, что заявители
обращались в правоохранительные ор
ганы с жалобой о том, что установление
соседями видеокамеры нарушает право
на их частную жизнь, разрешить спор не
удалось. Народный адвокат, в данном
случае, рекомендовал компетентным
органам власти предпринять конкретные
меры по данному делу и рассмотреть об
стоятельства дела исходя из принципа со
блюдения права на частную жизнь.
В таких случаях необходимо прини
мать во внимание юриспруденцию Евро
пейского Суда по Правам Человека
, ко
торая привнесло следующую интерпрета
цию понятия «частная жизнь»:
право на
соблюдение частной жизни
- это пра
на интимность, право жить так,
как хочешь, защищённым от публично
Понятие частной жизни включает
идентичность одной личности, подобно
его имени, фотографии, его физической
и моральной целостности. Гарантия,
предоставленная ст.8 Конвенции, по
сути, предназначена обеспечить раз
витие, без внешнего вмешательства,
личности каждого индивидуума в соот
ношении с другими людьми.
В принципе, частные владения не от
крыты для публики и в них не может про
никнуть любой человек при любых обсто
ятельствах.
В то же время,
ская комиссия
Европейская
комиссия
демократию через право)
уточнила,
Van Oosterwijk против Бельгии; Schüssel против
Австрии; Von Hannover против Германии; Petrina
против Румынии.
Конституционный суд Республики Молдова стал
членом Европейской
комиссии
за демократию
что частная сфера охватывает интим
ный аспект человеческой личности, что
предусматривает право каждого чело
века быть защищённым
от неоправдан
ного вмешательства органов публичной
власти, прессы, любых учреждений и ор
ганизаций или физических лиц.
Принимая во внимание вышеизло
женное, народный адвокат рекомендо
вал Министерству юстиции рассмотреть
данную проблему в контексте регламен
тации способа использования средств ви
деонаблюдения на частной собственно
сти таким образом, чтобы видеонаблюде
ние не нарушало право на частную жизнь
Раскрытие информации
о состоянии
здоровья,
без согласия
лица, является на
рушением права на соблюдение частной
жизни. Раскрытие информации о состоя
нии здоровья человека в прессе стало по
водом для реагирования и рассмотрения
народным адвокатом данного факта. Ом
будсмен разработал ряд рекомендаций
по данному делу. Особую озабоченность
вызывает тот факт, что такие нарушения
допускают государственные служащие,
как в данном случае председатель райо
на, который публично заявил, что некий
X, участник протестов, «состоит на учёте у
психиатра в районной больнице» и пока
зал на камеры справку, подтверждающую
сказанное.
29 июля 2016 года Высший совет Ма
гистратуры утвердил Положение о публи
кации судебных решений, которое содер
жит нормы, регламентирующие
деперсо
нализацию судебных решений
Вследствие проведённого анализа су
дебных решений, установлено, что в ре
шениях многих районных судов не указа
ны имена судей и прокуроров, несмотря
на то, что данные лица занимают публич
ные должности.
После утверждения Положения,
единая он-лайн платформа судов изме
нилась, появился новый интерфейс, в
котором поиск судебного решения уже
не может быть проведён по имени лиц.
через право от 22 июня 1996 года.
аак, если ранее информация о сторонах
разбирательства была доступна на сайте
instante
jus�ce
, то в настоящее
время опция поиска по имени на данном
сайте удалена, а поиск информации до
ступен только по номеру и типу дела.
03 февраля 2016 года, на официаль
ной странице Министерства юстиции был
опубликован пресс-релиз, в котором ука
зывалось на то, что в последнее время всё
больше граждан обращаются по поводу
нарушения своих законных прав, то есть
жалуются на то, что их имена указывают
ся при публикации судебных решений на
платформе судебных инстанций. Однако
министерство не указало конктретное ко
личество такого рода обращений.
В данном контексте отметим, что прин
цип гласности судебных процедур пред
усмотрен Уголовно-процессуальным ко
дексом
, Гражданским Процессуальным
кодексом
, Законом Республики Молдова
«О судоустройстве», пунктом 9 Положе
ния о способе публикации судебных реше
ний на единой платформе судебных ин
станций, а также статьёй 117 Конституции
Республики Молдова. Конституционная
норма предусматривает, что во всех судах
судебные заседания проводятся откры
то. Судебное разбирательство в закрытом
заседании допускается только в случаях,
установленных законом, с соблюдением
всех правил судебной процедуры.
Европейский суд по правам челове
ка публикует, в базе данных HUDOC, все
решения и определения с включением
полного имени истца и других лиц, на
которые ссылается решение, включитель
но имена судей, прокуроров либо других
субъектов, ответственных за признание
вины государства в ЕСПЧ, в связи со спе
цифическими нарушениями. Данный
h�p://jurnal.md/ro/jus��e/2017/2/6/
csm-ingradeste-accesul-la-informa�e-prin-
depersonalizarea-hotararilor-judecatores�-jurnalist-
un-pas-inapoi-dosarele-cu-plahotniuc-�lat-guma-nu
-ar-�-ajuns-niciodata-in-aten�a-publicului/
h�p://independent.md/csm-ingradeste-accesul-
la-informa�e-prin-depersonalizarea-hotararilor-
judecatores�/#.WMeRsW-LSUk
Статья 18.
Статья 23.
факт имеет место по всем категориям дел,
рассматриваемых ЕСПЧ, включительно по
уголовным делам. В качестве исключе
ния, по специфическим делам, Европей
ский Суд по правам человека может не
публиковать имена истцов. аак, согласно
тексту ст.47/1 Положения Европейского
Суда по правам человека, в случае если
истец не желает, чтобы его личность была
раскрыта, он должен указать это в своей
жалобе, а также предоставить разъясне
ние о причинах и мотивах такой просьбы.
Изначально, публикация судебных ре
шений задумывалась как средство обес
печения транспарентности деятельности
судебных инстанций. По мнению народ
ного адвоката, чрезмерная деперсонали
зация имён и данных снижает эффектив
ность данного механизма.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Разработка нормативно-правовой
базы, регулирующей использование
средств видеонаблюдения в частном
Обеспечение транспарентности рабо
ты судов, с пропорциональным уваже
нием права на неприкосновенность
частной, семейной и личной жизни.
СВОБОДА СЛОВА
Ситуация в том, что касается сво
боды слова в Молдове в 2016 году не
улучшилась. Обеспечение свободы сло
ва ограничено, согласно Исследованию
«Восприятие прав человека в Молдове»,
проведенного Офисом народного адво
ката в предыдущем году. Лишь около 40%
респондентов считают, что право на сво
боду слова и выражения мнения соблю
даются по отношению к правам обычного
гражданина. Более половины респонден
тов свидетельствуют о том, что ощущают
существование некоторого риска вследст
вие высказывания своего мнения. Между
тем, СМИ в нашей стране по-прежнему
оцениваются как частично свободные, в
соответствии с международным рейтин
гом, эксперты указывают на деградацию
состояния дел в этой области, главным
образом, в связи с нормативно-правовой
базой, которая не способствует реальной
независимости прессы, беспрецедентная
концентрация средств массовой инфор
мации, в частности, телерадиовещания в
руках политиков, а также вмешательство
политического фактора в работу прессы.
В 2016 году Офис народного адвоката
заказал исследование восприятия обще
ством соблюдения прав человека в Мол
дове
, в котором содержится раздел о
соблюдении права на свободу слова.
Ответы респондентов показывают на
личие ощущения риска как следствие вы
ражения своего мнения. В целом, более
половины респондентов ощущают такой
риск. В частности, 63,3% респондентов
считают рискованным выражать своё
мнение о руководителях государства, а
18,6% подтверждают, что риск сохраня
ется в полной мере. Примерно в равной
степени ощущается риск высказать своё
мнение в отношении политиков, 61,1%
респондентов считают, что выражать своё
мнение по поводу определенных полити
ков предполагает некоторый риск, а 18%
считают риск в связи с этим в полном
полнообъёмным. Менее рискованным
считается выражать своё мнение по от
ношению к религии, 41,1% респондентов
считают, что риск сохраняется в некото
рой степени, и 9,7% - в полной мере.
аолько около 40% респондентов счи
тают обеспеченным право на свободу
слова и выражение мнения в отношении
к правам обычных граждан, но в меньшей
степени в отношении к свободе слова
журналистов.
Около 5-6% респондентов заявили,
что им лично, их друзьям, родственникам
или знакомым была нарушена свобода
слова. По мнению участников в опросе,
свобода слова не стоит среди наиболее
часто нарушаемых прав, но также среди
наиболее соблюдаемых.
По частоте нарушений прав и основ
34
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/studiu_rus_20_09_2016_
�nal_web.pdf.
ных свобод всех граждан Республики
Молдова, право на получение информа
ции, свобода слова и выражения мнения
занимает 7 место, то есть 8,6%. Реже, по
мнению респондентов, нарушаются пра
ва собственности, свободы вероиспове
дания, свободы передвижения, избирать
и быть избранным, право на свободу со
брания и т.д.
Известно, что право на свободу выра
жения мнения, закреплённое в статье 10
Европейской конвенции о правах чело
века, в статье 19 Всеобщей декларации
прав человека, в статье 19 Международ
ного пакта о гражданских и политиче
ских правах и в других международных
и региональных инструментах, это ком
плекс прав, который включает в себя
право придерживаться своего мнения и
свободу искать, получать и распростра
нять информацию и идеи любого рода,
без вмешательства со стороны властей и
независимо от государственных границ.
Яурналисты и другие заинтересованные
стороны демократического государства
имеют жизненно важный вклад в пу
бличные дебаты и процессы принятия
решений мнений в демократическом
обществе, выступая в качестве общест
венного и социального наблюдателя,
путём создания общей платформы для
обсуждения информации и обмена идея
ми. Именно поэтому очень важно, чтобы
пресса осуществляла эту роль в благопри
ятных условиях.
Медиа-сообщество сигнализирует о
нескольких проблемах, с которыми стал
киваются журналисты в последние годы.
Об этих проблемах говорилось на вто
ром Медиа-форуме, который состоялся
02-03 декабря 2016 года, разработанные
рекомендации были сформулированы в
документе, который впоследствии был
направлен властям
Аналогичные оценки эволюции 2016
года давали международные организа
ции по мониторингу положения свободы
h�p://mediaforum.md/upload/foaie-de-parcurs-
pentru-dezvoltarea-mass-mesiei-din-rm-2016pdf-
5891e98736791.pdf
прессы. Оценка Freedom House для Респу
блики Молдова – страна с частично сво
бодной прессой.
По оценкам организации «Репортёры
без границ», в 2016 году Республика Мол
дова находилась на 76 месте из списка в
180 стран (смотри диаграмму
). Соглас
но рейтингу организации «Репортёры
без границ», принимая во внимание, что
в 2014 году Республика Молдова находи
лась на 56 месте, «падение» нашей страны
на 20 позиций - самое сильное изменение
в области свободы прессы во всех странах,
подверженных анализу в 2016 году.
Об ухудшении ситуации СМИ в Респу
блике Молдова
сигнализировали предста
вители гражданского общества Молдовы в
докладах, представленных государствам-
членам ООН в рамках второго цикла Уни
версального Периодического Обзора (УПО)
Совета ООН, состоявшемся 04 ноября 2016
в Яеневе. Аргументы были достаточно су
щественными, чтобы убедить некоторые
государства-члены Организации Объе
динённых Наций о существовании в нашей
стране реальной угрозы свободе слова.
Вследствие этого,
во втором ци
УПО,
молдавским властям
сделан ряд
рекомендаций
в том, что касается СМИ
10,
h�p://www.kas.de/wf/en/71.13614/
в сравнении с
первом цикле рекоменда
ций УПО в 2012 году, рекомендации второ
го цикла связаны
в основном
с чрезмерной
концентрацией собственности СМИ,
ходимости борьбы с
монополиями
в сред
ствах массовой информации, противодейст
вием
самоцензуре
среди
молдавских жур
налистов, обеспечения
плюрализма средств
массовой информации, принятия
необхо
димой правовой базы
для защиты
неза
висимой прессы, нового Кодекса телеви
дения и радио,
создания благоприятных
условий
для развития
независимых средств
массовой информации,
устранения кор
рупции
в области
доступа
к информации,
представляющей общественный интерес.
И по оценкам национальных экспер
тов, положение дел в нашей стране по
СМИ остаётся серьёзным, Индекс Ситу
ации со СМИ в Молдове (ISMM) на 2016
год и составил 26,66 пунктов из 60. На
иболее чувствительными зоны, опреде
лённые ISMM, являются «политический
контекст, затем по тяжести следует эко
номическая среда и безопасность медий
ного пространства, как части безопасно
сти национального информационного
h�p://media-azi.md/sites/default/�les/Indicele
%20situa�ei%20mass-media%20%28ISMM%29%20
World press freedom ranks: Republic of Moldova (2006 - 2016)
Мониторинг редакционного поведе
ния прессы во время избирательной кам
пании и президентской кампании в Мол
дове, проведённый Ассоциацией незави
симой прессы и Независимым центром
журналистики, установил, что на выборах
президента, а также на местных выборах
и парламентских имели место серьёзные
нарушения в том, что касается освещения
выборов несколькими СМИ. В соответст
вии с авторами Доклада по мониторингу,
СМИ в Республике Молдова провалили
экзамен на профессиональную зрелость и
объективное информирование граждан.
В 2016 году были внесены измене
ния в статью 66 Кодекса телевидения и
радио, согласно которым, количество ли
цензий, которыми может владеть один
владелец СМИ было сокращено с пяти до
двух. Однако данные положения обретут
юридическую силу только в 2021 году для
тех владельцев СМИ, которые получили
лицензии в 2014 году и, соответственно,
в 2022, для тех, кто получил лицензию в
2015 году. Несмотря на то, что указанные
изменения были крайне необходимы,
ожидаемого эффекта - снижение кон
центрации собственности и обеспечение
политического плюрализма - не было
достигнуто. Проблема монополизации
средств массовой информации, в частно
сти, в теле и аудиовещании является чрез
аакже отметим, что после внесения
поправок в Кодекс телевидения и радио
в ноябре 2015 года, телевизионные кана
лы обязаны обнародовать имена своих
владельцев. ааким образом, в настоящее
время в рубрике «Прозрачность решений/
Прозрачность» на официальном сайте Ко
ординационного Совета по теле- и ради
овещанию можно найти декларации под
собственную ответственность об обеспе
чении прозрачности собственности, с ука
занием имён физических лиц, конечных
бенефициариев данного канала, так что
бы любой потребитель программ знал,
din%20Republica%20Moldova%20in%202016_0.pdf
h�p://www.api.md/page/ro-monitorizarea-mass
-media-n-perioada-electoral-pentru-alegerile-
prezideniale-2016-304
кто стоит за конкретным телевизионным
или радиоканалом.
В 2016 году не был принят новый Ко
декс телевидения и радио, как это реко
мендовал Совет Европы, в соответствие с
резолюциями Совета Европы, передовым
опытом и рекомендациями партнёров по
развитию, даже несмотря на то, что План
действий Правительства на 2016-2018
годы предусматривает это. В АаО Гэгэузии
был принят новый закон о телерадиове
щании, который подвергся критике со сто
роны журналисткого сообщества, потому
что мог бы привести к воцарению полити
ческого контроля над телерадиовещани
ем в Гэгэузии.
В поле зрения общественности нахо
дился и законопроект «Big Brother», кото
рый подвергся резкой критике со стороны
гражданского общества за то, что пред
усматривал возможность следственных
органов блокировать сайты, проверять
личную элекронную почту, смс, читать со
общения в Viber, Telegram или WhatsApp.
Законопроект разработан МВД и пресле
довал цель борьбы с детской порногра
фией, терроризмом, сексуальной эксплу
атации детей, а также по пресечению про
паганд войны, рассовой дискриминации,
вражды или насилия.
Народный адвокат разделяет озабо
ченность гражданского общества в том,
что касается риска, связанного с приняти
ем законопроекта, а именно угрозы праву
на частную жизнь и свободе слова.
В своём мнении, высказанном по дан
ному поводу, омбудсмен напомнил, что, в
соответствии с европейскими стандарта
ми и стандартами ООН, ограничительные
меры государства должны отвечать не
скольким важным критериям: преследо
вать законную цель, соблюдать принципы
необходимости и пропорциональности,
положения законодательства должны
быть ясными, во избежание толкований и
использования норм закона в других це
лях чем национальная безопасность. аак
же, указанные меры необходимо приме
нять на основании решения, вынесенного
независимой судебной инстанцией.
В Рекомендации CM/Rec (2016)5 о
свободе в интернете, Комитет Минист
ров Совета Европы привлёк внимание
государств-членов Совета Европы что «до
применения ограничительной меры от
ключения от интернета, суд или незави
симый административный орган должен
установить, что отключение от интернета
является менее ограничительной мерой
при достижении законной цели».
аакже специальный докладчик ООН
по вопросам свободы слова Дэвид Кайе в
Докладе по продвижению и защите сво
боды слова и мнения отметил, что в 2016
году Совет по правам человека недвусмы
сленно осудил меры предпринятые не
которыми государствами по предотвра
щению либо ограничению доступа или
распространения информации он-лайн,
меры, которые нарушали положения
международного права в области прав
человека. Специальный докладчик ООН
призвал все государства воздержаться от
таких действий (смотри Резолюцию Сове
та 32/13, ч.10).
«Блокирование платформ
в интернете, а также телекоммуника
ционной инфраструктуры являются
угрозами свободы слова, выраженной
он-лайн, даже в случае, когда ограничи
тельные меры мотивированы необхо
димостью обеспечить национальную
безопасность и общественный правопо
уточняется в пункте 22 указанного
доклада.
Народный адвокат поддержал идею,
продвигаемую неправительственными
организациями, по расширению рамок
законопроекта по проверке Венециан
ской Комиссией соответствия европей
ским стандартам и рекомендовал Пар
ламенту инициировать общественные
дискуссии по указанному законопроекту.
Народный адвокат оценил тот факт,
что в Республике Молдова существуют
законодательные рамки, которые вклю
чают регламентации в основных областях
касающихся прессы, как то: свобода сло
ва, доступ к информации, работа пись
менных и телевизионных СМИ, и проч..
В то же время, Омбудсмен ратует за
укрепление нормативно-правовой базы
о деятельности прессы, приоритетами в
этом смысле должны быть выполнение
обязательств Правительства, в Главе XV
«Средства массовой информации» Плана
действий на 2016-2018 годы, а также при
нятие Кодекса телевидения и радио, раз
работка Национальной концепции разви
тия средств массовой информации.
По словам омбудсмена, необходимо
внести поправки в Закон «О доступе к
информации», а также в Закон «О защи
те персональных данных», которые часто
неверно толкуются с тем, чтобы не предо
ставлять журналистам информацию об
щественного интереса, ссылаясь на якобы
Для того, чтобы противостоять концен
трации собственности в области средств
массовой информации и защитить чест
ную конкуренцию на рынке рекламы
необходимо принять Закон о конкурен
ции. Другой закон, который необходимо
принять, в соответствии с европейскими
стандартами и передовой практикой в
области рекламы. Действующий Закон «О
рекламе» принят в 1997 году и в настоя
щее время уже мало применяем.
Несмотря на то, что журналисты, в
основном, осуществляли свою деятель
ность в безопасных условиях, были и
случаи когда их деятельности чинились
препятствия. Было много случаев, когда
журналистам угрожали, когда они под
вергались нападениям, когда журна
листам угрожали, когда им, намерено,
ломали оборудование, либо, когда в от
ношении журналистов рассматривались
дела в судах. аакие действия, по мнению
экспертов, преследуют только одну цель
запугать прессу, сделать её послушной,
особенно в отношении властей
Различным формам запугивания были
подвергнуты журналисты, которые зани
маются расследованиями, особенно в тех
случаях, когда они расследовали факты
коррупции. В 2016 году, пресса сообщила
о 10 случаях давления на журналистов, их
39
h�p://media-azi.md/sites/default/�les/
Indicele%20situa�ei%20mass-media%20
%28ISMM%29%20din%20Republica%20
Moldova%20in%202016_0.pdf
запугивания, физической или словесной
агрессии в отношении журналистов.
Одной из форм давления на журна
листов стало ограничение их доступа в
зал пленарных заседаний Парламента,
факт который в 2015 году был в центре
внимания народного адвоката
. В апреле
2016 года ситуация вернулась в нормаль
ное русло, и через два года, журналисты
смогли возобновить репортажи и работу
в зале заседаний Парламента.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Предпринять меры для реализации
последних рекомендаций Комитета
министров Совета Европы, Комитета
по правам человека ООН, специаль
ного докладчика ООН по вопросу о
свободе мнений, а также для обес
печения соблюдения европейских и
международных норм, в целом
Разработать и утвердить националь
ную концепцию развития средств мас
совой информации, основанную на
укреплении плюрализма и свободы
выражения мнений, в пределах уста
новленных сроков (второй квартал
2017 г.) и План действий Правительст
ва на 2016-2018 годы;
Принять новый Кодекс телевидения и
радио, в соответствии с резолюциями
Совета Европы, с директивой Евро
пейского Союза, с передовой евро
пейской практикой и рекомендация
h�p://www.ombudsman.md/ro/content/
comunicat-de-presa-26 (В своём пресс-релизе на
родный адвокат рекомендовал Парламенту найти
решение для обеспечения свободного доступа
журналистов в зал пленарных заседаний).
1. Рекомендация CM/Rec(2016)5 о свободе в
интернете;
2. Доклад Генерального секретаря Совета Евро
пы о состоянии дел по демократии, правам чело
века и правового государства, 18 мая 2016 г.;
3. Заявление от 30 апреля 2014 г. о защите жур
нализма и безопасности журналистов и других
действующих лиц СМИ.
4. Рекомендация CM/Rec (2016)4 о защите жур
нализма и безопасности журналистов и других
действующих лиц СМИ.
Принять новый закон о рекламе, соот
ветствующего европейским стандар
там, а также нынешним реалиям ре
кламного рынка, а также реалиям ме
дийного рынка Республики Молдова;
Внести изменения в Закон «О доступе
Внести дополнения в Закон «О кон
куренции», чтобы обеспечить пре
дотвращение концентрации собст
венности в области средств массовой
информации и защиты честной конку
ренции на рынке рекламы;
При ответах на запросы о информа
ции, государственным органам при
менять, в соответствии с европейски
ми стандартами, положения Закона
«О защите персональных данных».
ПРАВО НА ИНдОРМАЦИЮ
Доступ к информации, представляю
щей общественный интерес, и прозрач
ность в принятии решений представляют
два самых важных элемента действенной
демократии. Право граждан запрашивать
и получать информацию установлено ст.34
ч.(1) Конституции Республики Молдова.
11 мая 2000 года принят Закон «О
доступе к информации» № 982, который
обеспечивает правовые инструменты ре
ализации права на информацию. В про
цессе внедрения указанного закона уста
новлены некоторые недостатки закона.
Власти часто не соблюдают срок пре
доставления запрашиваемой информа
ции, хотя, в соответствии с Законом «О
доступе к информации» № 982 от 11 мая
2000 года, государственный орган должен
отвечать на запросы о предоставлении
информации в течение 15 дней. В боль
шинстве случаев государственные орга
ны не сообщают просителю о продлении
срока предоставления информации и о
причинах, которые к этому привели, как
этого требует действующий закон.
В случае отказа властей предоставить
запрашиваемую информацию, проситель
не информируется о способах и сроках
оспаривания отказа, как указано в ст.19
Закона «О доступе к информации» № 982
от 11 мая 2000 года.
Не соблюдается принцип прозрачно
сти информации, представляющей обще
ственный интерес, поскольку на офици
альных сайтах соответствующих органов
не публикуются релевантные материалы,
относящиеся к проектам законодательных
или нормативных актов (например, Обо
бщение замечаний и предложений
Несмотря на ратификацию нашей
страной, Законом № 217 от 26 сентября
2013 года, Конвенции Совета Европы
о доступе к официальным документам
от 18 июня 2009 года, а также на то, что
национальные органы власти взяли на
себя обязательство по приведению наци
онального законодательства в соответст
вие с указанной Конвенцией, до настоя
щего времени в правовую базу не внесе
ны все необходимые изменения.
27 июня 2014 года группа депутатов
зарегистрировала в Парламенте законо
проект, предусматривающий изменение
и дополнение статей 15 и 16 Закона «О
доступе к информации» и статьи 71 Ко
декса о правонарушениях, которые на
правлены на устранение недостатков в
Законе № 982 и привести национальную
нормативно-правовую в соответствие с
Конвенцией Совета Европы о доступе к
официальным документам от 18 июня
2009 года
. Проект предлагал внести из
менения в процесс регистрации запросов
на доступ к информации, сократить срок
предоставления информации и ужесто
чения наказания за нарушение законо
дательства о доступе к информации для
лиц, ответственных за предоставление
информации. Однако, проект был ото
зван без обсуждения.
Accesul mass-media la informaţie în Republica
Moldova: probleme şi perspec�ve, 2014, h�p://
www.media-azi.md/ro/publica�i/accesul-mass-
media-la-informa%C5%A3ie-%C3%AEn-republica-
moldova-probleme-%C5%9Fi-perspec�ve;
h�p://infoeuropa.md/legisla�e/parlamentul-
republicii-moldova-a-ra��cat-conven�a-consiliului-
europei-privind-accesul-la-documentele-o�ciale/;
h�p://media-azi.md/ro/comentariu/accesul-mass-
media-la-informa%C5%A3ie-%C8%99i-perspec�ve-
de-op�mizare-cadrului-legal;
Для гармонизации национального
законодательства в соответствии с Кон
венцией Совета Европы о доступе к офи
циальным документам, в ноябре 2016
года внесены поправки только в Кодекс о
правонарушениях. В соответствии с новой
редакцией статьи 71 Кодекса о правона
рушениях, нарушение законодательства
о доступе к информации, или о подаче
петиций, будет наказываться штрафом
в размере 100-150 условных единиц (от
5000 до 7500 лей) для физических лиц и
штрафом от 300 до 400 у.е. (от 15000 до
20000 лей) для лиц, занимающих ответ
ственные должности. Представление от
вета, содержащего ошибочные данные,
будет наказываться штрафом 400-500 у.е.
(от 20000 до 25000 лей) и применяется
к ответственному должностному лицу.
Дело о правонарушении будет рассма
триваться полицией, по заявлению лица,
которому причинён ущерб
До момента написания данного до
клада, никаких других действий по улуч
шению Закона «О доступе к информации»
№ 982 от 11 мая 2000 года не предприни
малось. Народный адвокат рекомендует
внести необходимые изменения в дан
ный закон, с целью привести положения
закона в соответствие с европейскими
стандартами, в частности и по той причи
не, что в сентябре 2017 года Правительст
ву предстоит представить отчёт о внедре
нии Конвенции Совета Европы о доступе
к официальным документам.
Народный адвокат также установил,
что не применяются положения ст.11 Зако
на «О доступе к информации» № 982 от 11
мая 2000 года, которые предусматривают:
«В целях гарантирования свободного до
ступа к официальной информации постав
щик информации должен:… b) назначить
служащих, ответственных за выполнение
процедур по предоставлению официаль
ной информации; c) разработать положе
ния о правах и обязанностях работников,
относящихся к предоставлению докумен
тов, официальной информации».
45
h�p://mediaforum.md/ro/legisla�e/cum-
responsabilizam-autorita�le-care-ingradesc-accesul-
la-informa�e
ааким образом, установлено, что мно
гие органы власти пока не располагают
документами в соответствии с Положени
ем о правах и обязанностях должностных
лиц, отвечающих за предоставление до
кументов и официальной информации.
РЕКОМЕНДАЦИИ:

Ускорить процесс внесения измене
ний в текст статей 15 и 16 Закона «О
доступе к информации», с целью при
вести его в соответствие с европейски

Обеспечить подготовку должностных
лиц в том, что касается предоставле
ния доступа, с целью эффективного
применения Закона «О доступе к ин

Разработать инструменты и методо
логии, необходимые для обеспечения

Обеспечить разработку Положения о
правах и обязанностях должностных
лиц, ответственных за предоставле
ние документов и официальной ин
формации государственными орга
нами, которые ещё не разработали
такой документ;

Обеспечить публикацию государст
венными органами на их официаль
ных веб-страницах учреждений всей
информации, предоставляющей об
щественный интерес, которые касают
ся интересов граждан.
ПРАВО НА ОеРАНУ ЗДОРОВнс
Право на охрану здоровья является
одним из основных прав человека, это ес
тественное и неотъемлемое право.
Статья 25 Всеобщей декларации прав
человека провозглашает право на достой
ный уровень жизни, который обеспечил
бы здоровье, а также доступ к медицин
ской помощи. Статья 36 Конституции Ре
спублики Молдова, посвященная праву
на охрану здоровья, предусматривает
гарантирование данного права и обязан
ность государства обеспечить минимум
медицинских услуг.
Действующее законодательство Ре
спублики Молдова устанавливает ответ
ственность государства за охрану и за
щиту здоровья граждан. Право на охрану
здоровья обеспечивается в обязательном
порядке путём справедливого доступа
к качественным медицинским услугам
каждому гражданину, который в них ну
ждается.
В рамках медицинских услуг, пациент
не только человек, страдающий опреде
лённого заболевания, то также здоровый
человек, который пользуется медицин
скими услугами, которые предоставляет
гражданам специализированные учре
ждения.
Право на охрану здоровья рассма
тривается в свете международных поло
жений, с акцентов на правах пациента,
предусмотренных Европейской хартией
прав пациента которая включает 14 прав
. В Республике Молдова права
и ответсвенность пациентов предусмо
трены Законом о правах и ответственно
сти пациента № 263 от 27.10.2005 г.
Согласно результатам исследования
«Восприятие прав человека в Республи
ке Молдова», разработанного Офисом
народного адвоката в 2016 году, 61% на
селения считает, что государство не обес
печивает равный доступ для всех граждан
к качественному медицинскому обслужи
ванию, также, в документе отмечается,
что определённым категориям людям,
например с низкими доходами и пожи
лым людям, нарушается право на здоро
вье. Сохранение неформальных платежей
в медицинских учреждениях существенно
ограничивает доступ указанных катего
рий населения к услугам здравоохране
ния, независимо от того, имеют ли они
медицинскую страховку. Мониторинг
Право на профилактические меры, право на до
ступность, право на информацию, право на согла
сие, право на свободу выбора, право на приват
ность и конфиденциальность, право на уважение
времени пациентов, право на соблюдение стан
дартов качества, право на безопасность, право на
инновации, право на предотвращение по мере
возможности страданий и боли, право на инди
видуальный подход к лечению, право на подачу
жалобы, право на компенсацию.
соблюдения права на охрану здоровья и
доступа к услугам здравоохранения был
объявлен народным депутатом одним из
приоритетов своей деятельности на бли
жайшие годы.
На национальном уровне существует
правовая основа для защиты прав паци
ентов, однако народный адвокат отметил
необходимость её улучшения. Это объяс
няется тем, что выявленные юридические
недоработки ставят под угрозу обеспече
ние права на охрану здоровья граждан в
том, что касается соблюдения стандар
тов качества при оказании медицинских
услуг.
аак как в последнее время всё больше
распространяются электронные услуги в
области здравоохранения (он-лайн кон
сультации, диагностика и прописывание
лечения, которые осуществляются с помо
щью информационных технологий), на
родный адвокат провёл анализ правовых
рамок в отношении данной проблемати
ки. Установлено, что, в отличие от других
стран, в Молдове нет никакой правовой
основы, регулирующей медицинские
консультации он-лайн. Напротив, в соот
ветствии со статьёй 17 Закона «О врачеб
ной деятельности» № 264 от 27.10.2005
г., начинать лечение нужно только после
лично проведенного медицинского об
следования, однако в экстренных случаях
и в случаях неотложной помощи, можно
давать указания по лечению через сред
ства связи.
Согласно международной практике,
правовой базе, регулирующей предостав
ление электронных услуг в области здра
воохранения, каждый врач и пациент под
писывают договор. Пациент информиру
ется о преимуществах, рисках и ограни
чениях предоставляемых консультацией,
об его правах и обязанностях, а врач обя
зуется сделать всё возможное, при дан
ных обстоятельствах, на благо пациента.
Договор предполагает, что оба, пациент
и врач, обязаны предоставлять точную и
своевременную информацию, сохранить
конфиденциальность. В том, что касается
передачи и представления информации в
цифровом формате, данные должны быть
зарегистрированы, логированы и архиви
рованы. Эксперты по медицинской этике
утверждают, что практика предоставле
ния медицинских услуг в таком формате
не означает отсутствие ответственности
медика, врачи несут ответственность за
диагноз, за рекомендации по лечению и
предложенное лечение.
Поэтому, учитывая, что предостав
ление электронных услуг в области ме
дицины растет, уже имеют случаи нару
шений, которые привели к негативным
последствиям для несовершеннолетних
пациентов
. Народный адвокат предло
жил Парламентской комиссии по правам
человека и межэтническим отношениям
инициировать процесс разработки спе
циального закона, который регулировал
бы порядок предоставления электронных
услуг в области медицины. Народный ад
вокат был проинформирован о том, что
предложение было направлено по ком
петенции в Комиссию по социальной за
щите, здравоохранению и семьи.
Вопросы здравоохранения подни
мались в 40 заявлениях направленных в
Офис народного адвоката и часто затраги
вались в ходе приёма граждан. Люди жа
ловались на неуважительное отношение
медицинского персонала к пациентам,
что унижает человеческое достоинство,
нарушение права на уважительное отно
шение, избегая страданий и жестокого
обращения. Большинство жалоб были
связаны с вопросами по несвоевремен
ному оказанию медицинской помощи;
о недостаточности медицинского персо
нала или его острой нехватки в сельских
районах, о компетенции медицинских
работников; ограниченного доступа к
услугам скорой медицинской помощи;
несоответствующего лечения пациента;
с недостатками в оказании медицинских
услуг, предусмотренных Единой програм
мой; с неэффективным рассмотрением
органами здравоохранения жалоб. Неко
торые заявители были неудовлетворенны
h�p://www.e-sanatate.md/News/5808/un-
bebelus-din-chisinau-a-ajuns-la-reanimare-dupa-ce-
ar-�-urmat-un-tratament-indicat-la-telefon
качеством медицинской помощи или её
отсутствием, санитарно-гигиеническими
условиями, существующими в некоторых
медицинских учреждениях.
Важнейшая тема, которая сохраняет
свою актуальность и в 2016 году, связан
на с оказанием медицинской помощи.
Народный адвокат на основании ин
формации в прессе начал собственное
расследование фактов использования в
медицинских учреждениях устаревших
медицинских приборов и оборудования,
что представляет угрозу для здоровья
пациентов. Данная проблематика рассма
тривалась с точки зрения соответствия
условий, необходимых для аккредитации
медицинских учреждений и соответствия
медицинского оборудования в медицин
ских учреждениях Республики Молдова.
Согласно Распоряжению № 38-d от
29.01.2016 г. Министерство здравоохра
нения, принятого в целях обеспечения вы
полнения Приказа министра здравоохра
нения №1019 от 29.12.2015 г.
, в период
с февраля по апрель 2016 года медицин
ские аппараты (устройства, оборудова
ние), работающие и используемые на тот
момент в пяти медицинских учреждени
ях, подлежали периодической проверке
Народный адвокат установил некоторые
сложности в обеспечении периодической
проверки медицинского оборудования
медицинскими учреждениями, в которых
оно установлено и работает. Затраты на
проведение таких проверок предусмо
трены бюджетом медицинских учрежде
ний, которые обязаны планировать такие
затраты в своём годовом бюджете. Одна
ко, доступные финансовые ресурсы огра
ничены, по этой причине предпочитают
тратить на неотложные, самые необходи
мые нужды. аакже руководство медицин
ских учреждений ссылается на некоторые
трудности в выполнении указанных нор
Приказ о периодической проверке медицинско
го оборудования, которым оснащено медицин
ское учреждение №1019 от 29.02.2015 г..
МПЛУ Онкологический институт; МПЛУ Респу
бликанская клиническая больница; МПЛУ Муни
ципальная клиническая больница «S�nta Treime»;
МПЛУ Институт скорой помощи; МПЛУ Институт
матери и ребёнка.
мативных актов, как, например, нехватка
времени на проверку со стороны Орга
на по оценке соответствия ГКП «TRANS-
STANDART» SRL. Это происходит потому,
что в ММП Spitalul Clinic Republican, пе
риодическая проверка может проводит
ся только в те дни, когда не имеют место
хирургические операции. Отметим также,
что ГКП «TRANS-STANDART» SRL является
на данный момент единственным аккре
дитованным профильным предприятием
в данной области
. Более того, данное
предприятие аккредитовано проводить
периодическую проверку только 10 типов
медицинских аппаратов, покрывая всего
15% от всех типов медицинского обору
дования и аппаратов, используемых в ме
дицинских учреждениях страны.
Народный адвокат рекомендовал Ми
нистерству здравоохранения вниматель
но изучить факторы, препятствующие эф
фективному процессу метрологического
контроля медицинских приборов и обору
дования, которыми оснащены медицин
ские учреждения и разработать правовые
нормы, которые могли бы способствовать
данному процессу. С учётом обязательств
Республики Молдова, установленных Со
глашением об ассоциации между Респу
бликой Молдова и Европейским Союзом,
необходимо соблюдать правовую базу в
области медицинских устройств и обору
дования, международные и европейские
принципы и рекомендации, применимые
к этой области для того, чтобы обеспечить
эффективную работу системы здравоох
ранения, путём предоставления гражда
нам безопасных и безвредных медицин
ских устройств и оборудования.
Особую роль в повышении качества
медицинских и фармацевтических услуг,
предоставляемых населению, играет
процесс оценки и аккредитации обще
ственных санитарно-медицинских учре
ждений, а также фармацевтических уч
реждений. Критериями оценки и аккре
дитации, организацией и проведением
этого процесса, разработкой стандартов
аккредитации занимается на Националь
Приказ министра здравоохранения №1399 от
09.12.2014 г..
ный совет по оценке и аккредитации в
здравоохранении
Народный адвокат считает абсолют
но необходимым пересмотреть, с точки
зрения соблюдения прав человека, суще
ствующие критерии оценки учреждений
здравоохранения. аакже омбудсмен ре
комендует Министерству здравоохране
ния рекомендует включить в список экс
пертов по оценке специалистов из наци
онального учреждения по поощрению и
защите прав человека, которые могли бы
способствовать данному процессу.
Один широко освещенный прессой
случай, который привлек и внимание на
родного адвоката, выявили плохо рабо
тающий механизм сотрудничества между
службой скорой помощи, пожарной служ
бы, и полиции
, когда человек скончал
ся, потому что врачи скорой помощи не
смогли проникнуть в его дом. Народный
адвокат рекомендовал Министерству
здравоохранения предпринять меры по
упорядочению и координации порядка
действий аварийно-спасательных служб
в домашних хозяйствах граждан. 20 мая
2016 г., Министерство здравоохранения и
Министерство внутренних дел утвердили
общий Приказ №369/145 о мерах по по
вышению эффективности сотрудничества
между этими двумя органами, с целью
предотвращения дальнейших случаев
нарушения прав пациентов при оказании
срочной медицинской помощи
Исходя из множества заявлений об ог
раниченном доступе к услугам скорой ме
дицинской помощи, особенно в сельской
местности, поступивших к народному
адвокату
, в 2016 году, Офис народного
адвоката, в сотрудничестве с Программой
Постановление Правительства Республики Мол
дова «О Национальном совете по оценке и аккре
дитованию в системе здравоохранения» №526
от
29.04.2002 г..
h�p://www.jurnal.md/ro/social/2016/2/2/
avocatul-poporului-cazul-bastovoi-a-scos-in-
evidenta-grave-lacune-ale-sistemului-de-asistenta-
medicala-de-urgenta/.
h�p://ms.gov.md/?q=legisla�e/ordin-nr-369145-
20052016-privire-masurile-imbunata�re-conlucrarii-
dintre-ministerul.
54
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/report_2015_engl.pdf.
Развития Организации Объединенных
Наций в Молдове (PNUD Moldova) и Офи
сом Верховного Комиссара ООН по пра
вам человека (OHCHR), разработал Иссле
дование «Respectarea drepturilor omului în
prestarea serviciilor de asistenţă medicală
urgentă prespitalicească din Republica
Moldova» (пер. Соблюдение прав чело
века при оказании услуг добольничной
скорой помощи в Республике Молдова).
Задачей исследования была оценка
ситуации по соблюдению прав человека в
процессе оказания добольничной скорой
медицинской помощи, а также предоста
вить надёжные данные и разработать ре
комендации по улучшению службы ско
рой медицинской помощи.
Результаты исследования выявили
целый ряд проблем, которые влияют на
эффективность деятельности службы,
а также по обеспечению эффективно
го доступа пациентов к качественным
и своевременным услугам. Проблемы,
обнаруженные в ходе дискуссии с фокус-
группами, касаются следующего: недоста
точное координирование между службой
доврачебной неотложной медицинской
помощи и службой первичной медицин
ской помощи; острая нехватка специа
листов в области здравоохранения, осо
бенно в сельской местности; в экипажах
нет врачей (количество врачей составля
ет 44%); неудовлетворительные условия
труда (тяжёлые), отсутствие безопасности
в процессе работы, что снижает мотива
цию персонала; недостаточное количес-
тво машин скорой помощи, оснащенных
необходимым; отсутствие необходимых
лекарств, особенно в течение первые три
месяца каждого года; поездки на большие
расстояния между населёнными пунктами
по плохим дорогам, особенно в холод
ное время года и в непогоду; отсутствие
нумерации домов в сельской местности,
названий улиц и уличного освещения в
ночное время.
По данным Национального центра
добольничной скорой медицинской по
мощи, в данной службе имеются 355 ав
h�p://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/
docs/pub/ro-raport_do_�nal_pentru_�par.pdf.
томобиля на всю страну, износ 305 еди
ниц составляет более 80%.
Это в то время
когда, согласно нормативам, машины ско
рой помощи не могут быть использованы
службой СМП если коэффициент износа
превышает 50%
. Для обеспечения опе
ративности вмешательств скорой помощи
по всей стране необходимо 455 машин
скорой помощи. аакже большинство ма
шин не оснащены необходимым обору
дованием для обеспечения оказания ско
рой помощи пациенту. Отсутствие машин
скорой помощи, высокая степень износа
автомобилей и существующего оборудо
вания, отсутствие звуковых систем и ус
ловий по обслуживанию машин серьёзно
влияют на качество услуг СМП. Отсутствие
адекватного оснащения машин скорой
помощи существенно уменьшает шансы
пациента в тяжёлом состоянии на выжи
вание, в частности отсутствие специаль
ного оборудования (для сердечных, не
врологических случаев и т.д.).
аакже установлено, что в последние
годы прослеживается тенденция по со
кращению финансирования служб
, не
смотря на то, что необходимости растут
(износ оборудования, старых машин, ре
монт старых зданий, проч.).
В заключение, было установлено, что
текущее состояние службы СМП указыва
ет на высокий риск нарушения основных
прав человека, в частности права на до
ступ к качественным медицинским услу
гам, а также права на уважение времени
на скорую помощь.
По данным проведенного опроса
право доступа ограничивается отсутстви
ем возможностей для оплаты расходов,
связанных с лечением, в случае необходи
мости. Почти 40% респондентов отмети
Постановление Правительства Республики Мол
дова «Об утверждении Государственной програм
мы развития
Службы скорой медицинской помо
щи на 2006-2010 годы» № 564 от 22.05.2006 г..
В 2008 году -9,26%; в 2016 году -8,14%; необходи
мость по оценке НССДМП - 12,7%.
Опрос общественного мнения, проведённый
CBS-AXA о степени удовлетворённости населения,
на национальном уровне, на выборке 1225 ре
спондентов в возрасте старше 18-ти лет.
ли, что в последние двенадцать месяцев,
предшествующих исследованию, были
случаи, когда они, заболев, отказывались
от лечения, из-за связанных с ним расхо
дов. Чаще от лечения отказывались ре
спонденты из социально-экономически
уязвимых слоёв населения (бедные), при
мерно 44% в сравнении с 33% богатых, ко
торые дали тот же ответ. В зависимости от
статуса респондентов, чаще от лечения по
указанной причине отказываются люди с
ограниченными возможностями - 43,8%
составляет доля тех, кто заявил об отказе,
по крайней мере, частичном, а среди пен
сионеров - 41,3% таких ответов.
Республика Молдова проходит через
период, отмеченный высоким уровнем
недовольства граждан в отношении госу
дарственных учреждений. Барометр об
щественного мнения
в апреле 2016 года
зафиксировал самый низкий уровень
доверия в отношении главных государст
венных учреждений. Кроме того, 84% ре
спондентов заявили, что недовольны тем,
что делает руководство страны в сфере
здравоохранения.
Анализ данных подтверждает, что 6%
представляет частота фактов коррупции
в медицине, в основном неофициальные
платежи осуществляются по инициативе
пациента (4,5%). Чаще всего эти выплаты
производятся за медицинские консульта
ции (47,9%), к которым необходимо доба
вить 28,2% случаев выплат в качестве бла
годарности, за которыми следует оплата
медикаментов (35, 2%).
аакже Исследование Всемирного Бан
ка «Оценка бедности в Республике Мол
дова за 2016 год. Бедность и разделённая
собственность в Молдове: прогресс и пер
спективы» выявило, что
«самые бедные
слои населения меньше всего пользуют
ся медицинскими услугами и часто от
казываются от лечения, когда в нём ну
ждаются, частично из-за отсутствия
соответствующего страхования, или
из-за других
финансовых барьеров, что,
как следствие, ведёт к отрицательным
h�p://ipp.md/public/�les/Barometru/
BOP_04.2016_prima_parte_�nale-r.pdf.
результатам здоровья
». аакже в иссле
довании отмечается
, что «поскольку се
мьи близки к порогу бедности и уровень
их жизни низок, прямая оплата, даже
относительно небольшая, за оказание
медицинских услуг, может столкнуть
их в нищету»
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Министерству здравоохранения со
здать неазвисимый орган професси
ональной медицинской экспертизы,
который обеспечил бы объективное
рассмотрение жалоб, обращений, за
явлений или петиций пациентов;
Пересмотреть нормативные рамки о
периодической проверке медицин
ского применяемого оборудования и
инструментария, которые находятся в
обеспечении медицинских учрежде
ний и приведение их в соответствие с
международными стандартами;
Национальному совету по оценке и
аккредитации в здравоохранении пе
ресмотреть критерии аккредитации
медико-санитарных учреждений с
точки зрения соблюдения прав чело
века;
Пересмотреть механизм выделения
финансирования для ССМП из бюдже
та НМСК с учётом реальных необходи
мостей службы;
Разработать программу по начально
му обучению в области медицинского
законодательства и соблюдения прав
человека для медицинского персона
ла в целях повышения соблюдения
прав пациента в процессе оказания
медицинских услуг.
ПРАВО НА ЗДОРОВУЮ
ЭКОЛОГИЧЕСКУЮ СРЕДУ
Реализация основных прав челове
ка на жизнь, физическое и нравственное
здоровье немыслимо без существования
экологически чистой окружающей среды.
аакже сохранение благоприятных эколо
гических условий является важным факто
ром устойчивого развития, который осно
вывается на задачах экономического,
социального и экологического характера.
Обеспечение права на чистую, здо
ровую и устойчиво развитую окружаю
щую среду остаётся важной задачей для
властей Республики Молдова, поскольку
в 2016 году наша страна сталкивалась с
серьёзными проблемами в этой области.
По мнению народного адвоката, са
мые сложные проблемы, которые тре
буют скорейшего решения, относятся
обеспечению и администрированию
водными ресурсами, хранению мусора и
отходов, администрированию лесных
ресурсов, охраны и консервирования
Все указанные проблемы нашли
своё отражение в Стратегии окружающей
среди Республики Молдова на 2014-2023
годы:
«Недостаточный менеджмент
За что пациенты платят дополнительно (неформальные выплаты)
КЭнсультацЧЧ
ГЭЮючее
БлагЭдаЮнЭсть
твёрдых отходов приводит к загрязне
нию почвы, воздуха и воды; неадекват
ный менеджмент лесов и нерациональ
ные сельскохозяйственные практики
вызывают деградацию почвы и потерю
биоразнообразия; малые реки, колодцы
сильно загрязнены из-за сельскохозяй
ственной деятельности, изношенности
инфраструктуры по очистке воды, неза
конного размещения отходов и живот
новодческих стоков…».
Комитет ООН по экономическим, со
циальным и культурным правам утвер
ждает, что через право человека на воду,
каждый человек имеет право на доста
точное количество безвредной, доступ
ной физически и материально воды, для
личного и домашнего использования. Эти
пять основных атрибутов представляют
собой основу для обеспечения водной
Как раннее отмечал народный адво
кат, наличие водных ресурсов в Республи
ке Молдова является важным вопросом,
влияющим на способность экономиче
ского развития страны.
Народный адвокат поднимал про
блему качества и обеспечения питьевой
водой в альтернативном докладе,
пред
ставленном на Совете по правам челове
ка, который рассматривал ситуацию по
соблюдению прав человека в ходе второ
го цикла Универсального Периодического
Обзора Республики Молдова 04 ноября
2016 года. Необходимо отметь, что в ре
комендациях для Республики Молдова,
разработанных вследствие указанного
процесса, находятся и рекомендации по
качеству воды и обеспечению водой.
Водные ресурсы Республики Молдова
зависят от климатических изменений с
точки зрения как количества, так и каче
ства. Согласно проведённой оценке, до
ступные водные ресурсы могут сократить
ся на 16-20% до 2020 года. Это означает,
что безопасность обеспечения водой всех
пользователей к 2020 году будет под уг
Стратегия окружающей среды на 2014-2023 годы.
61
h�p://ombudsman.md/sites/default/�les/
document/a�achments/rom_raport_upr_0.pdf
розой, когда использование воды достиг
нет максимального уровня
Ситуация в отношении обеспечения
питьевой воды потребителей в Респу
блике Молдова продолжает оставаться
критической. Несмотря на то, что при
участии иностранных инвесторов пред
принимались меры по решению проблем
водоснабжения и канализации, они не
оказались ни достаточными, ни эффек
тивными. Следует отметить, что водопро
водная сеть строилась не одновременно с
системой канализации, что ведёт к эколо
гическим проблемам. аак, доля подклю
чения населения к централизованному
водоснабжению составляет около 43%,
за исключением Кишинэу, и всего 21,4%
населения имеет доступ к центральной
канализации, из которых только 1,0% жи
тели сельской местности. В отсутствие си
стемы утилизации водных отходов и несо
блюдения основных мер по защите источ
ников воды, ухудшилось качество воды в
около 84,2% колодцев, используемых в
качестве источника воды для примерно
75% сельского населения.
Народный адвокат был проинфор
мирован жителями села Мэгура, района
дэлешть, о том, что в течение нескольких
лет жители села не имеют питьевой воды,
ни хозяйственной. Все колодцы высох
ли, а других источников воды в селе нет.
В этих условиях жители села вынуждены
преодолевать большие расстояния, чтобы
принести воду, в соседние деревни. Яи
тели указали, что они неоднократно обра
щались к органам местной власти, но этот
вопрос остаётся нерешённым.
Народный адвокат рекомендует мест
ным органам власти разработать необ
ходимую по проекту документацию, для
того, чтобы представить её Национально
му экологическому фонду для получения
финансирования в области водоснабже
ния и канализации. Национальный эко
логический фонд финансирует проекты
по реализации стратегий, программ и
планов по охране окружающей среды и
норм строительства и долевого участия в
Стратегия по обеспечению водой и канализаци
ей на 2014-2028 годы.
строительстве объектов охраны окружа
ющей среды, в том числе финансирова
ния разработки и реализации проектов
по водопроводу и канализация. Проекты,
предлагаемые для финансирования из
экологических фондов, представляются
местными органами власти в Министер
ство охраны окружающей среды или в его
региональные структуры
Другим проблемным аспектом явля
ется отсутствие или ухудшение состояния
канализационных сетей и систем очистки
сточных вод. По мнению эксперта Наци
онального центра общественного здра
воохранения,
качество питьевой воды в
водопроводах с каждым годом ухудша
ется
. Питьевая вода содержит гораздо бо
лее высокую степень микроорганизмов,
фторида и нитратов, что никак не соответ
ствует установленным химическим пара
метрам.
В районе Анений Ной качество воды
из водопровода не соответствует сани
тарным нормам на 98 процентов.
В этом
районе существуют два водоочистных
сооружения, а 17 школ и детских садов
обеспечиваются водой в бутылках.
аакже вода в водопроводе районов
Глодень, Кэушень, дэлешть, Рышкань,
словень, Штефан Водэ, аараклия и Ор
хей не соответствует санитарным нор
мам. Основными причинами этого яв
ляются отсутствие станций по очистке
воды и отсутствие санитарно-защитных
зон водоснабжения. Согласно специа
листам в данной области, самая грязная
вода в сельских водоводах, которые не
соответствуют химическим и микроби
ологическим параметрам в пропорции
53% и 17% , соответственно.
В данном контексте народный адвокат
напоминает, что Республика Молдова в
была осуждена Европейским судом
по правам человека за нарушение ст.8 Ев
ропейской конвенции по правам челове
Постановление Правительства Республики Мол
дова № 988 от 21.09.1998 года об утверждении
Положения об экологических фондах.
Дело Отгон против Республики Молдова, Ре
шение от 25 октября 2016 г. (исковое заявление
ка за не выплату судебными инстанциями
в достаточном размере компенсаций за
причинённый ущерб здоровью. Истец по
указанному делу заболел после того, как
выпил заражённую воду из водопровода,
в национальные судебные инстанции не
вынесли решения о выплате компенса
ции за причинённый вред здоровью.
Народный адвокат считает необходи
мым: активизировать усилия по расши
рению системы канализации и системы
очистки сточных вод в стране и, особен
но, в сельских районах, помимо строи
тельства новых водоводов; сделать эф
фективными политики по мониторингу,
управлению и охране водных ресурсов;
по систематичному и координированно
му мониторингу качества воды на нацио
Другой злободневной проблемой
является защита водных ресурсов, в осо
бенности рек Днестр, Прут, Бык и дру
гих более мелких водоёмов, рек, озёр и
проч.. Передача в пользование водных
ресурсов, без установления правил их
эксплуатации, без надлежащего контроля
их выполнения, не гарантируя компенса
цию ущерба, ведёт, в конечном итоге, к
постоянной деградации инфраструктуры
(дамб, систем по сбору и систем по эва
куации вод, сетей и проч.), также водных
ресурсов в целом
Внимание народного адвоката было
сосредоточено на неоднократных выбро
сах экономическими агентами заргязне
ний в реку Бык и в некоторые другие во
доёмы.
В январе 2016 года, народный адвокат
начал собственное расследование по ин
формации, опубликованной в прессе, об
экологической катастрофе на реке Бык.
По сигналам в прессе, отходы бойни пти
цефабрики в селе длорень, района Ане
ний Ной, проникли в реку Бык, из-за неи
справности насосной станции. Народный
адвокат послал запрос в Государственную
экологическую инспекцию о проверке за
конности действий экономических аген
тов и установить степень соблюдения
Стратегия окружающей среды на 2014-2023 годы.
основного права на здоровую окружа
ющую среду, гарантированную статьей
Конституции Республики Молдова.
Народный адвокат был впоследствии
проинформирован о том, что Государст
венная экологическая инспекция напра
вила в Генеральную Прокурору ходатай
ство о возбуждении уголовного дела по
факту загрязнения воды и почвы в резуль
тате нарушений МП ЯЭК «Floreni service»
села длорень. аакже, ответственное лицо
ООО «Avifor GV» было оштрафовано в
размере на 7000 лей, и вынесено предпи
сание об устранении выявленных недо
статков
В том, что касается экологической си
туации реки Днестр, вызывает озабочен
ность решение Правительства Украины
о постройке шести новых гидроэлектро
станций на Днестре, выше Новоднестров
ский гидроэлектростанции. И это вопреки
мнению научных кругов и неправительст
венных организаций, которые однознач
но высказываются о том, что Новодне
стровский Гидроэнергетичексий комплекс
представляет реальную опасность для
биоразнообразия и водных ресурсов бас
сейна Днестра. Вследствие работы ука
занного комплекса снизились возможно
сти самоочистки воды, по причине нару
шения температурного режима, снизился
объём накопительного резервуара Дубэ
сарь, снизился туристический потенциал
приближённых зон. Строительство других
шести гидроэлектростанций может иметь
непоправимые последствия катастро
фического характера для экологической
ситуации на Днестре, может лишить Ре
спублику Молдова важных запасов пить
евой воды, принимая во внимание, что
основным источником питьевой воды для
муниципия Кишинэу и прилегающих рай
онов является вода реки Днестр, (
чивает 70% от необходимого количест
ва воды для Молдовы
В данном контексте народный адвокат
приветствует решение премьер-министра
h�p://ombudsman.md/ro/content/cazul-poluarii-
riului-bic-urmare-scurgerii-deseurilor-de-la-
abatoarele-fabricii-avicole
о создании междепартаментной рабочей
группы по разработке Плана действий по
решению проблем гидрологической си
стемы Республики Молдова, а также по
пересмотру всех двухсторонних и меж
дународных документов по данному во
просу, стороной которых является Респу
блика Молдова и Украина, в том числе
и в рамках соглашения об ассоциации с
Европейским Союзом, а также обязатель
ства инвестиционного и экологического
характера.
Народный адвокат считает важным
для органов власти рассматривать как
приоритет своей деятельности данную
проблему, а также активизировать усилия
по проведению переговоров с украинской
стороной для достижения соглашения о
сотрудничестве с по работе комплекса в
Новоднестровске, который управляется
украинской стороной.
Омбудсмен также призывает власти
настаивать в дальнейшем перед украин
ской стороной о проведении консульта
ций между сторонами перед началом
строительства, а также для выполнения
Конвенции об оценке воздействия на
окружающую среду в трансграничном
контексте, подписанную и ратифициро
ванную Республикой Молдова и Украи
ной, а также Протокола по стратегической
экологической оценке (Протокол по СЭО).
Серьёзная экологическая проблема в
Республике Молдове связана с управле
нием отходами. Отходы остаются источ
ником загрязнения для всех компонентов
окружающей среды. Однако, в нашей
стране практически отсутствует инфра
структура обращения с отходами и ути
лизация отходов сводится к сбору сме
шанных отходов их хранение на земле,
на свалке. За редкими исключениями, от
ходы практически не перерабатываются и
не используются повторно.
Наиболее распространённый метод
хранения отходов – свалка на земле -
главный источник загрязнения почвы и
грунтовых вод. В этом контексте, убор
ка и обеспечение санитарных норм при
управлении отходами остаются важной
задачей городских и сельских органов
государственной власти. Вывоз отходов
на свалку остаётся основным способом
избавления от отходов
. Особенно слож
ная ситуация в том, что касается хранения
отходов, имеет место в Кишинэу.
Народный адвокат начал собственное
расследование по данной проблеме –
хранению отходов на свалке вблизи села
Бубуечь. Одновременно с прекращением
хранения отходов на свалке Цынцэрень,
района Анений Ной (в 2010 году), отходы
стали хранить на свалке вблизи столицы,
на основании Решения муниципально
го Совета Кишинэу
, что позволило МП
«Regia Autosalubritate» временно исполь
зовать, в качестве альтернативы, земель
ного участка площадью 8.93 га по улице
Узинелор (станция пересадочная).
В течение более 6 лет проблема свал
ки и хранения отходов в муниципии Ки
шинэу не решалась, а последствия ощу
щаются особенно жителями зон прибли
женных к незаконной свалке. Местные
жители жалуются на тяжёлое состояние,
в котором они находятся. Невыносимый
запах, загрязнённая вода и воздух делают
их жизнь невозможной.
Министерство окружающей среды
сообщило народному адвокату на его
запрос, что вследствие проведённых про
верок экологического состояния среды,
неоднократно были установлены нару
шения в том, что касается расположения
и оснащения хранилищ и по правильно
му хранению отходов, не подлежащих
хранению в земле. аакже министерство
информировало омбудсмена о неблаго
приятной ситуации в районе наблюда
тельного поста № 9 по улице Узинелор,
№ 171. аак, уровень загрязнения воздуха,
с точки зрения оценки качества воздуха,
расценивается как повышенный, либо вы
сокий в данной промышленной зоне. аак
Стратегия окружающей среды на 2014-2023
годы.
Решение Муниципального Совета Кишинэу
№11/22 от 28 сентября 2010 года «Сu privire la
atribuirea în folosință a unor loturi de pământ»,
Управления жилищно-коммунального хозяйства
и обустройсва; Решение Муниципального Совета
Кишинэу №14/23-1 от 02.12.2010 г..
уровень загрязнения воздуха был очень
высоким в апреле, мае, июле, августе,
сентябре, повышенным в остальные ме
сяцы. В 2016 году самый высокий уровень
загрязнения воздуха регистрировался в
августе, это было вызвано высокой кон
центрацией диоксида азота.
Национальный центр общественного
здравоохранения (НЦОЗ) информировал
народного адвоката, что в течение 2010-
2016 годов, специалисты Центра обще
ственного здравоохранения муниципия
Кишинэу проверяли качество воды в при
мерно 10-15% от общего количества 66
общих колодцев, расположенных в селе
Бубуечь. Результаты проверок указывают
на то, что вода в колодцах села Бубуечь,
мун. Кишинэу, содержит превышающие
норму высокие концентрации санитарно-
химических показателей, включительно
по содержанию нитратов, и сухого остат
ка, обнаруженные показатели составля
ли примерно 80 - 100% от нормы (в 2014
году
- 100%; в 2015 году - 100%; в 2016
году - 80,09%).
аакже НЦОЗ сообщил, что общая
смертность населения в селе Бубуечь в
период в 2015 г.. Зарегистрирован рост
количества сердечно-сосудистых забо
леваний от 1207 (976 abs) случаев на 10
тысяч в 2013 году до 1403,3 (1159 abs) на
10 тысяч в 2015 году. Аналогичная ситуа
ция зарегистрирована по раковым забо
леваниям: число заболевших возросло
с 57 (771,2 на 100 тысяч) в 2013 году, до
84 человек (1019,0 на 100 тысяч) в 2015
году. НЦОЗ указал, что несмотря на то, не
прослеживается прямого влияния свалки
по захоронению отходов около Бубуечь
на местных жителей, Служба государст
венного контроля здоровья населения ре
комендует прекратить работу по захоро
нению отходов на полигоне по хранению
и консервации твёрдых отходов вблизи
села Бубуечь.
Народный адвокат считает, что про
блема свалки отходов муниципия Ки
шинэу не терпит отлагательств, и что от
ветственным за состояние окружающей
среды органам, а также органам местной
администрации муниципия Кишинэу, сле
дует предпринимать срочные меры для
того, чтобы найти оптимальное решение
проблемы. Указанная проблема остаётся
в поле зрения народного адвоката.
Агентство «Moldsilva» сообщает что,
на данный момент, лесной фонд состав
ляет 12,7% территории государства, в
Европейском союзе минимальная доля
составляет 40%. Большая часть лесных
угодий находятся в собственности госу
дарства (87,2%), остальные части при
надлежат примэриям (12,2%) и частным
Официальные статистики, предостав
ленные Агентством «Moldsilva», свиде
тельствуют о том, что лесной фонд Мол
довы беден. Республика Молдова нахо
дится среди стран с самой малой долей
лесопокрытия в Европе. В связи с этим,
вопросы, связанные с вырубкой лесов,
становятся особо острыми в последние
годы. Примерно четыре тысячи гектаров
леса ежегодно вырубются из лесных уго
дий Республики Молдова, частично это
незаконные вырубки. Причина этого яв
ления в больших доходах, которые нигде
не учитываются, и составляют до десяти
миллионов евро. Указанное заявление
сделано Министром окружающей среды
в ходе публичных дебатов
. Министер
ство окружающей среды уточнило, что
учтённое лесное хозяйство Молдовы оце
нивается примерно в десять миллионов
евро, а ещё примерно десять миллионов
евро стоят хищения из лесного хозяйства.
Более того, Республика Молдова,
страна с минимальной долей лесопокры
тия в Европе, экспортировала большие
объёмы древесины-сырья.
СМИ сообщали в прошлом году о фак
тах незаконной вырубки леса и предупре
ждали власти по вопросам, связанным с
охраной лесов
. В связи с этим, народный
69
h�p://www.moldsilva.gov.md/pageview.
php?l=ro&idc=180&t=/Fondul-fores�er-na�onal/
Resursele-fores�ere.
h�p://www.realitatea.md/in-moldova-anual-
sunt-taiate-patru-mii-de-hectare-de-padure-zeci-
de-milioane-de-lei-sunt-puse-ilegal-in-buzunar-
video_35518.html.
71
h�p://www.ziarulna�onal.md/ma�a-padurilor-din-
r-moldova-jaful-din-codru/.
адвокат приветствует принятие Поста
новления Правительства о прекращении
экспорта древесины, поддерживающей
идею применения долгосрочного мора
тория на экспорт древесины, до восста
новления лесных участков и довести их
до европейской минимальной нормы ле
Нелегальная вырубка лесов проводи
лась и в других целях, чем экспорт древе
сины. В 2016 году зарегистрированы слу
чаи, когда
экономические агенты, взяв в
аренду лесные полосы с целью развития
зелёных насаждений, вырубили деревья
на участках взятых в аренду и постро
или на том месте водный бассейн и две
Другая проблема, которой занимался
народный адвокат, это постройка капи
тальных строений на лесных участках. Это
происходило несмотря на то, что Положе
ние о предоставлении в пользование зе
мель лесного фонда
для ведения охотни
чьего хозяйства и/или рекреационных це
запрещает строительство объектов
капитального строительства на участках
лесного фонда.
Народный адвокат приветствует вне
сение в 2016 году изменений в Положе
ние о предоставлении в пользование
земель лесного фонда
для ведения охот
ничьего хозяйства и/или рекреационных
целей
. Поправки запрещают передачу
права аренды с целью отдыха другим фи
зическим или юридическим лицам, не
зависимо от организационно-правовой
формы, во избежание «продажи» лесов
путём передачи права на использование
лесов. Не менее важным было увеличе
h�p://www.publika.md/perchezi�i-la-
intreprinderea-silvica-de-la-bal�-intr-un-
dosar-de-taiere-ilicita-a-padurilor_2814121.
html#ixzz4a9f1NSsk.
Постановление Правительства Республики Мол
дова
«Об утверждении Положения
о предостав
лении в пользование
земель лесного фонда
для
ведения охотничьего хозяйства и/или
рекреаци
онных целей», №187 от 20.02.2008 г., п.30.
Постановление Правительства Республики Мол
дова
«О внесении изменений и дополнений в По
ложение
об аренде лесного фонда для ведения
охотничьего
хозяйства и/или рекреационных це
лей» №770 от 17.06.2016 г..
ние примерно в пять раз стоимости арен
ды лесных участков таким образом, что
годовая оплата в расчёте один гектар лес
ных участков будет составлять 19092,37
Согласно информации, предоставлен
ной Министерством окружающей среде
и лесному хозяйству, нанесён значитель
ный ущерб. В заявлении, распространен
ном Министерством окружающей среды,
говорится, что «Молдова потеряла тысячи
гектаров ценных лесных угодий из сво
ей собственности, которые, в основном
уничтожены вследствие варварского вме
шательства человека - строительство мно
гоэтажных домов подвалов, бассейнов,
бетонного забора, асфальтированных
дорог и даже стадионов»
. аот же источ
ник утверждает, что между Агентством
«Moldsilva» и пользователями остаются в
силе более 650 договоров аренды общей
площади почти 7000 гектаров, но про
цесс по прекращении действия договора
путём обращения в судебную инстанцию
или по взаимному согласию сторон про
должается - от общего числа 842 дого
вора, заключенных в период 2008-2015
годов, действие почти 200 договоров пре
кращено.
Народный адвокат считает необходи
мым проведение строгого мониторинга
соблюдения запретов, установленных
для аренды лесных участков и концессии
права на аренду леса к другим людям, а
также предпринимать юридические дей
ствия по восстановлению исключитель
ного права владения лесами государства
в интересах всех граждан, а также пред
принимать действия, необходимые для
расширения лесных площадей.
ПРАВО ИЗБИРАан И ПРАВО Бман
ИЗБРАННмМ
В 2016 году в Республике Молдова
прошли президентские выборы. Несмо
тря на то, что внутренние наблюдатели
установили, что в процессе голосования и
подсчёта голосов на выборах президента
h�p://mediu.gov.md/index.php/serviciul-de-presa/
nouta�/2482-arenda-padurilor-a-fost-interzisa.
Республики Молдова от 30 октября 2016
г. не были допущены нарушения закона,
которые могли бы повлиять на результаты
голосования, в той мере, чтобы признать
выборы недействительными, всё-таки со
общения об инцидентах и нарушениях в
процессе выборов поступали. Большинст
во инцидентов были связаны с наличием
рекламных материалов, плакатов, панно в
зоне избирательного участка (100 метров
от здания избирательного участка) и не
обоснованного присутствия посторонних
лиц внутри или по периметру 50 метров
от избирательного участка, а также орга
низованная перевозка избирателей
Согласно выводам Миссии по наблю
дению за выборами
, 36% избирательных
участков, в которых проводился монито
ринг, в день выборов не были доступны
людям с ограниченными физическими
возможностями (не были установлены
пандусы, избирательный участок нахо
дился на втором этаже и проч.). На других
33% участков не было обеспечено необхо
димое для лиц с ограничениями зрения
(отсутствовал, по крайней мере, один из
следующих элементов: достаточное осве
щение, лупа, избирательные бюллетени
со специальным шрифтом, и проч.).
Ссылаясь на нарушения, установлен
ные национальными и международны
ми наблюдателями во втором туре пре
зидентских выборов, народный адвокат
подчеркнул, что не достаточно того, что
бы избирательный процесс содержал в
строгом смысле правила соответствую
щие европейскому избирательному на
следию, должно быть гарантировано до
верие к избирательному процессу. Кроме
того, избиратель имеет право на спра
ведливую оценку результатов выборов,
а государство обязано наказывать любые
фальсификации выборов
аакже некоторые граждане были не
довольны тем, как было организовано го
76
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/11/Raport-5-ro-enectorala-2016.pdf.
77
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/11/Raport-5-ro-enectorala-2016.pdf.
h�p://ombudsman.md/ro/content/avocatul-
poporului-mihail-cotorobai-se-arata-profund-
decep�onat-de-modul-care-fost.
лосование на некоторых избирательных
участках за рубежом. Представители мол
давской диаспоры за рубежом не смогли
осуществить своё право избирать, из-за
отсутствия на избирательных участках до
статочного количества бюллетеней.
Народный адвокат высказал свою по
по данному вопросу, а именно о
том, что пятью основными принципами,
лежащими в основе европейского изби
рательного права, являются: всеобщие,
равные, свободные, тайные и прямые вы
боры. Всеобщее избирательное право оз
начает, что каждый человек имеет право
избирать и быть избранным. Обязанность
государства заключается в том, чтобы пос
тоянно улучшать процедуру голосования,
чтобы обеспечить беспрепятственное
осуществление этого фундаментального
права. Избиратели должны всегда иметь
возможность проголосовать на избира
тельном участке
Учитывая информацию, распространён
ную в СМИ, и выводы национальных и меж
дународных наблюдателей о невозмож
ности многих граждан, проживающих за
рубежом, эффективной реализации своего
права избирать народный адвокат заявил,
что власти не смогли выполнить свои по
зитивные обязательства по обеспечению
фактического осуществления молдаван,
живущих за границей, права избирать. Го
сударство должно обеспечить эффектив
ные механизмы для полной реализации
данного права. Народный адвокат реко
мендовал властям рассмотреть вопрос о
внесении изменений и дополнений в из
бирательное законодательство, а именно
по введению голосования по почте или
электронного голосования.
Народный адвокат в 2016 году зани
мался проблемой осуществления права
избирать лиц, лишенных судом дееспо
собности. В связи с этим народный ад
вокат рекомендовал внести поправки в
Избирательный кодекс, чтобы предоста
www.ombudsman.md.
Свод рекомендуемых норм при проведении вы
боров - руководящие принципы и пояснительный
доклад, принятые Венецианской Комиссией на
52-й сессии.
вить право избирать людям, лишённым
дееспособности
. Несмотря на то, что
Республика Молдова ратифицировала
шесть лет назад Конвенцию ООН о правах
инвалидов и взяла на себя обязательство
выполнять положения данного догово
ра, имеющие важное значения для всех
людей с ограниченными возможностя
ми, говорить о значительной эволюции в
обеспечении прав лиц с ограниченными
психическими или умственными возмож
ностями не приходится.
В случае, когда человек признан су
дебной инстанцией недееспособным,
он лишен и права избирать. Комитет
ООН по правам людей с ограниченными
возможностями подчёркивает, что в це
лях достижения полного признания пра
воспособности во всех аспектах жизни,
важно признать правоспособность лиц
с ограниченными возможностями в об
щественной и политической жизни. Спо
собность человека, который принимает
решение не может быть использовано,
чтобы оправдать любое исключение лю
дей с ограниченными возможностями в
осуществлении своих политических прав,
включая право избирать.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Обеспечить выполнение рекоменда
ций по доступности избирательных
участков для людей ограниченными
физическими возможностями, и обес
печить оснащение избирательных
участков необходимым для людей с
нарушениями зрения.
Принять необходимые меры по ор
ганизации и проведению выборов,
корректировки нормативной базы, в
целях обеспечения эффективного осу
ществления права голоса всеми гра
жданами Молдовы, в том числе нахо
дящимися за пределами Республики
Молдова.
Совместное обращение народного адвоката и
совета экспертов по мониторингу внедрения Кон
венции ООН о правах инвалидов при народном
адвокате к Парламенту № 07-2/22 от 06.10.2016 г..
СВОБОДА СОБРАНИЙ
Свобода собраний является фунда
ментальным правом, которое гарантиру
ет каждому возможность мирно встре
титься с другими людьми, в том числе в
общественном пространстве, как то на
центральной площади населённого пун
кта, улицы города или села, парки, пло
щади и т.д.
Свобода собраний гарантируется Ме
ждународным пактом о гражданских и
политических правах, Европейской кон
венцией о защите прав человека (статья
11), Конституцией Республики Молдо
ва (статья 40) и Законом «О собраниях»
26 от 22.02.2008 г..
В соответствии с положениями Кон
ституции, митинги, демонстрации, ма
нифестации, шествия или любые иные
собрания являются свободными и могут
организовываться и проводиться только
мирно и без какого бы то ни было оружия.
Согласно результатам исследования
«Восприятие прав человека в Молдо
ве», проведённого в прошлом году по
заказу Офиса народного адвоката, око
ло 34% респондентов считают, что они
чувствуют себя свободно подписывать
петиции, жалобы и участвовать в демон
страции/законной забастовке. Меньше
всего респондентов считают, что они мо
гут свободно участвовать в действиях по
блокированию улиц в знак протеста или
объявлять голодовку (27,7%). аакже око
ло 37%
респондентов сказали, что они не
совсем чувствуют себя свободными при
участии в таких действиях.
Сообщество LGBT отметило, что для
них важно организовать «Парад LGBT»,
подчеркнув, что таким образом изме
нилось восприятие значения сообщест
ва LGBT в обществе. Однако, некоторые
представители сообщества LGBT считают,
что эти парады, напротив, вырабатывают
отрицательное отношение людей к сооб
ществу LGBT.
С точки зрения частоты нарушения
права на собрание, было установлено,
что уровень нарушения данного права
является одним из самых низких, около
В 2016 году было больше протестов в
стране. Согласно статистике Генерального
инспектората полиции, в первые девять
месяцев 2016 года в стране было орга
низовано и проведено 12735 обществен
но-политических культурных и иных со
браний, из которых только в муниципии
Кишинэу - 2749 собраний.
Несмотря на то, что 2016 год был от
мечен большим количеством собраний, в
Офис народного адвоката, в подотчётный
период, жалобы о нарушении права на
свободу собраний не поступали.
Однако, учитывая сигналы, появивши
еся в средствах массовой информации
об участии бенефициариев из психонев
рологического интерната села Бэдичень,
района Сорока, в митинге в поддержку
одной из политических партий 13 января
2016 года, народный адвокат начал соб
ственное расследование. По данным из
прессы, люди были доставлены на ми
тинг, без каких-либо объяснений о том,
что это за событие, в котором им предсто
ит участвовать.
Данные факты вызвали озабочен
ность народного адвоката, с точки зрения
соблюдения права на свободу собраний
бенефициариев указанного учреждения,
особенно с точки зрения их способности
решать сознательно и добровольно участ
вовать или нет в собрании. В соответствии
со статьёй 7 Закона «О собраниях» № 26
от 22.0.2008 г., никто не может обязать
участвовать или присутст
вовать на собра
Нет сомнений в том, что каждый чело
век, в том числе люди с ограниченными
умственными возможностями, свободны
активно участвовать или присутствовать
на собраниях. Озабоченность, связанная
с указанным выше, относится к принципу
неотъемлемого достоинства, личной са
82
h�ps://promolex.md/wp-content/
uploads/2016/12/web_RAPORT-DREPTUL-LA-
INTRUNIRI.pdf
h�p://www.zdg.md/s�ri/s�ri-sociale/12-pacien�-
cu-de�ciente-mentale-au-fost-adusi-la-mi�ngul-
organizat-de-pd
мостоятельности и независимости людей
при совершении своего собственного вы
По данному факту, было направлено
ходатайство в прокуратуру о проведении
проверки, вследствие которого отказано в
начале уголовного преследования, из-за
отсутствия состава преступления в дейст
виях сотрудников психоневрологического
учреждения. Однако, после вмешательст
ва народного адвоката, Генеральная Про
куратура потребовала у территориальных
прокуратур обеспечить надлежащее рас
смотрение каждого факта предполагае
мых принуждений или вмешательств в
любой случай, связанный с реализацией
свободой собраний.
Действия сотрудников интерната
были рассмотрены Министерством труда,
социальной защиты и семьи, шесть из со
трудников впоследствии были дисципли
Неправительственные организации,
которые контролируют реализацию права
на свободу собраний, установили поло
жительную динамику в реализации права
на свободу собраний
, если сравнивать
количество нарушений в соотношении с
количеством собраний
Организация «Amnesty Interna�onal»,
в своём ежегодном докладе, утверждает,
что протесты в Кишинэу и в других реги
онах страны проходили, в целом, мирно,
за исключением некоторых незначитель
ных столкновений между демонстранта
ми и полицией. Несмотря на то, что, как
правило, полиция реагировала умеренно,
иногда всё же неоправданно применяла
чрезмерную силу, слезоточивый газ и ду
аем не менее, организация «Asociația
Promo-LEX» отмечает, что проблема не
санкционирования и отсутствия вме
шательства со стороны полиции не раз
отмечались на протяжении многих лет в
различных докладах, нарушение права на
Raportul PROMO-LEX ”Exercitarea dreptului la
întrunirile pașnice versus managementul organizării
întrunirilor publice. Retrospec�vele anului 2016”.
h�p://amnesty.md/ro/media/lansarea-raportului-
anual-20162017-republica-moldova/
свободу собраний, как следствие отсут
ствия реакции со стороны полиции, было
отмечено и ЕСПЧ. Несмотря на то, что
правительственный агент аргументиро
вал перед Комитетом министров тем, что
власти организовали обучения и инфор
мирование сотрудников органов, ответ
ственных за поддержание общественного
порядка, во время публичных собраний,
действия полиции не всегда последова
тельны.
Например, в ходе парада сообщества
ЛГБа, в мае 2016 года, сотрудники поли
ции ограничились только замечаниями в
сторону тех, кто агрессивно протестовал
против парада, и рекомендовала орга
низаторам мероприятия остановить про
тест, на другом собрании 27 августа 2016
года, когда группа граждан пытались пе
рейти через кордон полиции, сотрудники
полиции, без уведомления участников
протеста, применили слезоточивый газ,
чтобы разогнать толпу. Отсутствие ясной
позиции в отношении протестующих, ко
торые сознательно нарушают правила,
регулирующие проведение собраний,
ведёт к повторению нарушений.
Один из вопросов, поднятых органи
зацией «Asociația Promo-LEX», относится
к изучению нормативно-правовой базы
с точки зрения привлечения к ответствен
ности представителей местных органов
управления, органов центральной влас
ти за бездействия или действия, которые
нарушают право на свободу собраний, в
соответствии с рекомендациями ЕСПЧ, по
делу «Asociația Promo-LEX» и другие про
тив Молдовы.
В настоящее время, согласно ст. 23
Закона «О собраниях», несут ответствен
ность только организатор и участники со
брания. В связи с этим народный адвокат
поддерживает дополняющее закон пред
ложение об ответственности властей за
нарушение общественного порядка.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Рассмотреть возможности вносить
изменения в нормативно-правовую
базу в силе для конкретизации ответ
ственности представителей органов
государственной власти за действия/
бездействие в соответствии с Зако
ном «О собраниях» № 26 заседаний
22.02.2008 г., которые посягают на
свободу собраний;
Прокуратура должна обеспечить соот
ветствующее вмешательство в случаи
о предполагаемых действиях по при
нуждению или вмешательству в любой
форме, когда нарушается право на сво
боду собраний или неоправданного
применятся специальные средства;
Укрепить потенциал полиции для
обеспечения общественного поряд
ка во время проведения собраний, с
соблюдением принципа пропорцио
нальности в применении специаль
ных средств.
СВОБОДА ПАРаИЙ
И ОБкЕСаВЕННО-
ПОЛИаИЧЕСКИе
ОРГАНИЗАЦИЙ
Часть (1) статьи 41 Конституции Ре
спублики Молдова предусматривает, что
«граждане могут свободно объединять
ся в партии и другие общественно-поли
тические организации, способствующие
выявлению и выражению политической
воли граждан и участвующие в выборах в
соответствии с законом».
Согласно части (1) статьи 1 Закона
«О политических партиях», № 294-XVI от
21.12.2007 г., политические партии явля
ются добровольными, имеющими статус
юридического
лица объединениями гра
ждан Республики Молдова с правом го
лоса, которые посредством совместной
деятельности и на основе принципа сво
бодного участия способствуют формиро
ванию, выражению и реализации своей
политической воли.
Часть (1) статьи 41 Конституции и ста
тья 11 Европейской конвенции относятся
к любой форме ассоциации или группе.
Данные нормы рассматриваются в ка
честве гарантии надлежащего функцио
нирования демократии и политические
партии попадают под положения статьи
11 Европейской конвенции.
09 апреля 2015 года Парламент при
нял ряд поправок к Закону «О политиче
ских партиях», № 294, в Избирательный
кодекс и Уголовный кодекс, в Кодекс
о правонарушениях, согласно которым
была изменена система финансирования
политических партий, был совершён пе
реход от исключительного частного фи
нансирования к смешанной системе, в
которой частное финансирование допол
няется за счёт средств из государственно
го бюджета. ааким образом, положения,
регулирующие финансирование из госу
дарственного бюджета для политических
партий, изменения законодательства
привели к существенным улучшениям
в существующей нормативно-правовой
базе, с точки зрения отчётности, прозрач
ности и контроля финансирования поли
тических партий, однако были обнаруже
ны некоторые пробелы в практической
реализации данного закона
Во-первых, Закон «О политических
партиях» № 294 накладывает ряд тре
бований по управлению и прозрачности
политического финансирования. В боль
шинстве случаев, было установлено, что
внутренние правила и структура полити
ческих партий не соответствуют законо
дательным требованиям. аакая ситуация
характерна в большей степени для пар
тий, с ограниченными финансовыми и
людскими ресурсами, также связана с не
достаточной информированностью или
неправильным пониманием закона.
Во-вторых, законодательство предус
матривает систему учёта и контроля для
защиты политической арены Республики
Молдова от незаконного финансирова
ния, зависимость партий от ограничен
ного числа доноров или чрезмерных рас
ходов, практики и инструментов финан
сирования политических партий в Респу
блике Молдове, голоса обычных граждан.
Система учёта и контроля обеспечивается
за счёт введения ограничений на пожер
h�ps://promolex.md/old/upload/publica�ons/ro/
doc_1459254428.pdf.
твования или общую сумму дохода, ко
торую партия может получить из частных
источников. Проблема заключается в том,
что лимиты устанавливаются на очень
высоком уровне, что вряд ли соответст
вует поставленной цели. ааким образом,
механизм взаимных сдержек и поддер
жания баланса хорошо разработан, его
следует консолидировать путём установ
ления гораздо более низкого предела для
пожертвований и, в целом, для доходов
В-третьих, существует целый ряд
положений, направленных на прозрач
ность и контроль финансирования по
литических партий. Если партии будут
выполнять данные положения, полную
прозрачность процесса финансирования
политических партий будет обеспечена.
Однако уже на стадии консультаций с по
литическими партиями, они высказали
большое нежелание раскрывать свою фи
нансовую отчётность. Кроме того, годо
вая финансовая отчётность политических
партий не имела до сих пор строгой ре
гламентации. Из зарегистрированных по
литических партий, только десять пред
ставили финансовые отчёты в 2013 году и
18 в 2014 году. В то же время, штрафы за
нарушение обязанности раскрывать дан
ные о финансировании незначительны и
не могут служить эффективным опреде
ляющим фактором.
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Продвижение среди политических
партий новых законодательных по
ложений по вопросам управления и
прозрачности политического финан
Осуществлять строгий контроль за
управлением и прозрачностью поли
тического финансирования;
Ужесточение штрафов за нарушение
положений о финансовой прозрачно
сти политических партий.
ПРАВО СОЗДАВАан И
ПРАВО ВСаУПАан В
ПРОдЕССИОНАЛнНмЕ СОЮЗм
Международные документы в обла
сти прав человека содержат положения
о том, что каждый человек имеет право
на ассоциацию в профессиональные со
Для выполнения функции защиты сво
их прав, согласно положениям статьи 42
Конституции, любой работник вправе со
здавать профессиональные союзы и всту
пать в них для защиты своих интересов.
Профессиональные союзы создаются и
осуществляют свою деятельность соглас
но своим уставам и в соответствии с зако
ном. Они содействуют защите професси
ональных, экономических и социальных
интересов работников.
Обеспечение права работников и ра
ботодателей на объединение для защиты
своих прав и интересов, в том числе права
работников на объединение в професси
ональные союзы и членство в них, и пра
ва работодателей на объединение в па
тронаты и членство в них гарантированы
статьёй 5 арудового кодекса Республики
Молдова.
аакже право работников и право ра
ботодателей на ассоциацию для защиты
своих прав и интересов закреплены и в
Законе «О профсоюзах» № 1129-XIV от
07.07.2000 г. и Законом «О патронатах»
№ 976-XIV от 11.05.2000 г..
Свобода объединений предусмотре
на статьёй 11 Европейской конвенцией о
защите прав человека и основных свобод,
каждый имеет право на свободу мирных
собраний и на свободу объединения с
Всеобщая декларация прав человека (статья 20),
Международный пакт о гражданских и политиче
ских правах (Статья 22); Международный пакт об
экономических, социальных и культурных правах
(статья 8); Европейская конвенция о защите прав
человека (статья 11); Конвенция № 87 Междуна
родной организации труда (МОа) о свободе объе
динений и защите права объединяться в профсо
(1948); Конвенция № 98 МОа относительно
применения принципов права на организацию и
заключение коллективных договоров (1949 г.) и
т.д.
другими, включая право создавать про
фессиональные союзы и вступать в тако
вые для защиты своих интересов. Евро
пейская конвенция защищает не только
право создавать профсоюзы, но и поддер
живает профсоюзную деятельность чле
нов таких организаций, осуществляемой
в целях защиты своих профессиональных,
экономических, социальных и культурных
прав, что подразумевает возможность
коллективных действий, следовательно,
право этих организаций на консультацию
и быть выслушанными работодателями.
В своей юриспруденции Европейский
суд уточняет, что положение «Каждый
имеет право на свободу мирных собра
ний и на свободу объединения с другими,
включая право создавать профессиональ
ные союзы и вступать в таковые для защи
ты своих интересов», предусмотренное
п.1 ст.11 Конвенции следует понимать как
означающее, что работник должен иметь
возможность выбирать союз, который он
считает наиболее эффективным в защите
аакже статья 2 Конвенции № 87 о сво
боде объединений и защите права объе
диняться в профсоюзы
предусматривает,
что работники и работодатели без какого
бы то ни было различия имеют право со
здавать по своему выбору организации
без предварительного на то разрешения,
а также право вступать в такие организа
ции на единственном условии подчине
ния уставам этих последних.
Соответствуют положениям между
народных актов также положения статьи
5 Европейской социальной хартии (пере
смотренной), которая гарантирует всем
трудящимся и работодателям право на
свободное объединение в организации
для защиты своих экономических и соци
альных интересов.
28 декабря 2016 года Правительство
одобрило законопроект о внесении изме
нений в статью 42 Конституции Республи
ки Молдова. В пояснительной записке к
законопроекту говорится о том, что в на
стоящее время Конституция Республики
Молдова разделяет свободу объедине
ния на две составляющие: свободу созда
ния и членства в профсоюзах (статья 42)
и свободу партий и других общественно-
политических организаций (статья 41).
По этим причинам, были предложены
поправки к Конституции так, чтобы статья
42 закрепляла свободу объединения в це
лом, включая право на организацию про
фсоюзов и патронатов. аакже предложе
но сохранить текст ст. 41 Конституции, так
как объединение в политические партии
имеет некоторые особые правила.
По инициативе Правительства о внесе
нии изменений в статью 42 Конституции
высказался Конституционный суд, заявив,
что «
проект не нарушает ограничений,
налагаемых конституционными поло
жениями, предусмотренными частью
ст.142, и может быть представлен
в Парламент».
В то же время, Суд выска
зался об исключении части (2), которая
предусматривает ограничение данного
права, поскольку статья 54 Конституции
уже включает в себя рамочные положе
ния, регулирующие случаи ограничения
основных прав и свобод и ограничения,
которые могут быть применены.
Народный адвокат считает, что приня
тие законопроекта о внесении поправок
в статью 42 Конституции, должно соблю
дать ограничения, налагаемые частью (2)
статьи 142 Конституции с тем, что предла
гаемые изменения достигли предложен
ную цель по укреплению и консолидации
механизмов защиты основных прав и сво
бод человека, в том числе права на свобо
ду собраний и ассоциаций.
ПРАВО НА аРУД И НА ЗАкИаУ
аРУДА
Право на труд и на защиту труда га
рантировано ст.43 Конституции Респу
блики Молдова. Данное право предус
матривает, что
«Каждый человек имеет
право на труд, свободный выбор рабо
ты, справедливые и удовлетворитель
ные условия труда, а также право на
защиту от безработицы. Работники
«Ни одно изменение невозможно сделать, если
в результате него подавляются основные права и
свободы граждан или их гарантирование».
имеют право на защиту труда. Меры
по защите касаются безопасности и ги
гиены труда, режима труда женщин и
молодёжи, установления минимальной
заработной платы в сфере экономики,
еженедельного отдыха, оплачиваемого
отпуска, труда в тяжелых условиях, а
также других специфических ситуаций.
Продолжительность рабочей недели не
должна превышать 40 часов. Право на
переговоры по вопросам труда и обяза
тельность коллективных договоров га
рантируются».
Согласно результатам исследования
«Восприятие прав человека в Республике
Молдова», право на труд и на благоприят
ные условия труда является одним из наи
более важных и актуальных прав, соблюде
ние которых обеспечивается государством.
По мнению 27% респондентов, данное
право находится, после права на охрану
здоровья, социальную защиту и права на
образование, среди наиболее важных
прав, которые, однако, не соблюдаются.
В то время как почти 1/3 респонден
тов (оценка 7-10 в опросе) считают, что
доступ к информации о праве на защи
ту труда обеспечивается относительно в
большой степени, а 8,5% - в очень боль
шой степени. В то же время, большинство
респондентов считают, что хорошо опла
чиваемую работу можно найти только
при помощи связей, родственников, дру
зей или взятки (почти 80%), согласились с
формулировками исследования и почти
50% заявили, что полностью согласны с
указанными формулами.
Одновременно около 1/3 респонден
тов не согласны с заявлениями об обес
печении их права на труд и с тем, что ра
ботодатель обеспечивает безопасность
их труда, и более 10% считают, что дан
ные права совсем не обеспечены. аолько
10% считают, данные права защищены в
определённой степени.
Респонденты, в ходе групповых ди
скуссий, а также некоторые эксперты
выразили обеспокоенность в связи с вы
платой части заработной платы «в кон
верте» - явление, которое отражается на
социальном обеспечении лиц. Несмотря
на то, что люди, которые работают без
официального оформления или получают
неофициально часть зарплаты, в значи
тельной степени осведомлены об этом,
однако, существуют случаи, когда рабо
тодатели сообщали о выплате страховых
социальных взносов государству, но на
самом деле этого не происходило. ааким
образом, люди узнают об этом, когда они
должны получить доступ к определенным
медицинским или социальным услугам.
аакже количество заявлений, направ
ленных омбудсмену по данной тематике
(74) увеличилось в 2016 году по сравне
нию с предыдущими годами (в 2015 г. - 48
заявлений и в 2014 г. -70 заявлений).
Как и в предыдущие годы, с точки зре
ния соблюдения права на труд и охрану
труда, актуальными остаются следующие
проблемы: низкий уровень заработной
платы; задолженность по выплате зара
ботной плате; несоблюдение трудового
законодательства; практика некоторых
работодателей оказывать давление на ра
ботников для прекращения действия тру
дового договора, путём подачи в отставку
или по договоренности; недостаточное
участие инспекторов труда в расследова
нии жалоб; безработица.
В тех случаях, когда заявители, кото
рые утверждают, что нарушены данные
права являются частью рассматриваемых
в судах процессов, им рекомендуется
пройти правовые процессуальные дей
ствия. Народный адвокат, в соответствии
со ст. 21 Закона «О народном адвокате
(омбудсмене) № 52 от 03.04.2014г., не
принимается к рассмотрению заявление
находящееся в судебной процедуре рас
смотрения по существу, за исключением
заявлений против действий и/или бездей
ствий судьи. Народный адвокат прилагает
все необходимые усилия для разрешения
заявления путём примирения сторон и
поиска взаимоприемлемого решения.
Примирение может иметь место на лю
бой стадии рассмотрения заявления и, по
желанию сторон, может завершиться под
писанием соответствующего соглашения.
Проблема задолженности по заработ
ной плате не утратила актуальности, ни
в 2016 году, требуя более эффективного
участия компетентных органов. Несмо
тря на то, что в целях ликвидации задол
женности по выплате заработной платы,
предпринимались некоторые меры, в
соответствии с информацией, предостав
ленной Национальной конфедерацией
профсоюзов Молдовы, на сегодняшний
день имеют место задержки выплат на 2-3
месяца. Согласно статистике, с 01 декаб
ря 2016 года задолженность по зарплате
составила более 200 миллионов лей. Са
мые большие долги задолженности за
регистрируются в транспортной отрасли
- более 107 миллионов лей. Значительные
задолженности существуют в промышлен
ности - 45,7 миллионов лей, в сельском хо
зяйстве - 19,1 миллионов лей, в строитель
стве - около 10,5 миллионов лей.
В соответствии с данными националь
ных отраслевых профсоюзных центров,
крупнейшая задолженность по заработ
ной плате имеется у ГП «Calea Ferată a
Moldovei», на котором работают около
10000 человек. По состоянию на 05 фев
раля 2017 года, задолженность составила
около 120 миллионов лей. Администра
ция предприятия мотивирует образова
ние такой суммы задолженности острой
нехваткой финансовых средств, вследст
вие критического падения объёмов гру
зовых и пассажирских перевозок желез
нодорожным транспортом.
Положение рабочих этого предприя
тия долгое время было в центре внимания
омбудсмена, в результате полученной
коллективной жалобы. По имеющимся
данным, на 10.03.2016 г., задолженность
по зарплате составила 136 миллионов
лей, с задержкой выплаты по заработной
плате на 3,5 - 4,5 месяца. Несмотря на то,
выплата заработной платы на ГП «Calea
Ferată a Moldovei» обсуждалась с компе
тентными органами, в том числе профсо
, проблема оставалась нерешен
ной в течение длительного времени, и это
14 декабря 2016 г. было организовано рабочее
заседание в МаСЗС, в работе которого принял
участие народный адвокат, на заседании обсу
ждались пути решения проблемы с задолженно
стями по заработной плате работников ГП «Calea
Ferată a Moldovei».
серьезно повлияло на соблюдение прав
работников и членов их семей. В резуль
тате, народный адвокат обратился к Пра
вительству для эффективного вмешатель
ства по данному факту, предлагая, с этой
целью, созвать внеочередное заседание
для определения решений и выплаты
задолженности по заработной плате. Эф
фективное вмешательство Правительства
в таких случаях является абсолютно необ
ходимым.
Кроме того, согласно информации,
предоставленной Министерством труда,
социальной защиты и семьи установле
но, что в течение 2016 года работники ГП
«Calea Ferată a Moldovei» обеспечивались
средствами индивидуальной защиты и
безопасности только на 27% от необходи
мого. Необеспечение работников сред
ствами индивидуальной защиты может
привести к профессиональным заболева
ниям и несчастным случаям на производ
Широко признано, что для большинст
ва людей работа является единственным
или наиболее важным источником дохо
да и средств к существованию, а также
источником обеспечения пенсии в ста
рости. Право на труд постоянно остаётся
предметом глубоких изменений, связан
ных с процессами, происходящими в со
циально-экономической жизни страны.
Поэтому регулирование трудовых отно
шений должно оставаться приоритетом
государственной политики.
Размер минимальной заработной
платы в размере 1000 лей
составляет
лишь около 52% от минимума для трудо
способного населения, который в первом
полугодии 2016 г. составлял 1926 лей
Минимальная заработная плата по стра
не не менялась с 01.10.2014 г, в то время
как индекс потребительских цен за пери
од октябрь 2014 г. - ноябрь 2016 г. соста
Важным элементом, который харак
теризует качество рабочей силы, это сто
Постановление Правительства Республики Мол
дова «Об установлении размера минимальной за
работной платы по стране» № 550 от 09.07.2014 г..
Данные Национального бюро статитстики.
имость рабочей силы или уровень моти
вации труда работников. Существующие
возможности мотивации рабочей силы не
стимулируют рабочую силу, уровень за
работной платы в большинстве секторов
экономики остаётся низким, что не гаран
тирует безбедную жизнь.
Комитет ООН по экономическим, со
циальным и культурным правам реко
мендовал государству активизировать
свои усилия по обеспечению националь
ной минимальной заработной платы, до
статочной для обеспечения надлежащего
уровня жизни работников и членов их
семей
. Еще одна рекомендация Коми
тета касается создания механизма для оп
ределения и регулярной корректировки
минимальной заработной платы, в зави
симости от показателей стоимости жизни.
Безработица и поступление на работу
молодёжи оставались актуальными про
блемами и в 2016 году.
Анализируя положение дел на рынке
труда в последние годы, установлено, что
основные показатели в данной области в
2016 году не потерпели существенных из
менений, зарегистрировав незначитель
Комитет ООН по экономическим, социальным и
культурным правам, 46 сессия, Яенева, 02-20 мая
2011 г..
Степень безработицы на уровне стра
ны изменилась незначительно в сравне
нии с 2015 годом, для мужчин она состав
ляет 3,4%, для женщин - 2,4%. аакже уста
новлена разница между безработицей в
городе и на селе (4,3% и, соответственно,
Несмотря на то, что регистрируется
незначительный спад показателей по
безработице среди молодёжи, количест
во молодых безработных остаётся высо
кими.
По данным Национального бюро ста
неактивное население
в возра
сте 15 лет и старше составило 55,2% от
общей численности населения того же
возраста, без существенных изменений
по сравнению с третьим кварталом 2015
года (54,8%). С точки зрения отношения
к рынку труда среди неактивного населе
ния прослеживаются две основные кате
гории: обескураженные люди, о которых
в их семьях заявили, что они уехали за
границу на работу или находятся в пои
сках работы. Люди, потерявшие надежду
найти желаемую работу, составили около
9,3 тысяч – в сравнении с 6,0 тысячами в
третьем квартале 2015 года. Количество
человек, о которых семьи заявили, что
они уехали за границу на работу или в
поисках работы, составило, по оценкам,
Рабочая сила, занятость и безработица
2014 г.
2015 г.
2016 г.
Степень занятости населения в возрасте
выше 15 лет, в
Количество безработных, тысяч человек
Степень безработицы, в
Источник: Национальное бюро статистики
Доля безработицы в рядах молодежи
15-24 лет
15-29 лет
2014 год
2015 год
2016 год ( III квартал )
Источник: Национальное бюро статистики
около 347,0 тысяч человек – в сравне
нии с 328, 9 тысячами в третьем квартале
2015 года. Более чем две трети тех, кто
уехал на заработки за границу - мужчины
(68,2%), а также жителей сельской мест
Согласно докладу экспертов Всемир
ного банка «Оценка бедности в Республи
ке Молдова в 2016 году»
, отсутствуют
возможности для занятости в несель
скохозяйственных секторах, особенно в
сельской местности. Несмотря на то, что
большая часть населения проживает в
сельской местности, большинство произ
водственных и инвестиционных меропри
ятий происходят в двух городах, Бэлць и
Кишинэу. Концентрация экономического
развития в столице может послужить со
хранению конкурентного разрыва между
компаниями из столицы и компаниями
из других регионов страны и представ
ляет собой ограничение для развития
несельскохозяйственных видов экономи
ческой деятельности за пределами круп
ных городов. Отсутствие экономической
диверсификации в сельской местности,
в сочетании с ограниченным доступом к
работе в городах привело к двум важным
тенденциям. Одним из них является уве
личение скорости и объёмов миграции
из сельской местности. Особую озабо
ченность вызывает миграция молодёжи
из сельской местности. Около 23,6% мо
лодых людей в возрасте 15-24 лет из сёл
работают за рубежом, по сравнению с
15,7% по национальной экономике, что
указывает на отсутствие привлекательных
возможностей занятости для молодёжи
из сельской местности.
В контексте вышесказанного, необхо
димо принимать меры долгосрочной пер
спективы. Действия, которые необходимо
принять, должны охватывать развитие
бизнеса, обучение рабочих и молодых
людей, оканчивающих учебные заведе
ния высшего образования, создание но
Documents.worldbank.org/curated
en/715861467989513808/pdf/105722-WP-
P151472-PUBLIC-ROMANIAN-Moldova-Poverty-
Assessment-2016.pdf.
вых отраслей и подотраслей в экономике
Республике Молдова и другие.
Доходы от заработной платы остают
ся наиболее важным источником дохода,
они составляют 41,1% от общего объема
располагаемых доходов. В то же время,
денежные переводы из-за границы оста
ются основным источником семейного
бюджета. В среднем, они составляют
18,1% от общего объёма доходов, и их
вклад на 1,8 процентных пункта выше,
чем за аналогичный период 2015 года.
Официальные данные отражают, что в
первом квартале 2016 года средние дохо
ды на человека составили, в среднем, по
2030,4 лей ежемесячно. Реально, в срав
нении с индексом средних потребитель
ских цен налицо спад доходов населения
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Усиление мер по обеспечению по га
рантированию населению минималь
ной заработной платы на националь
ном уровне, чтобы обеспечить дос
тойный уровень жизни работникам и
их семьям;
Разработка и утверждение механизма
по регулярному определению и кор
ректировке минимальной заработной
платы пропорционально прожиточно
му минимуму;
Принятие и продвижение активных
мер по стимуляции принятия на рабо
ту молодёжи, по стимуляции предпри
нимательского духа, а также по созда
нию привлекательных рабочих мест;
Активное вмешательство Правитель
ства в решение проблемы выплаты
заработной платы ГП «Calea Ferată a
Moldovei».
ПРАВО НА ЗАБАСаОВКУ
Забастовка является крайним проте
стом работников какой-либо экономиче
Индекс потребительских цен на второй квартал
2016 г., в сравнении с вторым кварталом 2015 г.,
составил 107,9%.
ской организации или учреждения, про
являющееся, в основном, прекращением
работы.
В 2016 году к народному адвокату не
обращались с заявлениями о нарушении
данного права.
В Республике Молдова право на заба
стовку имеет свою конституционную нор
му. Статья 45 Конституции Республики Мол
дова провозглашает: «Признается право на
забастовку. Забастовки могут проводиться
только с целью защиты профессиональных
интересов работников экономического и
социального характера».
Международный пакт об экономиче
ских, социальных и культурных правах,
в статье 8 провозглашает право на заба
стовку, но с оговоркой, которая привносит
существенные ограничения: «Участвую
щие в настоящем Пакте государства обя
зуются обеспечить право на забастовки
при условии его осуществления в соответ
ствии с законами каждой страны».
Важный документ Совета Европы, Ев
ропейская социальная хартия (пересмо
тренная) утверждает «право работников
и работодателей на коллективные дейст
вия в случаях коллизии интересов, вклю
чая право на забастовку, при условии
соблюдения обязательств, которые могут
вытекать из заключённых ранее коллек
тивных договоров».
Право на забастовку, в свете концеп
ции Совета Европы, является средством
обеспечения коллективных переговоров.
В соответствии с положениями арудо
вого кодекса Республики Молдова
, заба
стовка – добровольный отказ работников
от исполнения трудовых обязанностей
(полностью или частично) в целях разре
шения коллективного трудового конфлик
та, начатого в соответствии с действую
щим законодательством. Из указанной
выше нормы следует возможность работ
ника начать или не начинать забастовку в
Статья 6 Европейской социальной хартии (пере
смотренной) от 03.05.1996 г., частично ратифици
рованной Республикой Молдова Законом № 484
от 28.09.2001 г..
Статья 362 (объявление забастовки ), арудовой ко
декс Республики Молдова, № 154 от
28.03.2003 г..
случае когда нарушаются некоторые его
права, однако забастовка не может пре
следовать политических целей. Из этого
вытекает обязанность не фиксироваться
на политических критериях при участии в
забастовке, данная норма является импе
ративной, отход от неё приводит к санк
циям административного, уголовного,
дисциплинарного, материального харак
тера, в соответствии с действующим зако
нодательством.
Часть 3 статьи 362 предусматривает,
что забастовка может быть объявлена,
если исчерпаны все пути разрешения кол
лективного трудового конфликта в рамках
примирительной процедуры, предусмо
тренной арудовым кодексом.
ааким образом, из положений дан
ной нормы следует, что перед началом
забастовки, работники должны пройти
предварительную стадию разрешения
конфликта, называемую «согласитель
ной процедурой», которая регулируется
арудовым кодексом. Законодатель не
предусматривает, однако, того, что про
изойдёт, если согласительная процеду
ра не имела место, а это, с точки зрения
народного адвоката, является законода
тельным пробелом.
Другой проблемой, отмеченной ом
будсменом, является ограничение участия
в забастовке некоторых категорий работ
ников:
медицинский персонал больниц
и служб срочной медицинской помощи;
работники систем энерго- и водоснабже
ния; работники системы связи; работни
ки служб управления воздушными пере
возками; должностные лица центральных
органов публичной власти; сотрудники
органов, обеспечивающих общественный
порядок, правопорядок и безопасность
государства, судьи судебных инстанций,
работники частей, организаций и учре
ждений Вооруженных сил; работники
непрерывно действующих предприятий;
работники предприятий, производящих
продукцию для оборонных нужд страны.
В данном контексте, Европейский ко
митет по социальным правам, в своём до
кладе и выводах за 2014 год, отметил, что
законодательство Республики Молдова о
запрете участвовать в забастовке некото
рых категорий работников противоречит
положениям части (4) статьи 6 Европей
ской Социальной еартии (пересмотрен
ной).
Среди причин, приведённых в этой
связи, указаны следующие: ограничение
права на забастовку государственных
служащих и работников в сфере государ
ственного управления, государственной
безопасности и национальной обороны;
запрещение права на забастовку сотруд
ников в снабжении электроэнергией и
водой, телекоммуникаций и управления
воздушным движением; не установлено,
что ограничения права на забастовку ра
ботников таможенных органов отвечают
условиям, предусмотренным еартией; а
также ограничения права работников на
забастовку, в целях защиты объектов и
оборудования предприятия и чтобы обес
печить их бесперебойную работу.
Европейский комитет по социальным
правам считает, что указанные аспекты
не соответсвуют положениям статьи G из
еартии
ПРАВО ЧАСаНОЙ
СОБСаВЕННОСаИ И ЕЮ ЗАкИам
В соответствии с принципами, изло
женными в статьях 9, 46 и 127 Консти
туции, государство защищает собствен
ность и гарантирует каждому право собст
венности по просьбе владельца, если они
не противоречат интересам общества. По
сути, человек имеет право на уважение
1. Изложенные в
части I
права и принципы, ког
да они эффективно претворяются в жизнь, и их
практическое осуществление, как это предусмо
трено в
части II, не могут подвергаться никаким
иным ограничениям, кроме указанных в
частях
II, за исключением ограничений, установлен
ных законом и необходимых в демократическом
обществе для защиты прав и свобод других лиц
или защиты государственных интересов, нацио
нальной безопасности, здоровья населения или
общественной нравственности.
2. Ограничения, допускаемые по настоящей еар
тии в отношении изложенных в ней прав и обязан
ностей, не подлежат применению в иных целях,
кроме тех, для которых они предусмотрены.
его собственности, движимого и недви
жимого имущества
Европейская конвенция по правам че
ловека гарантирует право собственности,
поскольку право человека распоряжаться
своим имуществом является традицион
ным фундаментальным элементом права
собственности. Для того, чтобы соответ
ствовать требованиям ЕКПЧ, лишение
собственности не может быть иначе как в
интересах общества и на условиях, пред
усмотренных законом и общими принци
пами международного права.
В этом контексте, в качестве «имуще
ства», защищённого статьей 46 Конститу
ции и статьёй 1 Протокола № 1 Европей
ской конвенции по правам человека мо
жет быть признана любая часть активов
лица, имеющая экономическую ценность.
аем не менее, статья 1 Протокола № 1 Ев
ропейская конвенция закрепляет право
соблюдения собственности. Одновремен
но частная собственность устанавливает
право владеть, пользоваться и распоря
жаться имуществом исключительно, аб
солютно и постоянно, в пределах, уста
новленных законом.
В подотчётный период Офис народно
го адвоката зарегистрировал 49 заявле
ний, в которых указывалось на нарушение
права на собственность, указанное коли
чество заявлений существенно уменьши
лось в сравнении с прошлыми годами: в
2015 году – 80 заявлений, а в 2014 – 148
заявлений.
Среди вопросов, поднятых в контекс
те права на собственность, имеются про
блемы, связанные с инженерными сетя
ми, установленными в процессе построй
ки мансард.
Ещё одна проблема связана с действи
ями государственных органов, в результа
те которых были явно нарушены права
собственности физических лиц, а власть
не вмешивалась для восстановления на
рушенных прав, что случилось только по
сле вмешательства народного адвоката.
Постановление Конститционного суда №19 от
октября 2011г..
В том же контексте, вследствие рас
смотрения коллективного обращения
установлено препятствование реализации
права на приватизацию жилой площади,
со статусом общежития, находящейся в
управлении Министерства обороны. Не
смотря на то, что Решением Яилищной ко
миссии Национальной Армии в 2011 году,
жильцам присвоено право приватизации
указанных жилых помещений, жильцы не
смогли реализовать своё право на при
ватизацию жилой площади. В настоящее
время Министерство обороны аргумен
тирует отказ выдавать документ на прива
тизацию ссылаясь на положения ст.ст. 5 и
17 Закона № 1324
, а также на Закон «О
жилье» № 75 от 30.04.2015
г.
. Часть (3)
статьи 25 Закона «О жилье» предусматри
вает: «Общежития принадлежат юридиче
ским лицам публичного и частного права
и не могут быть отчуждены в случае, если
они были построены или приобретены за
счёт средств государственного или мест
ного бюджета».
Ещё одна проблема, на которую ука
зывают в жалобах омбудсмену, в контек
сте реализации права на частную собст
венность, относится к праву на предва
рительное и справедливое возмещение
имущества вследствие сноса недвижимо
сти. Ещё с 1993 года, вследствие сноса жи
лого дома, владельцу должна была быть
выделена квартира, в строящемся доме.
Когда дом был достроен, заявитель и его
семья не получили квартиру, которую
должны были получить, в соответствии с
решением 1993 года, со ссылкой на По
ложение о распределении жилья для со
циально и экономически уязвимых слоёв
населения.
В текущем году, народный адвокат
вынес предложение по внесению изме
нений в Закон «Об индексации денеж
ных вкладов граждан в Сберегательном
банке» № 1530-XV от 12.12.2002 г. и По
становление Правительства Республики
Молдова «Об индексации и порядке вы
платы индексированных сумм по денеж
Закон «О приватизации жилищного фонда»
1324-XII от 10.03.1993 г..
Вступивший в силу с 29.11.2015 г..
ным вкладам граждан в Сберегательном
банке» № 179 от 12.02.2003 г..
ааким образом, поскольку с момента
принятия данных положений прошло бо
лее 13-ти лет, уровень инфляции возрос
в 1,5 раза. Деньги, подлежащие индек
сации, обесценились, а граждане, полу
чавшие проиндексированные суммы в
2003-2006 годах, находятся в привилеги
рованном положении в сравнении с теми,
кто получает деньги сейчас или теми, кто
будет получать деньги позднее. Мы уста
новили, что Министерство финансов, ко
торое получило на рассмотрение жалобу
от одного заявителя, отказалось иници
ировать процедуру внесения поправок в
указанные законы, по причине отсутствия
дополнительных ресурсов, необходимых
для увеличения расходов на индексацию.
Однако, по данным Национального
бюро статистики, уровень инфляции за
период март 2003 - апрель 2016 года со
ставил 191,8%. Очевидно, что индексация
в соответствии с данным законом должна
быть пересмотрена с учётом уровня ин
фляции.
Юриспруденция Европейского суда
установила, что статья 1 Протокола № 1 к
Конвенции содержит три различных пра
вила. Первое, общего порядка, устанав
ливает принцип уважения собственности,
вторая охватывает лишение имущества
при определённых условиях, а третье
признаёт власть государств регулировать
использование имущества в соответствии
с общими интересами, путём принятия
законов, необходимых для этой цели
В то же время, если государство уста
новило вмешательство в право собствен
ности, оно всё равно будет совместимым
с Европейской конвенцией, если вмеша
тельство предусмотрено законом, пре
следует цель служить общим интересам и
соразмерным преследуемой цели
Кроме того, юриспруденция Европей
ского суда предусматривает, что статья 1
Протокола № 1 не признаёт право стать
собственником собственности, применя
Sporrong și Lonnrot vs Suedia, 23 сентября 1982 г..
Megadat.com SRL vs Moldova, 08 апреля 2008 г..
ясь только к существующей собственно
сти (
Дело Лупулец против Румынии
), и
не гарантирует право на приобретение
определённой собственности (
дело Лин
По мнению народного адвоката, в кон
тексте вышеизложенного, индексация, в
соответствии с данным законом, наруша
ет право на частную собственность вклад
чиков Сберегательного банка.
ПРАВО НА СОЦИАЛнНУЮ
ЗАкИаУ
Социальная защита
представляет со
бой набор средств экономического, соци
ального, политического и правового по
рядка, предпринимаемых государством
для обеспечения процесса образования и
развития человеческой личности, направ
ленных на нейтрализацию негативных
факторов, влияющих на личность и созда
ния благоприятных условий для самоут
верждения личности.
Данные исследования «Восприятие
прав человека в Республике Молдова»,
проведённого в 2016 году по заказу Офи
са народного адвоката, свидетельствуют
о том, что право на социальную защиту
систематически нарушается из-за низко
го уровня пенсий, социальных пособий,
заработной платы и пособий. Согласно
результатам исследования, право на со
циальную защиту населения, оценённое
с точки зрения доходов, мало или очень
мало обеспечено, по мнению 80% и, со
ответственно, 90% респондентов. Самую
низкую оценку получил уровень обеспе
чиваемый размером пенсией, данный
показатель соответствовал 90% ответов,
за ним следовал показатель по размерам
социальных выплат - на 88%.
Согласно общественному мнению,
люди с физическими или психическими
ограничениями недостаточно защищены,
доля тех, кто придерживается этого мне
ния, составляет около 72,7% от общего
числа респондентов.
В целом, считается, что соблюдение
прав человека в государственных учре
ждениях для социально незащищённых
людей (интернатов, дома престарелых,
распределителей и т.д.) обеспечивается в
ограниченной степени. Около 55% респон
дентов отметили оценкой 1-4 (10 - макси
мально высокая оценка) ответ на данный
вопрос, а 20% респондентов считают, что
соблюдение прав человека в этом контек
сте, в целом, не обеспечивается.
В подтверждение результатов иссле
дования следует отметить большое коли
чество письменных обращений по вопро
сам социальной защиты, направленных
народному адвокату, а также и устных
обращений зарегистрированных в ходе
приёма у омбудсмена. В 2016 году, обра
щения по данным вопросам (133), как и в
предыдущие годы, стояли на третьем ме
сте по количеству обращений, поступив
ших в Офис народного адвоката. Более
того, количество обращений по данной
тематике возросло по сравнению с пре
дыдущими годами, когда тематика об
ращений была практически одинаковой.
Напрашивается вывод о том, что власти
не разработали решения для обеспече
ния достойной жизни для каждого чело
века, как это предусмотрено в статье 47
Конституции. Люди также недовольны
низким уровнем доходов, социальных
пособий, которые не покрывают прожи
точный минимум; пенсионной системы;
процедурой установления и выплаты
социальной помощи / пособия на ото
пительный сезон и других социальных
выплат. Население недостаточно инфор
мировано о возможностях, предостав
ляемых социально-уязвимым группам,
о существующих социальных услугах, а
социальные службы и местные органы
власти, в том числе социальные работ
ники, недостаточно участвуют в решении
проблем семей, находящихся в уязвимом
положении и т.д.
Обеспечение достойного уровня жиз
ни для всех людей, включительно для со
циально-уязвимых групп населения, всё
ещё остаётся вызовом для органов госу
дарственной власти в условиях роста цен
и тарифов на товары и услуги первой не
обходимости, что еще больше усугубля
ет положение населения. В связи с этим,
необходимы консолидированные усилия
властей, чтобы создать в ближайшее вре
мя эффективные механизмы для поддер
жки людей, чтобы преодолеть кризис, а
также пересмотреть нормативно-право
вую базу и механизмы по приближению
минимальной заработной платы, мини
мальной пенсии, социальных пособий к
уровню прожиточного минимума.
По данным Национального бюро ста
тистики, уровень годовой инфляции в де
кабре месяце 2016 года (за последние 12
месяцев с декабря 2015 года по декабрь
2016 года)
составил 2,4%,
в том числе на:
продовольственные товары - 2,8%, непро
довольственные товары - 3,2 % и услуги,
оказываемые населению - на 0,5%.
Эволюция цен и тарифов на услуги и товары широкого потребления
в период 2014-2016 годов
аовары и услуги
декабрь 2016г.,
в % в отношении:
декабрь 2015г.,
в % в отношении:
декабрь 2014г.,
в % в отношении:
декабря 2015г.
декабря 2014г.
декабря 2013г.
ВСЕГО
Продукты
друкты
Мясо, мясные препараты
и мясные консервы
Молоко и молочные
продукты
Сахар
Масло растительное
Непродовольственные
товары
Одежда
Обувь
Медикаменты
Горючее
Строительные
материалы
Услуги
коммунальные услуги
Водопровод и
канализация
Электроэнергия
Сетевой натуральный газ
Центральное отопление
Пассажирские перевозки
Общественное питание
По данным Национального бюро ста
тистики, в третьем квартале 2016 года
свободные доходы населения
составили,
в среднем, на одного человека 2080,5 лей
в месяц, а
среднемесячные расходы по
требления
населения составили, в сред
нем, 2200,1 лей на человека. Кроме того,
согласно тому же источнику, среднеме
сячный прожиточный минимум на одного
человека составил 1813,7 лей.
Официальные данные показывают,
что установленный размер среднемесяч
ной пенсии (1278,8 лей) покрывает только
83,9% от среднего прожиточного миниму
ма пенсионеров, установленного в пер
вой половине 2016 года (1523,6 лей). Не
смотря на то, что статистика показывает
увеличение данного уровня в последние
годы (78% - в 2014 г., 81% и 83,9% - в 2015
г. и 2016 г.), средняя пенсия вс] равно не
Общее
количество
получателей
(человек)
из котороых:
Доля
получателей
пенсии от
общего числа
получателей
категории,
Получатели пенсии
квантум пенсий,
которых ниже
установленного
прожиточного
минимума для
(квантум до 1523,60
(человек)
Пенсий, всего
включительно:
Пенсии по достижении
пенсионного возраста
Пенсии по потере
кормильца
Пенсии по выслуге лет
Пенсии некоторых работ-
ников гражданской авиации
Пенсии государственных
служащих
Пенсии депутатов
местные органы власти
Пенсии членов правительства
Пенсии таможенных
работников
Пенсии судей
Пенсии участников
Чернобыльской АЭС
военнослужащих
Пенсии для некоторых
деятелей культуры
достигает прожиточного минимума, уста
новленного для пенсионеров.
Кроме того, статистика Национальной
кассы социального страхования показы
вает, что размер пенсии 78,8% пенсионе
ров ниже прожиточного минимума, уста
новленного для пенсионеров.
Напомним в этом контексте рекомен
дации Комитета ООН по экономическим,
социальным и культурным правам, дан
ные властям нашей страны, об обеспе
чении увеличения размера пенсий, с тем
чтобы размер пенсии соответствовал
адекватному уровню жизни, и в качестве
первого шага, чтобы размер пенсии соот
ветствовал прожиточному минимуму.
Народный адвокат обращает внима
ние на тот факт, что минимальная зара
ботная плата по стране в размере 1000
леев в месяц, установленная с 01 октября
2014 года, не покрывает прожиточный
минимум, установленный для взрослого
трудоспособного человека в среднем зна
чении 1926 лей. Коэффициент покрытия в
этом случае составляет около 52%.
В докладе «Развитие бедности в Ре
спублике Молдова, 2016 год», эксперты
Всемирного Банка подчёркивают, что
«имеются опасения о дальнейшем раз
витии полученных ранее достижений, в
ситуации, когда бедные люди и 40% бед
нейших людей не имеют необходимого
капитала, для того, чтобы двигаться впе
рёд. Медленное развитие сельскохозяй
ственного сектора и ограниченный доступ
к рынкам, рабочие места вне сельского
хозяйства и современные услуги означа
ют, что население сёл значительно бед
нее. Степень обеспечения отоплением,
канализацией и централизированным во
доснабжением значительно ниже среди
населения села (и в рядах бедных и среди
40% беднейшего населения).
В документе также указано, что даль
нейший прогресс в том, что касается со
кращения масштабов бедности и дости
жения общего процветания, сталкивает
ся с огромными рисками, связанными с
долгосрочным финансовым давлением
и повышенными рисками в экономике.
Из-за снижения рождаемости и быстро
развивающейся эмиграции молодого по
коления, население Республики Молдова
сокращается и быстро стареет. В сочета
нии со сниженной занятостью рабочей
силы, основа вкладов в пенсионную сис
тему будет сокращаться, подрывая устой
чивость пенсионной системы и сокращая
охват пенсией людей пенсионного возра
ста. По причине того, что размер пенсии
был малым и часто недостаточным, что
бы предотвратить бедность большинства
пожилых людей, уровень бедности среди
пожилых людей выше, чем в среднем у
населения, таким образом их содержа
ние может стать потенциальной угрозой
экономической безопасности пожилых
людей.
В 2016 году, Законом «О внесении из
менений и дополнений в некоторые зако
нодательные акты» № 290 от 16.12.2016
г.,
внесены изменения в Закон «О государст
венной пенсионной системе» № 156 от
14.10.1998 г..
Проект Закона № 290 не
был представлен Офису народного адво
ката для рассмотрения его соответствия
стандартам в области прав человека.
аакже Национальная конфедерация
профсоюзов Республики Молдова обра
тилась к народному адвокату, в обраще
нии указаны ряд проблем, которые отно
сятся к данной проблематике.
В данном контексте народный адвокат
будет расследовать указанные проблемы
и выскажет свою оценку их соответствия
нормам, с точки зрения соблюдения прав
человека.
В том, что касается социальной помо
щи, и в 2016 году зарегистрированы жа
лобы о непредоставлении услуги «Персо
нальный ассистент» людям, которые име
ют право пользоваться данной услугой,
в соответствии с действующим законо
дательством. Народный адвокат считает
недопустимыми промедления процесса
положительного ответа (до двух лет), ко
торый получают семьи со стороны орга
нов социальной защиты и помощи. аак в
одном случае, по обращению одинокого
незрячего (абсолютного незрячего) че
ловека о предоставлении персонального
ассистента только через два года он полу
чил ответ. Задачей данной услуги является
способствование самостоятельности и ин
теграции лиц с ограниченными возмож
ностями в общество, а также предупре
ждение маргинализации и социальной
изоляции указанных лиц. Расследование
по указанному делу выявило ряд других
проблем. аак было установлено, что на
уровне страны не существует учёта лиц с
ограниченными возможностями, нет об
работанных данных по типу инвалидно
сти, по категориям и проч.. аакой учёт по
зволил бы разработать и внедрить мест
ную стратегию по социальной инклюзии
лиц с ограниченными возможностями, а
также эффективно реализовать меры по
инклюзии программы по социальной по
мощи указанных лиц и их семей.
В этом процессе очень важны монито
ринг и координация деятельности работ
ников сферы социального обеспечения
совместно с территориальной структурой
социальной помощи, что на данный мо
мент осуществляется не лучшим образом.
Взаимодействие социальных работников
с территориальной структурой социаль
ной помощи ограничиваются отправкой
социальной анкеты того человека, кото
рый направил прошение о социальной
помощи, но не прослеживается какое
было принято решение по его делу, с
тем, чтобы если человеку отказано, то, в
случае необходимости, в случае сущест
вования повышенного риска, вмешаться
и помочь ему каким-либо другим путём
(другой социальной услугой, например,
временной услугой).
И в предыдущем году граждане выра
жали недовольство манерой процедурой
оказания социальной помощи/пособия
на отопительный сезон. В расследовании
некоторых дел установлено, что зачастую
заявители не информируются о принятом
решении о предоставлении или непредо
ставлении социальной помощи/пособия
на отопительный сезон, о причинах дан
ного решения, его обоснования, а также о
способах и путях его обжалования.
В свете вышеизложенного, народный
адвокат призывает компетентные органы
приложить все усилия для мониторинга
указанных проблем и найти эффективные
решения для каждого конкретного случая.
Народный адвокат приветствовал вне
сение дополнений в арудовой кодекс, а
именно статьи 124
, которая устанавлива
ет предоставление отпуска по отцовству,
продолжительностью 14 календарных
дней, с целью обеспечения фактического
участия отца в уходе за новорождённым
ребёнком, а также выплачиваемого из
фонда социального страхования пособия
по отцовству.
Отпуск по отцовству позво
ляет родителям обеспечить необходимый
уход новорождённому ребёнку, что явля
ется преимуществом для ребёнка. В то же
время, особенно важно, чтобы органы
власти обеспечивали своевременное вы
полнение положений закона. Задержка
принятия механизма реализации закона
вызвала недовольство среди бенефици
ариев. К народному адвокату обратились
отцы, которые, получив отпуск по отцовст
ву, одновременно со вступлением в силу
закона, не смогли получить и установлен
ное пособие по отцовству. Положение
об условиях установления, исчислении и
выплате отцовского пособия по уходу за
ребёнком было принято в ноябре (через
примерно шести месяцев после вступле
ния в силу закона).
РЕКОМЕНДАЦИИ:
Ратифицировать дакультативный про
токол к Международному пакту об
экономических, социальных и куль
турных правах;
Пересмотреть механизмы индекса
ции/компенсации доходов населения
связанные с ростом цен и тарифов на
товары и услуги и определить рыча
ги для оказания помощи населению,
особенно уязвимым группам населе
Оптимизировать управление людски
ми ресурсами в сфере социальной
Обеспечить выполнение положений
законодательства по социальной за
щите, в том числе своевременной раз
работкой механизмов реализации.
СОБЛЮДЕНИЕ ПРАВ ЛЮДЕЙ
С ОГРАНИЧЕННмМИ
ВОЗМОЯНОСасМИ
При ратификации
Конвенции ООН
о правах инвалидов, Молдова обязалась
выполнять её положения путём приве
дения в соответствие национального
законодательства и практики, а также
поощрения и защиты прав и интересов
людей с ограниченными возможностями.
Конвенция о правах инвалидов устанав
ливает новую парадигму понятия ограни
чение возможностей, которая основана
на социальной модели. Несмотря на то,
что прошло уже шесть лет с момента ра
тификации данного документа, статья 51
Конституции содержит термин «persoană
handicapată», который является дискри
минационным и устаревшим. Кроме того,
формулировка положения настоящей
статьи выявляет покровительственный и
медицинский характер ограничения воз
можностей.
Народный адвокат вновь, как и в пре
дыдущие годы, рекомендует внести по
правки в статью 51 Конституции
, с це
лью в соответствие со стандартами Кон
венции ООН о правах инвалидов, путём
замены понятия «persoane handicapate»
(пер. инвалиды)
на понятие «persoane cu
dizabilități»
(пер. люди с ограниченными
возможностями),
а также парадигмы
подхода к людям с ограниченными воз
можностями - от медицинской к инклю
зивной модели.
В том же ключе, народный адвокат
высказал свою положительную оценку
Ратифицирована Республикой Молдова Зако
ном №166 от 09.07.2010 г..
Ar�colul 51. Protecţia persoanelor handicapate
(1) Persoanele handicapate bene�ciază de o
protecţie specială din partea întregii societăţi. Statul
asigură pentru ele condiţii normale de tratament,
de readaptare, de învățământ, de instruire şi de
integrare socială.
(2) Nimeni nu poate � supus nici unui tratament
medical forţat, decât în cazurile prevăzute de lege.
прогресса в продвижении политики, в об
ласти разработки программ, ориентиро
ванных на международные стандарты в
том, что касается людей с ограниченными
возможностями, но считает, что существу
ют ещё недостатки с точки зрения эффек
тивной реализации положений законода
тельства.
Закон о социальной интеграции лиц
с ограниченными возможностями уста
навливает нормативную базу для служб
социальной защиты, в соответствии с
международными стандартами по соци
альной интеграции людей с ограничен
ными возможностями. Закон гарантирует
равные права для людей с ограничен
ными возможностями, как и для других
граждан, таких как право на: социальную
защиту, охрану здоровья, реабилитацию,
образование, занятость, участие в обще
ственной жизни, здоровую окружающую
среду, транспорт, технологии и информа
ционные системы, коммуникации и дру
гие общедоступные услуги. Реализация
положений данного закона до сих пор
затруднено, по причине отсутствия эф
фективных механизмов его реализации,
влияющих на качество жизни людей с ог
раниченными возможностями.
Утверждение набора показателей по
мониторингу осуществления Конвенции
ООН о правах инвалидов
, по мнению
народного адвоката, является важным
шагом, который позволит государству для
оценки прогресса в обеспечении прав
лиц с ограниченными возможностями, а
также определить приоритетные области
вмешательства.
Стоит также отметить, что после за
вершения реализации Стратегии соци
альной интеграции
лиц с ограниченными
возможностями (2010–2013 гг.) другой
стратегический документ в этой области
утвержден не был.
В связи с этим народный адвокат ре
комендовал Правительству сосредото
Постановление Правительства Республики
Молдова № 1033 от 08.09.2016 г. «Об утвержде
нии Ряда показателей для мониторинга
реализа
ции Конвенции ООН о правах инвалидов».
чить свою деятельность на следующих
областях: доступность, участие, равенст
во, занятость, образование и профессио
нальная подготовка, социальная защита,
здравоохранение, статистика и сбор дан
ных. По словам омбудсмена, документ
по политике должен содержать меры
по адаптации системы скорой помощи с
тем, чтобы стать доступным к для людей
с ограниченными возможностями; уста
новление минимальных стандартов и
разработку инструкций для доступа к об
щественному транспорту; создание служб
поддержки для обеспечения осуществле
ния правоспособности; для реализации
кампаний по повышению осведомленно
сти и информированности общественно
сти, по борьбе со стереотипами и поощ
рению полноправного участия людей с
ограниченными возможностями в жизни
общества, а также по поэтапной дезин
ституционализации людей с ограничен
ными возможностями, которые находятся
в специализированных учреждениях, при
разработке специфических услуг для дан
ной категории людей.
В последние годы, народный адво
кат постоянно занимался проблемами, с
которыми сталкиваются люди с ограни
ченными возможностями. После консуль
таций с гражданским обществом, рабо
тающим в области защиты прав людей с
ограниченными возможностями, народ
ный адвокат создал,
при своём офисе,
Совет экспертов, в состав которого вошли
люди с ограниченными возможностями
и представители неправительственных
организаций, которые занимаются про
блематикой людей с ограниченными воз
можностями. Совет экспертов был создан
в соответствии со ст. 34 Закона «О народ
ном адвокате (омбудсмене)» № 52 от
03.04.2014 г. и статьи 10 Закона «О соци
альной интеграции людей с ограниченны
ми возможностями» № 60 30.03.2012
г..
Задачей Совета является предоставле
ние консультаций и помощи омбудсмену
в мониторинге реализации положений
Распоряжение народного адвоката № 01-
09/16,от 30.05.2016 г..
Конвенции ООН о правах инвалидов, а
также продвижение и защита прав лиц с
ограниченными возможностями
Статья 33 Конвенции ООН о правах
инвалидов предусматривает проведение
на уровне страны мониторинга по реали
зации Конвенции. Однако до настояще
го времени не был официально создан
независимый механизм по поощрению,
защите и мониторингу реализации Кон
венции, в соответствии с пунктами 2 и 3
статьи 33 указанного документа.
Народный адвокат приветствует из
менения нормативной базы по правам
людей с ограниченными возможностями,
внесенные утверждением Закона № 201
от 07.28.2016 г.
, которыми был укреп
лён механизм защиты и реализации прав
людей с ограниченными возможностями.
Однако, предложение о внесении изме
нений в Кодекс о выборах, который пре
доставил бы людям с психическими рас
стройствами право голоса, был исключён
из указанного проекта закона.
По указанной причине, народный ад
вокат направил на 06.10.2016 г. в Парла
мент Республики Молдова обращение от
своего имени, а также от имени членов
Совета экспертов, созданного при Офисе
народного адвоката, в котором рекомен
довал начать процесс внесения изме
нений в Кодекс о выборах с тем, чтобы
гарантировать право голоса всем людям,
в том числе недееспособным. Впоследст
вии, Парламентская комиссия по вопро
сам права, назначениям и иммунитету
решила привлечь Министерство юстиции
к разработке предлагаемых поправок в
Кодекс о выборах.
Народный адвокат, совместно с члена
ми Совета экспертов, также рекомендо
вал предпринять меры по обеспечению
условий доступности для людей с огра
ниченными возможностями на местном
h�p://ombudsman.md/ro/content/consiliul-
de-exper�-pentru-monitorizarea-implementarii-
conven�ei-onu-privind-drepturile.
Закон «О внесении изменений и дополне
ний
в некоторые законодательные акты, №201 от
28.07.2016 г..
. Приоритетом для 2017 года, в
деятельности народного адвоката и чле
нов Совета экспертов, станет продвиже
ние на национальном уровне положений
по обеспечению доступности для людей с
ограниченными возможностями.
Одновременно, в течение 2016 года
народный адвокат получил заявления от
людей с ограниченными возможностями,
а также от общественных организаций и
НПО о том, что люди с ограниченными
возможностями по-прежнему сталки
ваются с серьёзными препятствиями на
пути полной реализации прав человека.
В 2016 году не удалось найти эффек
тивное решение многих проблем, кото
рые поднимались и в предыдущие годы,
связанных с: ограниченным доступом лю
дей с ограниченными возможностями к
социальной инфраструктуре, к транспор
ту, информационной среде; существую
щими трудностями в реализации права на
доступ к правосудию и обеспечению ра
венства; барьерами в реализации избира
тельных прав и права на труд; отсутстви
ем социальных услуг по месту жительства
людей с ограниченными возможностями
и несоответствием уровня социальных
выплат прожиточному минимуму.
Законодательство содержит обяза
тельство государственных органов по
обеспечению доступа доступности для
людей с ограниченными возможностями
к социальной инфраструктуре, транспорт
ным средствам, объектам культуры и ту
ризма, к спортивным комплексам (спор
тивным залам), к информации, путём
доступа ко всем средствам информации,
однако предпринятые меры не способст
вовали в надлежащей степени измене
ниям в области обеспечения доступа для
людей с ограниченными возможностями.
Из-за полного отсутствия или неадек
ватного обеспечения доступа к государст
венным учреждениям, к домам, а также
недоступности общественного городского
и междугороднего транспорта, включая
услуги такси, люди с нарушениями слуха
Письмо №06-6/1 от 28.10.2016 г., направленное
примару сели еаджимус, района Кэушень.
и зрения или с заболеваниями опорно-
двигательного аппарата остаются изоли
рованными в своих домах или беспомощ
ными, потому что их движение зависит от
других.
По мнению неправительственных ор
ганизаций по защите прав лиц с ограни
ченными возможностями, специальные
нормативные акты, утверждённые Ми
нистерством регионального развития и
строительства, не соответствуют между
народным стандартам, особенно в от
ношении людей с нарушениями зрения.
Более того, подразделения указанного
министерства не установили механизм
мониторинга соблюдения стандартов до
ступности для людей с ограниченными
возможностями.
Доступ к информации для людей с
сенсорными нарушениями ограничен
тел