Fiecare a doua persoana descarca file-uri multimedia, totodata doar 7% din utilizatori acceseaza Internet-ul in El este tentat sa cunoasca, sa descopere, sa exploreze noi culturi exprimate prin muzica, dans, traditii si obiceiuri.


Чтобы посмотреть этот PDF файл с форматированием и разметкой, скачайте его и откройте на своем компьютере.
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



0



































Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



1

ISSN

1875
-
2723







B
B
u
u
l
l
e
e
t
t
i
i
n
n
u
u
l
l


Ş
Ş
t
t
i
i
i
i
n
n
Ш
Ш
i
i
f
f
i
i
c
c




al Universităţii de Stat


„Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul





ediţie semestrială



seria

ŞTIINŢE ECONOMICE




1(9)

2013


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



2

CUPRIN
S:




NOVIKOVA N. L.,
STATE REGULATION OF

ENTITIES’S ECONOMIC INTERESTS
AS A FACTOR OF BALANCE
………………………………………...
..................


3

DOGA
-
MÎRZAC MARIANA,
CRITERII E EFINIRE A BUSINESSULUI MIC ŞI
MIJLOCIU CA CATEGORIE ECONOMICĂ
………………………...
..................
.


6

MIRON

OXANA,


NEDELCU

ANA,

D
ONEA

SOFIA,

LUNGU RITA,

ASPECTELE
FINANCIARE ALE ACORĂRII STATUTULUI E MUNICIPIU ORAŞULUI CAHUL
.



17

BÎRLEA SVETLANA,
COMERŢUL ELECTRONIC
-

EZVOLTARE ŞI PERSPECTIVE
ÎN COMERŢUL MOERN AL ÎNTREPRINERILOR IN RAIONUL CAHUL
...


28

POPA ANDREI,
TEND
INŢELE EZVOLTĂRII ECONOMIEI RAIONULUI CAHUL ÎN
CONIŢIILE CONCURENŢEI REGIONALE.........................................................

40


ROŞCA
-
SAURSCHI LIUMILA, ZARIŞNEAC NATALIA, ANTOHI LIUMILA
,
ROLUL CLUSTERELOR ÎN EZVOLTAREA REGIONALĂ
........
..
........................


4
8

MIHAILUC OLESEA, NONI

LUMILA, CRESTENCO NATALIA, GÂRNEŢ SLAVIC
,

LOCUL ŞI ROLUL FESTIVALURILOR

ÎN PROMOVAREA

ŞI
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC IN RAIONUL CAHUL

......



6
7

ПАРМАКЛИ Д. М.,
ПРОБЛЕМЫ

ЭФФЕКТИВНОГО И
СПОЛЬЗОВАНИЯ
ЗЕМЕЛЬНЫХ РЕСУРСОВ КАГУЛЬСКОГО РАЙОНА

И ПУТИ ИХ РЕШЕНИЯ
..



7
8

УДАЛОВ Ф.Е.
,
АЛЕХИНА О.Ф.
,
ВОРОНОВ Н.А.,
ФОРМИРОВАНИЕ
ЭФФЕКТИВНОЙ МОДЕЛИ РЕАЛИЗАЦИИ ИННОВАЦИОННЫХ
ПРОЦЕССОВ НА МАШИНО
-
СТРОИТЕЛЬНЫХ ПРЕДПРИЯТИЯХ
..............



8
7

МУЗЫКА П.М
.,

ШУ
ЛЬСКИЙ А.Н
.,
КООПЕРАЦИЯ В СФЕРА
Х АГРАРНОГО
ПРЕДПРИНИМАТЕЛЬСТВА

УКРАИНЫ
……………………………...
............


9
7

МАТВЕЙЧУК Л.А.,
АВТОМАТИЧЕСКОЕ ВОЗМЕЩЕНИЕ НАЛОГА НА
ДОБАВЛЕННУЮ СТОИМОСТЬ В УКРАИНЕ
…………………………
...........


10
5

ЖИДЯК А.Р.
БЮДЖЕТНАЯ ПОДДЕРЖКА В СИСТЕМЕ

ГОСУДАРСТВЕННОГО
РЕГУЛИРОВАНИЯ РАЗВИТИЯ АГРАРНОГО ПРОИЗВОДСТВА

...............


1
09

















Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



3

STATE REGULATION OF ENTITIES’S ECONOMIC INTERESTS AS
A FACTOR OF BALANCE


NOVIKOVA N.L.

PhD, Associate Professor

Researcher of the National Scientific

C
entre "Institute of Agricultural Economics»


National Academy of Agrarian Sciences of Ukraine


Abstract:

The article considers the issue of state regulation of entities’ system
economic interest. Economic interests should be realized through satisfying the

need of
radically reorganizing the system of industrial relations, which simultaneously
socializes employment.

Keywords:

economic interests, government regulation of the economy, needs,
entrepreneurship.


Introduction.

At the present stage of economic pro
gress there is a
development of the market system and the entrepreneurship towards the growth of
post
-
industrial economy, which is characterized by a significant decline in the value of
social property of the means of production. Due to the perfection of t
he latter, which
requires intellectual labor and creative approach to their use. New qualitative features
appears in property of relations, economic forms and social organization of production.

Statement of the problem.

Satisfying of primary material needs

leads to the
socialization of economic interests, deployment spiritual needs. Under these conditions
economic interests should be provided (realized) by satisfying the need for radically
restructuring the industrial relations system, which simultaneously
socializes
employment.

It is important for the system of economic interests to be regulated. It can not
do without government intervention (regulation).

Analysis of recent investigations and publications.

Studying the questions
about regulation of entitie
s’ economic interests is perfomed by a huge number of
scholars, including domestic M.

I.

Malik, L.

Moldovan, V.

Zinovchuk, J.

A.

Lupenko,
P.

T.

Sabluk, V.

G.

Andrijchuk, V.

Yurchyshyn, O.

N.

Mogilny and others. According
to these scientists in the develop
ment of the domestic agricultural sector government
regulation of entities’ economic interest is one of the problems of regulatory
mechanisms, but its development is very necessary step toward creating an organized
nopolized distribution channels of
agricultural products.

Statement of the main results of the study.

First of all we speak about
various entities’ interests that don’t find
common direction in their actions or these
actions contflict to the public needs. It means that the national economic interest is
economy, but also through using tra
ditional administrative instruments of economic
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



4

control

[1]. In addition, the public economic interest is imagined as a social objective
orientation form of general harmonization activities both of social interests and
implement its own (public) interests.

Therefore, necessity public recognition of the
individual, providing equal opportunities for all to implement interesting professional
work, preventing sharp social stratification and the creation of other so
cial and
economic values

(the importance of which is growing) are increasing. Essentially it
means strengthening materialistic type of identity associated with the provision of
guaranteed survival, decent satisfaction of their physical and social needs a
s internal
components of the national economic interest.

State and public interests can be represented as a ratio form and content [2].
-
regulation
clear definition of the role and place of common needs in activities of institutional,
participation in this process is prac
mechanism and in particular where they work more efficiently.

State participation in the implementation of national economic interest due to
its objective meaning and value in social reproduction. Indeed, the
existence of this
interest doesn’t depend on the fact of perception, awareness, or relation to it by any
entities. World experience shows that it is impossible to implement national economic
interest under conditions of political instability and weak gover
nment development [3].
The problem is further complicated if in essence the latter is deformed and becomes a
reflection of individual authorities’ power without good reason for that, namely
without legitimacy and public confidence.

In the development of a
model. The current neoliberal orientation should be complimented by set criteria and
priorities, social value system whic
h are understandable for all carriers of economic
interests and would allow more clearly identifiable personal interest in the individual
y economic behavior and moral values
of the people,
their national identity.

set of objective connections and relationships that are formed and self
-
reproducing in
the awareness

necessity of satisfaction the entities’ needs of and using the appropriate
mechanisms for their implementation that depend on level of civilization attained) acts
ec
onomy is not only generating mechanisms of self
-
regulation of industrial relations,
but also for their high level of development leads to conscious regulation of economic
and social spheres. Implementation of socio
-
economic policy is impossible without
sta
te regulation of production and social relations at the national level, coordination of
interests, goals and needs of all economic entities. Private economic interests are
th
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



5

common interests of economic entities. Common interests are realized only through
interdependence and necessity of entities’ interest in each other.

Describing the national economic interest in interaction with other extensive
system of economic intere
sts, we must proceed with a clear sound position to develop
its content not only in the long term, but also in short
-
term, taking into account the
specific characteristic for a specific attributes. And it would be wrong to say that wihin
the latter the nat
ional economic interest is characterized by uncertainty which is
externally determined complexity, diversity and mobility of various economic
processes and phenomena. Otherwise, it would mean
the loss of monistic idea of
national economic interest in the strategic long
-
term, substitute its private interests and
narrow for a real feasibility [6].

In turn, the solution of multifaceted conflicts of interest is related to the
analysis of subject
-
object structure of economic relations. Moreover, entities (carriers
of economic interests) have different sources of functioning. It depends on their
relation to property and homekeeping, participation in the social division of labor,
production and

conga
gement

of economic processes.

Conclusions.

interests are inseparable, are the cause of each other, form a holistic system. As a
result of this there is the actual process of enrichment: private e
conomic interests are
essential expression in the formation of a balanced social and economic policy.


REFERENCES
:


1.

Economic Encyclopedia: Tom 3 / / By edition S.V.Mocher
ny.
-

K.: Publishing
House "Academy", 2010.
-

T. 3.
-

952 p.

2.

Zdravomyslov A.G. Needs. Interests. Values.
-

M., Politizdat, 1986.
-

221 p.

3.

Kant I. Critique of practical mind / / Moscow, 1965.
-

T. 4.
-

Part 1.
-

P. 313
-
501.

4.

V. Kulikov The question of the n
ature and structure of interest / / Economic
Science, 2010.
-

№ 7.
-

P. 20
-
27.

5.

Karl Marx Economic Manuscripts of 1857
-
1861 years / / K. Marx and F. Engels,
Works.
-

K. Politvydav of Ukraine, 1964.
-

T. 46.
-

Part 1.
-

P. 3
-
44.

6.

A. Marshall, Principles of e
conomics: abstract of textbook / V.M. Feschenko
(referent
-
redactor).
-

K. ADS "UMKCentre", 2009.
-

216 p.










Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



6

CRITERII DE DEFINIRE A BUSINESSULUI MIC
Ș
I MIJLOCIU CA
CATEGORIE ECONOMICĂ


DOGA
-
MÎRZAC MARIANA,

doctor în economie, conf. univ.,


Universit
atea de Stat din
Moldova



Abstract
:
With the emergence and assertion of small and medium business in
economies that are in the process of developing
,

a new phenomenon and a central
component of any program of economic reform, accepting a global perspectiv
e on the
phenomenon, represents an essential condition to achieve a relevant research.

A central point of departure in research problems of small and medium
enterprises presents how they are defined, comparing definitions, the role of this type
of business

and health policies in different countries and that type of business impact
analysis macroeconomic structure.

Abstract:

În condiţiile în care apariţia şi afirmarea activităţii întreprinderilor
mici şi mijlocii în economiile ce sunt pe cale de dezvoltare r
eprezintă un fenomen nou
şi o componentă centrală a oricărui program de reformă economică, adoptarea unei
perspective globale asupra fenomenului, atât din motivul triplu de economie, cât şi din
cel al conexiunilor presupuse de existenţa lui la nivel micro
-

şi macroeconomic,
reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unei cercetări pertinente.

Un punct central de plecare în cercetarea problematicii întreprinderilor
businessului mic şi mijlociu îl prezintă modul în care acestea sunt definite, comparare
a
definiţiilor, a rolului acestui tip de întreprindere şi a politicilor de asistenţă în diferite
ţări ale lumii, precum şi analiza impactului anumitor tipuri de întreprinderi asupra
structurii macroeconomice.

Key words
:
small and

medium

business, small and

medium enterprises,
c
lassification of enterprise.

Cuvinte chee
:
business mic şi mijlociu, întreprinderi mici şi mijlocii, criterii
de clasificare a întreprinderilor.


În prezent, în toate

ţ
ările lumii, dar mai ales în cele dezvoltate din punct de
vedere e
conomic, cu un sistem legislativ clar şi stabil, în care pia
ț
a este singurul arbitru
din economie, în care ini
ț
iativa privată este încurajată, se apreciază că principala
modalitate de dezvoltare o reprezintă şi o va reprezenta în continuare, cre
ş
terea
impo
rtan
ț
ei, rolului şi ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în ansamblul
economiilor na
ţ
ionale [3].

O economie dezvoltată nu înseamnă altceva decît întreprinderi sănătoase,
business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea noilor tehnologii ş
i cel mai
important un consumator cu putere mare de cumpărare. Consumatorul nu este altcineva
decît clasa medie, care în ţările dezvoltate sunt întreprinzătorii privaţi, oameni care au
afaceri proprii mici şi mijlocii.


În condiţiile relaţiilor de piaţă î
n centrul activităţii economice se află
întreprinderea


veriga principală a întregii economii naţionale. Anume la nivelul
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



7

întreprinderii se creează produsele utilizate de societate şi se prestează serviciile
necesare.

În prezent cu o deosebită importanţă

se atrage atenţia întreprinderilor mici şi
mijlocii, a căror existenţă în structura economică a unei ţări, este absolut
indispensabilă. Se ştie că ele au reprezintat dintotdeauna un rol deosebit în viaţa
economică şi socială a societăţii, aflîndu
-
se la ba
za revigorării multor economii.

Primele relatări despre businessul mic au apărut, în timpurile cînd bancherii
acordau împrumuturi în bani, achiziţionând dobânda. e atunci întreprinzătorii au
început să
-
şi realizeze producţia şi serviciile lor consumatori
lor.

În condiţiile în care apariţia şi afirmarea activităţii întreprinderilor mici şi
mijlocii în economiile ce sunt pe cale de dezvoltare reprezintă un fenomen nou şi o
componentă centrală a oricărui program de reformă economică, adoptarea unei
perspecti
ve globale asupra fenomenului, atât din motivul triplu de economie, cât şi din
cel al conexiunilor presupuse de existenţa lui la nivel micro
-

şi macroeconomic,
reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unei cercetări pertinente.

Un punct central de

plecare în cercetarea problematicii întreprinderilor
businessului mic
ș
i mijlociu îl prezintă modul în care acestea sunt definite, compararea
definiţiilor, a rolului acestui tip de întreprindere şi a politicilor de asistenţă în diferite
ţări ale lumii, pr
ecum şi analiza impactului anumitor tipuri de întreprinderi asupra
structurii macroeconomice. La nivel microeconomic cercetarea vizează analiza
modului în care acestea sunt conduse, se dezvoltă şi se integrează în circuitul economic
naţional şi internaţion
al.

În urmă cu aproape două decenii s
-
a depus efort pentru definirea IMM
-
urilor
ajungîndu
-
se la circa cincizeci definiţii. Unele dintre acestea nu sunt definiţii ci doar
discuţii în jurul conceptului de definire a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Fonda
torul teoriei businessului mic se consideră
Richard Cantillon

(
1680


1734), economistul francez din secolul al XVIII
-
lea, care a introdus în circulaţie
noţiunea ştiinţific
-
argumentată „antreprenoriat”. Clasicii economiei politice
Adam
Smith

(1723


1790 ş
i
Jean Baptiste Say

din secolul al XIX
-
lea înţelegeau o legătură
directă între businessul mic şi antreprenoriat [14].


Joseph Schumpeter

(
1883

1950)

men
ț
ionează că „Businessul reprezintă
pentru economie ceea ce sîngele este pentru organismul omenesc, el
pune în mişcare
întregul angrenaj economic, în toate ramurile productive, cu mari efecte benefice în
ramurile social
-
culturale” [22].

eosebit de actuale sunt concluziile savanţilor anilor ’90 cu privire la rolul
businessului mic în procesul reformelor eco
nomice ce ţin de tranziţia la economia de
piaţă [2].

Businessul mic crează premise pentru o îmbinare perfectă a bunăstării şi
libertăţii, în special în ţările nu prea bogate şi cele în curs de dezvoltare. [12]

Astf
e
l,

în vi
z
iunea economistului

a
me
r
ic
a
n

Pet
er Ferdinand Drucker

(1909
-
2005),

micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al cre şterii economice”. Micile
afaceri contribuie în bună măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale oricărei
economii na
ț
ionale [4].

În lucrarea sa

Businessu
l mic în Republica Moldova: probleme şi
perspective”, 
-
na
Valentina Veveriţă

propune următoarea defini
ț
ie:

Drept subiect al
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



8

micului business se poate considera întreprinderea cu un număr limitat de angajaţi, care
ază concomitant şi funcţia de manager
manageri al întreprinderii” [20].

În opinia
Danielei Dascaliuc
, businessul mic şi mijlociu reprezintă o
modalitate de organizare a activităţii economice, caracterizate prin parametric mode
ş
ti
ai cifrei de afaceri, pe
rsonalului, volumului activelor etc. stabiliţi cert legislative în
fiecare ţară [5].

Conform lucrării ştiinţifice

ezvoltarea întreprinderilor mici în Ucraina”,
cercetătoarea
Olga
Ş
amanscaia

menţionează că,
Întreprinderile mici reprezintă unul
dintre elem
entele componente a sistemului economic de tip comercial care o asigură cu
activitate inovatoare
şi

sus
ț
ine mediul concure
ţ
ial
[17]
.

Tatiana Grişcova

susţine că, în prezent, antreprenoriatul mic este o parte
integrală a unui sistem economic de piaţă, care
determină rata creşterii economice,
promovează dezvoltarea inovaţiilor şi tehnologiilor, asigurarea şi acumularea
veniturilor fiscale

prin crearea noilor locuri de muncă suplimentare, astfel confirmînd
eficienţa şi durabilitatea sa în dezvoltarea rapidă a

condiţiilor de piaţă


[11].

Savantul rus
Vadim Utchin

consideră că: „Antreprenoriatul mic
, ca un sector
anumit al economiei, formează
şi
dezvoltă clasa de mijloc
şi

prezintă factorul
-
cheie
pentru stabilitatea oricărei societă
ţ
i”

[18].

„Businessul mic repr
ezintă o activitate desfăşurată de către subiecţii ce
formează economia de piaţă, în anumite condiţii prevăzute de lege şi criteriile care
constituie esenţa acestui concept

, remarcă
R.Sidorchuk
.

Scopul IMM
-
urilor este
creşterea locurilor de muncă, precum

nu numai a încadra oamenii în cîmpul muncii dar
şi posibilitatea de a creşte resursele umane ale ţării [26].

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă eşalonul sectorul cel mai numeros
şi important al întreprinderilor, îndeplinind multiple func
ț
ii eco
nomice, tehnice şi
sociale [9].

Într
-
o concepţie largă IMM
-
urile sunt definite ca: „entităţi independente din
punct de vedere juridic şi financiar, care îşi desfăşoară activitatea în toate sectoarele de
activităţi, fiind create de un număr mic de întreprin
zători care se implică în activităţile
managementului lor, pot purta răspunderea tuturor funcţiunilor şi au în subordine un
număr relativ mic de salariaţi ”[10].

În general o întreprindere mică sau mijlocie este reprezentată de un sistem
creat de obicei d
e un întreprinzător sau un număr redus de întreprinzători particulari şi
în care se produc bunuri, se elaborează lucrări sau se prestează servicii destinate
vînzării [3],

re
ma
rc
ă

a
uto
r
ul citat.

Svetlana Mironov

în lucrarea sa afirmă că

întreprinderea re
dă afacerii statut
legal şi o formă organizatorico
-
juridică, iar afacerea


ca activitate economică
caracterizată prin diverşi indicatori cantitativi şi calitativi


redă întreprinderii
dimensiune mică, mijlocie sau mare. La rîndul său afacerea redă caract
eristicile
dimensionale ale acesteia. Precum şi în cazul întreprinderilor care practică mai multe
genuri de activitate afaceri, caracteristicile sumare ale acestora, dimensionează
întreprinderea ca fiind mică sau mijlocie” [13].

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



9

În teoria economică nu e
xistă o definire universală a businessului mic, lipsind
criteriul unic acceptat, iar în practică fiecare ţară îşi stabileşte independent standardele,
criteriile conform legislaţiei în vigoare, ce trebuie să fie îndeplinite de o afacere ca să
fie considerat
ă mică. e exemplu
,

în ţările anglo
-
saxone este utilizat termenul de
„business mic”, pe cînd în Japonia şi ţările Europei occidentale cel de „întreprindere
mică şi mijlocie”.

Însă indiferent de termenul utilizat, în definirea businessului mic există:

1.
Criteriu cantitativ

ce include: numărul angaja
ț
ilor; numărul angaja
ț
ilor pe
domenii de activitate; capitalul propriu sau totalitatea investiţiilor de
capital estimate de investitori; volumul anual al vînzărilor; totalitatea
fondurilor fixe sau resurselor d
isponibile, ce sunt în proprietatea
întreprinderii maşini, utilaje, pămînt, stocuri de mărfuri şi materiale

2.
Criteriu calitativ

cu componentele: conducerea unică; aria de activitate;
utilizarea inova
ț
iilor; rela
ț
iile cu clien
ț
ii; criteriu
l de independen
ţ
ă [15].

definirea întreprinderilor mici şi mijlocii, se explică prin faptul că nici unul din
criteriile men
ț
ionate nu permite definirea completă a businessului mic
ș
i
mijlociu.
Totuşi în corespundere cu aceşti factori care pot fi uşor determinaţi, percepuţi,
comparabili şi accesibili, se defineşte şi businessul mic din Republica Moldova [21].

Cu toate că, în literatura de specialitate se dezbat diverse opinii privind
c
riteriile de identificare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, practica
economică necesită semne exacte, strict delimitate de referire a întreprinderilor la
categoria întreprindere mică.

În acest sens rolul decisiv revine legislaţiei naţionale,

care reieşind din
particularităţile şi tradiţiile autohtone în mod cert şi univoc, strict şi riguros stabileşte
criteriile de referire a întreprinderilor la categoria întreprindere mică sau mijlocie.

Conform
L
egii Republicii Moldova

№ 206
-
XVI din 07.07.
2006


C
u privire la
susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii”, sectorul ÎMM cuprinde trei categorii de
agenţi economici, clasificaţi în baza a trei indicatori: numărul angajaţilor, volumul
anual al vînzărilor, valoarea de bilanţ a activelor.

Clasi
ficarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ţinînd cont de prevederile legii
menţionate este prezentată în
Figura
1
.

Conform Legii, s
egmentul întreprinderil
or businessului mic şi mijlociu

reprezintă o activitate antreprenorială realizată de întreprinderile
micro, mici şi mijlocii
în cadrul cărora activează cel mult 249 angajaţi şi respectiv suma anuală a vînzărilor
nete şi a valorii de bilanţ a activelor nu depăşeşte plafonul de 50 milioane lei.

Precizăm faptul că
,

în alte ţări sau regiuni economice ale lum
ii, se utilizează
diferite criterii pentru definirea IMM
-
urilor ce le putem observa în
Tabelul 1
.

În SUA, definirea businesului mic poate fi reprezentată prin două variante:

1. „businessul mic este o întreprindere independent posedată, condusă şi care
nu
poate fi dominantă în domeniul în care activează” [6].

2. „întreprinderea la care managerii sunt proprietari şi capitalul este oferit tot
de proprietari aparţine afacerilor mici, adică micului business” [7].

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



10



Sursa : elaborat de autor în baza Legii № 20
6
-
XVI din 07.07.2006


Figura 1
.

Clasificarea întreprinderilor în Republica Moldova în dependenţă de
criteriile cantitative



Pe lângă celelalte definiţii folosite, în SUA mai există una care se bazează, în
principal, pe două criterii:

1


numărul persoanel
or angajate;

2


volumul anual al vânzărilor pe domenii de activitate.



Tabelul 1


Criterii folosite la defin
irea businessului mic aplicate î
n diferite ţ
ă
ri


Ţara

Numгrul
angaja
ţ
ilor

Cifra de
afaceri

Dome
niul de
activitate

Mгrimea
activelor

Australia

x




Danemarca

x




Fran
ţ
a

x

x


x

Germania

x

x


x

Italia

x



x

Spania

x

x


x

Marea Britanie

x

x


x

Rom
â
nia

x

x


x

Moldova

x

x



Ucraina

x

x



Rusia

x


x


Japonia

x

x

x


SUA

x

x

x


Sursa: [15,p.13
]


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



11

ar businessul mic nu poate fi tratat numai ca o caracteristică a mărimii firmei
întreprinderii, deoarece în definirea lui sunt reflectaţi parametrii cantitativi şi
calitativi ai întreprinderii.

Printre caracteristicile cantitative cel mai frecvent es
te utilizat criteriul
numărului de angajaţi ai întreprinderii. Totu
ş
i, оn pofida avantajelor oferite de criteriul
men
ţ
ionat, mul
ţ
i cercet
ă
tori, printre care
ş
i americanul
Peter
F.
Drucker
, consider
ă

c
ă

num
ă
rul angaja
ţ
ilor „nu caracterizeaz
ă

dec
â
t un aspect

al businessului”
,

pentru a
â
t de mare sau mic
ă

este compania e nevoie de a examina o totalitate de
factori, cei de baz
ă

fiind: num
ă
rul angaja
ţ
ilor, volumul v
î
nz
ă
rilor, valoarea ad
ă
ugat
ă

(unde este aplicat
ă
), complexitatea
ş
i diversitatea produs
elor, num
ă
rul pie
ţ
elor,

Lista criteriilor cantitative
ş
i importan
ţ
a aplicării lor depinde de posibilităţile
statului de a susţine businessul mic
ş
i mijlociu: cu cît posibilităţile sunt mai mari, cu
atît valorile parametrilo
r cantitativi sunt mai înalte. În anumit context s
-
ar părea că
acest indicator este cel mai precis, însă în diferite ţări el diferă de la o ţară la alta. [19].


Agen
ţ
ia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor MIGA
şi

Corporaţia de
Finanţare Interna
ţională

(IFC) definesc
întreprinderile mici

în felul următor: numărul
angaja
ţ
ilor nu mai mult de 50, valoarea activelor totale
şi

valoarea vănzărilor anual să
nu depăşească 3mln dolari. Referitor la
întreprinderile de categoria medie

sunt
următoarele condi
ţ
ii: numărul persoanelor implicate în activitatea înteprinderii să nu
depăşească 300 angaja
ţ
i, iar activele total şi valoarea vănzărilor anual să nu depăşească
15mln dolari.

Cooperarea Economică din Asia
-
Pacific (
APEC defineşte IMM
-
urile ca
întreprinderi
cu numărul personalului mai puţin de 100, din care, o întreprindere de
dimensiuni medii se încadrează între 20 şi 99 persoane, una mica are între 5 şi 19, iar o
microîntreprindere angajează mai puţin decît 5 angajati, incluzînd în acest număr în
calitate

de angajat managerul.

Organizaţia Na
ţ
iunilor Unite pentru ezvoltare Industrială
(
UN
I
DO)
define
ş
te
IMM
-
urile ca:
micro



întreprinderile care utilizează între 1
şi

9 angajaţi
şi

/ sau să aibă
un capital social mai mic de 42.300 dolari,
mici
-

întreprinder
ile care angajează între 10
până la 49 angajaţi
şi

au un capital social de peste 42.300 dolari,
mijlocii



întreprinderile care angajează între 50
şi

249 de angaja
ț
i
şi

au un capital social de peste
42.300 dolari.

În scopul dezvoltării politicii, UNIO, în

general, recomandă
ţ
ărilor să
ţ
ină
cont de indicatorii calitativi pentru defini
ț
ia IMM
-
urilor.
Tabelul 2

include principalii
indicatori calitativi care pot fi utiliza
ţ
i în scopul de a diferen
ț
ia IMM
-
uri
şi

companiile
mari.

Definirea IMM
-
urilor la nivel eu
ropean este uşurată mult de faptul că legislaţia
Uniunii Europene în materie de întreprinderi mici şi mijlocii este aceiaşi pentru toate
statele membre.

Criteriile principale luate în calcul pentru încadrarea unei întreprinderi într
-
una
din cele trei cate
gorii micro, mică sau mijlocie sunt: numărul mediu de salaria
ţ
i, cifra
de afaceri şi valoarea activelor întreprinderii.



Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



12



Tabelul 2

Aplicarea indicatorilor calitativi pentru diferen
ţ
ierea IMM
-
urilor şi

IM


Categoria

IMM

IM

Managementul

Titularul întreprinderii


Manager
-

antreprenoriat

Diviziunea muncii prin discipline

Personalul

Lipsa absolvenţilor universitari

Cuno
ş
tin
ţ
ele acumulat
e

Poziţia dominantă a absolvenţilor
universitari

Specializarea

Activitatea organizatorică

Comunicare individual
ă
, nonformal
ă

Comunicare
î
n grup, formal
ă

Rela
ţ
ii comerciale
vînzări

Pozi
ţ
ia concuren
ţ
ială nu este sigură

şi

definită

Pozi
ţ
ia concuren
ţ
ială

puternică


Rela
ţ
ii cu partenerii

Instabil
ă

Bazat
ă

pe contracte pe termen
lung

Productivitatea

Activitate intensiv
ă

a muncii

Capitalul
ş
i activitatea economică

Cercetare

dezvoltare

Analiza, cercetarea pie
ţ
ii

Abordare intuitiv
ă

Legiferat, bazat pe in
dicatori
economico
-
financiari

Finan
ţ
e

Rolul fondurilor familiale,

autofinan
ţ
area

diversificată, accesul la pia
ţ
a de
capital

Sursa:

[8 , p.7]


Un alt factor important este acela că o întreprindere ce nu este IMM nu poate
deţine

mai mult de 25% din capitalul social sau dreptul de vot al unei întreprinderi
considerată întreprindere mică sau mijlocie. acă se întâmplă acest lucru atunci acea
întreprindere nu mai este considerată ca făcînd parte din categoria IMM
-
urilor [16].

În
R.

Moldova definirea IMM
-
urilor este încă diferită de cea din Uniunea
Europeană. Comparând definiţia IMM
-
urilor din R.

Moldova cu cea a Comisiei
Europeane putem observa că doar din punct de vedere al numărului de angajaţi, aceasta
este identică. ar putem
men
ţ
iona faptul că capitalul social pe care îl de
ț
ine
întreprinderea şi este obligatoriu pentru înregistrarea acesteia 337

Eur
o
, indiferent de
încadrarea întreprinderii într
-
una din cele trei categorii.

Referitor la cifra de afaceri şi activele totale, de
finiţia autohtonă este
restrictivă, nivelul maxim al acestor indicatori fiind cu mult mai mici decît limitele
stabilite de Comisia Europeană

(
Tabelul 3
)
.

Studiile efectuate în ţările care au aderat de curând arată că, pentru a produce la
norme europene,
unele firme vor trebui să suporte costuri care pot ajunge şi la 500 mii
Euro. Nici ţările care tocmai s
-
au integrat în Uniunea Europeană n
-
au fost scutite de
aceste probleme. Cele mai costisitoare probleme sunt procurarea tehnologiilor pentru a
îndeplini s
tandardele de calitate şi mediu, precum şi condiţiile tehnologice în sine [16].

Fundamentul businesului mic în Republica Moldova a fost pus prin anii ’ 80 ai
sec. XX, cînd a început să apară şi să se dezvolte businessul privat după liberalizare.


Ca şi în
majoritatea statelor în curs de dezvoltare, businessul mic a apărut ca
urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia
centralizată la cea de piaţă, o economie ce tinde spre valorificarea liberei iniţiative în
condiţiile exist
enţei proprietăţii private [15].


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



13


Tabelul 3

Compa
r
area

d
e
fi
n
irii

I
MM
-
u
r
ilor
într
e

Moldova

ş
i

U
n
i
u
ne
a

Europ
e
an
ă


Categoria întrepri
nderii


Indicatori


Micro


Mică


Mijlocie

Moldova

UE

Moldova

UE

Moldova

UE

Numărul mediu de salaria
ț
i,
persoane



10



10

10
-
49

10
-
49

50
-
249

50
-
249

Cifra anuală de afaceri, 
m
ln. €



0
,
187



2



1
,
562



10



3
,
125



50

Active total, (
m
ln. €



0
,
187



2



1
,
562



10



3
,
125



43

Capital

social

sau drept de

vot,

(
%
)

Capital statutar,  €

*
337

25
*

*
337

25*

*
337

25*

Sursa:

modificat de autor

[16,p.404]

ificultăţile întîmpinate de ţările aflate în curs de dezvoltare în accentuarea şi
dinamizarea spiri
tului întreprinzător în afaceri, îşi găsesc explicaţia în faptul că în
socialism s
-
a atenuat crearea posibilităţilor de a dispune şi a acţiona în condiţiile
libertăţii economice.

Însăşi mentalitatea de a fi liber şi de a acţiona în acest mediu a fost afect
ată.
eaceea în acea perioadă de tranziţie, cea mai importantă funcţie a micului business
era de a asigura supravieţuirea populaţiei, în condiţiile crizei acute, prin acordarea
posibilităţii obţinerii mijloacelor suplimentare de existenţă [23].

Guvernul Re
publicii Moldova percepe sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
drept baza creării şi dezvoltării unei economii moderne şi dinamice, axate pe
cunoştinţe. Sectorul respectiv al economiei naţionale poate aduce o contribuţie
substanţială la Produsul Inter
n Brut şi stimularea creşterii exporturilor. În condiţiile
unei pieţe cu o concurenţă puternică întreprinderile mici şi mijlocii dispun de abilitatea
de a reacţiona flexibil şi de a se adapta rapid la schimbările economice ciclice şi
structurale. Din acest

punct de vedere, un sector al întreprinderilor mici şi mijlocii bine
dezvoltat poate contribui la fortificarea stabilităţii şi creşterii macroeconomice din ţară,
o pârghie pentru integrarea socială şi regională în Europa.

De asemenea, businessul mic treb
uie privit şi prin prisma asigurării bunei func
-
ţionări a întreprinderilor mici cu produse şi servicii primare.

Analiza literaturii de specialitate, ne permite să evidenţiem două grupe de
factori care influenţează asupra dezvoltării întreprinderilor mici:


1.
factorii externi,

dintre care se evidenţiază: presiunea fiscală înaltă,
rata ridicată a dobânzii bancare şi accesul limitat la resursele
financiare, legislaţia imperfectă etc.;

2.
factorii interni,

dintre care incompetenţa managerială şi lipsa de
exper
ienţă.

Întreprinderile mici sunt producătoare de bunuri şi servicii, generatoare de
bogăţie. Iată de ce ele ocupă un loc central în cadrul oricărei economii naţionale. Ele
există şi funcţionează în toate domeniile de activitate, în industrie, agricultură,
transport, comerţ, în proiectarea cercetărilor ştiinţifice.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



14

Un rol decisiv le revine întreprinderilor mici în procesul inovaţional. Ele sunt
mai receptive faţă de noutăţile tehnice în comparaţie cu structurile industriale
gigantice. În acest context, într
eprinderile mici oferă următoarele avantaje:



Capacitatea mare de inovare
, manifestată nu numai prin lansarea de
noi produse, ci şi în strategia pe care o adoptă;



Obţinerea produselor cu costuri mai mici
, datorită cheltuielilor fixe
inferioare întreprinderi
lor mari şi distribuirii mai raţională a tuturor
cheltuielilor;



Nivelul de productivitate înaltă
, datorită specializării pe produse,
subproduse, faze tehnologice.

În prezent IMM
-
urile autohtone au ob
ţ
inut o mare influenţă în ramurile, care
au fost supuse

privatizării printre primele, cum ar fi: comerţul, deservirea socială sau
ramuri noi apărute precum: tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
prestate întreprinderilor.

Businessul mic, supranumit şi „coloană vertebrală a economiei”,
deţine un rol
important în dezvoltarea unei economii naţionale pe baza principiilor economiei de
piaţă. Astfel în condiţiile unei pieţe cu o concurenţă puternică întreprinderile mici şi
mijlocii dispun de abilitatea de a reacţiona flexibil şi de a se adapt
a rapid la schimbările
economice, ciclice şi structurale.

in acest considerent, agenţii economici din sfera businessului mic
ș
i
mijlociu reprezintă pilonul de bază al economiei Republicii Moldova, contribuind
astfel la fortificarea stabilităţii şi creşte
rii macroeconomice din ţară prin: crearea noilor
locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor
moderne. IMM
-
urile au fost, sunt şi vor fi principalul promotor al revitalizării şi
dezvoltării economice [24].

Astfel capaci
tatea IMM
-
urilor de a stimula concurenţa slăbeşte poziţiile de
monopol ale marilor întreprinderi, reducînd posibilitatea acestora de a creşte preţurile.
e altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile întreprinderilor mici şi
într
-
un fel sîn
t dependente de ele. Prin abilitatea lor de a răspunde cerinţelor locale,
prin informaţiile detaliate privind pieţele locale, IMM
-
urile acţionează mai eficient
decît firmele mari din interiorul sau din afara localităţii.

Pe piaţa muncii, IMM
-
urile genereaz
ă cel mai mare număr de noi locuri de
muncă şi cu un cost de capital mai scăzut, utilizează resursele şi forţa de muncă locală,
avînd o contribuţie substanţială în soluţionarea problemei şomajului, ceea ce este o
importantă alternativă de combatere a acest
uia.

Acest lucru ar îmbunătăţi deasemenea şi ocuparea nişelor de piaţă care nu sunt
profitabile pentru întreprinderile de mari dimensiuni, valorificîndu
-
le intens şi eficient
ca pe reale oportunităţi pentru dezvoltarea IMM
-
urilor, prin valorificarea tutur
or
resurselor locale financiare, materiale, informaţionale. În Republica Moldova
businessul mic trebuie şi poate juca un rol important, deoarece sunt create condiţii
favorabile pentru dezvoltarea acestuia.

Contribuţia vitală a IMM
-
urilor la creşterea eco
nomică este astăzi o realitate
unanim recunoscută. Relevarea efectelor lor economice şi sociale benefice au condus la
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



15

considerarea sectorului IMM
-
urilor ca un domeniu de interes strategic pentru
economie.

Prin flexibilitatea lor specifică, capacitatea de
inovare, viteza mare de reacţie,
IMM
-
urile tind să devină singurele întreprinderi compatibile cu un mediu tot mai
dinamic şi complex, contribuind esenţial la progresul social economic al societăţii.

eci businessul mic şi mijlociu oferă posibilităţi reale
de a pune în aplicare
aptitudinile creative ale întreprinzătorului, inventivitatea şi capacitatea de lider, calităţi
dealtfel foarte necesare şi utile. Cu certitudine, businessul mic este „motorul inovaţiilor
şi modernizărilor”, locul unde indivizii îşi at
ing aspiraţiile şi reuşesc să folosească cu
succes talentul şi creativitatea [25].



REFERINŢ
E
:


1.

Legea Republicii Moldova cu privire la susţinerea sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii nr.206
-
XVI din 07.07.2006 // Monitorul oficial al Republicii
Mol
dova nr.126
-
130/605 din 11.08.2006.

2.

Blaj I., 2000, Industria Republicii Moldova după 10 ani de tranziţie şi transformări
radicale, în „Strategii şi modalităţi de intensificare a colaborării dintre Moldova şi
România în condiţiile extinderii Uniunii Europe
ne spre est",
Simpozion ştiinţific
internaţional, Chişinău, ASEM, vol.II.

3.

Burdu
ş

E., Cochină I.

ş
.a., 2010, Întreprinzător, PROUniversitaria, Bucure
ş
ti,
p.84.

4.

Bugaian L., Catanoi V.
ş
.a., 2010, Antreprenoriat: ini
ţ
ierea afacerii,
Universitatea Tehnică a M
oldovei, Chi
ş
inău, p.14.

5.

Dascaliuc D., 2009, Managementul politicilor financiare publice de stimulare a
businessului mic
ş
i mijlociu, autoreferat al tezei de doctor în
ş
tiinţe economice
ULIM, Chi
ş
inău, p.10.

6.

eruţa, I., 1999, Relaţii economice internaţio
nale, Ed. Economică, Bucureşti,
p. 23, 109
-
147.

7.

Dalota, M., Mocanu M.,1995, Managementul afacerilor productive. Ghid
practic de planificare, Timişoara, Editura Sedona, p.10.

8.

Dababneh

Rana,

Tukan Farah
enterprises
definition
, USAID,
20
0
7, p. 25

9.

Ghid , 2004, Cele mai bune practice în incubatoarele de afaceri, Craiova, p.5

10.

Graur E., 2006, Micul business


tendinţe de dezvoltare / Eleonora Graur;
Univ. Agrară de Stat din Moldova, catedra Marketing şi finanţe.
-

Ch: Cen
trul
Ed. al UASM, p.123.

11.

Gri
ș
cova T., 2011,Совершенствование системы регулирования и
поддержки малого предпринимательства,

автореферат диссертации на
соискание ученой степени кандидата экономических наук, c.14.

12.

Levine O.P., 1995, Wealth and freedom: an int
roduction to political Economic.
Cambridge


New
-
Yorc,

13.

Mironov S.
, 2011, Dezvoltarea managementului afacerilormici
ş
i mijlociiîn
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



16

condiţiile economiei concuren
ț
iale, Teză de doctor în economie, USM,
Chi
ş
inău, p.19.

14.

Say J.B., 1984, The entrepreneur: introdu
ctory remarks. In H.J.G. Aitken (ed).
Marxist views. N.Y.

15.

Solcan A. 2001,Managementul micului business, Acad. de Studii Economice
din Moldova, Chi
ş
inău, Editura ASEM, p.12, p.34.

16.

Smeureanu I., Onete B., 2004, Platformă de modele online pentru
fundamentarea

politicilor economice la nivelul întreprinderilor mici
ş
i mijlocii
în perspective aplicării din 2005 a recomandăriicomisiei europene nr.361/2003,
ECONOMIA. Seria Management Vol. 7, Nr. 2 Special, Ediţia Universiăţii
A.I.Cuza, Ia
ş
i, p.403
-
410.

17.

Şamanscaia O
., 2010, Малий та середнiи агробiзнес у системi фiнансiв
пiдприемств, Mатерiали науково
-
практiчнои конференцii, Нацiональна
академiя аграрних наук Украiни, Нацiональний науковий центр “Iнститут
аграрноi економiки“, Киiв, с.14.

18.

Utchin V., 2001, Моделирован
ие системы финансирования малого
предпринимательства в регионе, научноая работа.


19.

Ulian, G., 1999, Micul business


cale de utilizare efectivă a resurselor de
muncă, Ed. ASEM, Chişinău, p.28.

20.

Veveriţă V., 2003, ”Businessul mic în Republica Moldova: problem

ş
i
perspective”,autoreferat al tezei de doctor în
ş
tiinţe economice,
UASM,Chişinău, p.9

21.

Vinogradova N., 2005, Criteriile de apartenenţă a întreprinderilor la sectorul
micului business, Economica, Nr.2 (50), p.12.

22.

http://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Schump

23.

http://www.scribd.com/doc/htm

, Micul Business în Republica Moldova


Paşi
spre afirmare Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică.

24.

http://economie.md/articole/show/htm, Lazăr V. Întreprinderile mi
ci şi mijlocii
reprezintă pilonul de bază al economiei Moldovei

25.

-
de
-
finantare
-
a
-
afacerilor
-
.htm
, Coica A.,

Primii paşi în lumea antrepr
enoriatului.

26.

http://www.creativeconomy.ru/en/articles/23866/,Sidorchuk R.R.

Defining the
Concept of Small Business // Journal of Russian Entrepreneurship.
-

2012.
-


10 (208).
-

p. 35
-
40.










Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



17

ASPECTELE FINANCIARE ALE ACORĂRII STATUTULUI E
MUNICI
PIU ORAŞULUI CAHUL


MIRON OXANA
,

doctor în economie, lector superior

NEDELCU ANA
,

asistent universitar

DONEA SOFIA
,

lector superior

LUNGU RITA
,

lector superior

Catedra Finanţe şi Evidenţă Contabilă

Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul



Abst
ract:

From the economic, socio
-
cultural and scientific point of view
Cahul town is not just the administrative center of Cahul District, but it is the most
representative administrative unit of Republic of Moldova‘s South Region. In authors’
opinion the in
itiative of awarding to Cahul town the status of municipality should be
implemented, because this district centre has an important role for the region.

Abstract:
Din punct de vedere economic, social
-
cu
ltural şi ştiinţific, oraşul
Cahul reprezintă nu doar centrul administrativ al raionului Cahul, dar şi cel mai
reprezentativă unitate administrativ
-
teritorială a regiunii de Sud a Republicii
Moldova. upă opinia autorilor iniţiativa atribuirii oraşelui Cah
ul statutului de
municipiu trebuie să fie implementată, deoarece acest centru raional îndeplineşte un
rol deosebit de important pentru această regiune.

Key
-
words
: city, municipality, Cahul, Republic of Moldova, descentralization,
financial resources, tax

Cuvinte
-
cheie:

oraş, municipiu, Cahul, Republica Moldova, descentralizare,


upă dobîndirea independenţei în anul 1991, Rep
ublica Moldova a păstrat
divizarea administrativă existentă la moment în anul 1990 în RSSM 40 de raioane,
Autonomia Găgăuziei şi teritoriului cu un statut nedefinit Transnistria până în 1998.

În 1998 în Moldova a avut loc o reformă teritorial
-
administra
tivă conform căreia


a
avut loc divizarea teritoriului republicii în judeţe, acordarea statutului de municipiu la
14 oraşe: Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Bender,Comrat, Cahul, Rîbniţa, Orhei, Soroca,
Ungheni, ubăsari, Hînceşti, Edineţ, Căuşeni.

Odată cu ven
irea la putere a Partidului Comunist, în anul 2002, a avut loc o
trecere inversă de la judeţe la raioane, iar numarul municipiilor a fost micşorat pînă la
cinci
-

Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Bender, Comrat.

[1]

În conformitate cu prevederile articolului 7 a
l Legii nr. 764 din 27.12.2001
privind organizarea administrativ
-
teritorială a Republicii Moldova,
municipiul

reprezintă o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social
-
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



18

culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu
importante structuri industriale,
comerciale şi instituţii din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.[2]

La momentul actual, se poartă discuţii aprinse referitor la acest subiect, care
pot produce consecinţe majore asupra dezvoltării Rep
ublicii Moldova şi anume, în luna
octombrie anului 2012
a fost transmis Guvernului pentru discuţii şi aprobare

Proiectul
de lege privind transformarea
în municipii

a oraşelor

Ungheni, Orhei, Soroca şi Cahul.

În opinia autorilor iniţiativei legislative, at
ribuirea statutului de municipiu
oraşelor sus
-
menţionate trebuie să fie implementată, deoarece aceste centre raionale
îndeplinesc un rol deosebit de important pentru regiunile ţării. Ca exemplu, din punct
de vedere economic, social
-
cultural şi ştiinţific,
oraşul Cahul reprezintă nu doar centrul
administrativ al raionului Cahul, dar şi cea mai reprezentativă unitate administrativ
-
teritorială a regiunii de Sud a Republicii Moldova.[1]

upă şedinţa
Comisiei guvernamentale paritare pentru descentralizare
, care
a
avut loc pe 25 octombrie 2012, situaţia privind acordarea statutului de municipiu
acestor patru oraşe, inclusiv şi oraşului Cahul, a rămas neclară.

La

13
-
14 noiembrie 2012, la Chişinău, î
n cadrul implementării
Strategiei
Naţionale de escentralizare, ap
robată de Guvernul R. Moldova la începutul anului
2012,


a avut loc Conferinţa Internaţională „Reforma de escentralizare: de la strategie
la acţiuni”,

organizată de Guvernul Republicii Moldova cu susţinerea Ambasadei
Suediei, PNUD, UN Women, UNICEF, Consi
liului Europei şi Fundaţiei Soros
Moldova”. Participanţii conferinţei au exprimat opiniile privind reforma de
descentralizare: „Subliniem necesitatea optimizării structurii administrativ
-
teritoriale a
Republicii Moldova, ca pre
-
condiţie pentru realizarea u
nui transfer semnificativ de
responsabilităţi şi resurse pentru autorităţi publice locale mai puternice, astfel încât
acestea să aibă capacitatea de a
-
şi îndeplini misiunea şi de a răspunde, în mod adecvat,
necesităţilor oamenilor. Raţionamentele demografi
ce, economice şi sociale trebuie să
prevaleze asupra stereotipurilor politice atunci când la mijloc se află administrarea
competentă şi eficientă a comunităţilor locale şi bunăstarea oamenilor. Organizarea
administrativ
-
teritorială trebuie îmbunătăţită pri
n consolidarea capacităţilor
administrative ale administraţiei publice locale de nivelul I, urmată de eficientizarea
sistemului existent de raioane şi consolidarea regiunilor de dezvoltare într
-
un nivel
regional de guvernare. O alternativă pe termen scurt
ar fi cooperarea intercomunitară,
care, în orice caz, trebuie promovată ca soluţie intermediară.”[1]

in recomandările elaborate de participanţii Conferinţei Internaţionale
„Reforma de escentralizare: de la strategie la acţiuni” menţionăm:

1.

revizuirea act
ualului sistem de colectare şi alocare a impozitelor partajate;

2.

revizuirea sistemului de partajare a veniturilor fiscale din impozitul pe
venit în vederea stabilirii în legislaţie a unor cote fixe pentru APL de
nivelul întâi şi al doilea;

3.

proiectarea şi i
mplementarea unui sistem de echilibrare stabil, cu destinaţie
generală, separat de transferurile condiţionate, care să încurajeze efortul
fiscal propriu;

4.

separarea transferurilor de echilibrare pentru APL de nivelurile întâi şi al
doilea alocarea directă

pe niveluri);

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



19

5.

proiectarea şi implementarea unui sistem de transferuri condiţionate pentru
principalele funcţii delegate şi partajate, care să asigure un nivel minim şi
echitabil al prestaţiilor;

6.

descentralizarea procedurilor de elaborare a bugetelor şi d
e gestionare
financiară prin delegarea competenţelor ministerelor de ramură,
autorităţilor publice locale şi instituţiilor prestatoare de servicii publice.[1]

În opinia participanţilor la Conferinţa menţionată, aceste propuneri prezintă o
actualitate deos
ebită şi necesită o implementare urgentă.

În scopul argumentării şi susţinerii propunerii privind acordarea statutului de
municipiu pentru oraşul Cahul, autorii prezentului articol au realizat o analiză
comparativă privind colectarea şi distribuirea resur
selor financiare ale oraşului Cahul
în perioada anilor 2007
-
2011. Pentru a analiza posibilităţile financiare ale
administraţiei publice locale APL, autorii au colaborat cu Serviciul economic al
Primariei oraşului Cahul şi cu Inspectoratul Teritorial Cahu
l al Serviciul Fiscal de
Stat.[4, 5]

Astfel, în
Tabelul 1,
utilizînd Clasificaţia veniturilor bugetare
,
se prezintă

dinamica şi structura colectării resursele financiare de la persoanele juridice şi fizice
ale oraşului Cahul.

În opinia participanţilor la

Conferinţa menţionată, aceste propuneri prezintă o
actualitate deosebită şi necesită o implementare urgentă.

În scopul argumentării şi susţinerii propunerii privind acordarea statutului de
municipiu pentru oraşul Cahul, autorii prezentului articol au rea
lizat o analiză
comparativă privind colectarea şi distribuirea resurselor financiare ale oraşului Cahul
în perioada anilor 2007
-
2011. Pentru a analiza posibilităţile financiare ale
administraţiei publice locale APL, autorii au colaborat cu Serviciul econ
omic al
Primariei oraşului Cahul şi cu Inspectoratul Teritorial Cahul al Serviciul Fiscal de Stat.

Astfel, dinamica şi structura colectării resursele financiare de la persoanele
juridice şi fizice ale oraşului Cahul sunt în
Tabelul 1.

Conform datelor din
t
abelul 1
, veniturile colectate de la contribuabilii oraşului
Cahul s
-
au redus în anul 2011, faţă de anul 2007, cu
13833,6 mii lei sau cu 28,05%.
Această descreştere a fost provocată de către doi factori de bază: a reducerea
veniturilor colectate pe impozi
t pe venit cu


30043,9 mii lei, şi b reducerea
veniturilor colectate din
mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor de proprietate
publică cu 997,61 mii lei.

În acelaşi timp, se observă creşterea veniturilor colectate din impozite pe
proprietate (i
mpozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare cu
1533,36 mii lei
, şi
în special din impozite interne pe mărfuri şi servicii TVA, accize, etc. cu
11865,83
mii lei. La fel se observă influienţa pozitivă şi a altor tipuri de venituri colectate în
or
aşul Cahul. Pentru demonstrarea mai clară a dinamicii dezvoltării procesului de
colectare veniturilor în oraşul Cahul prezentăm datele din
Tabelul 1

în
Diagrama 1
.

Apreciind datele prezentate în
Diagrama 1
, observăm modificări esenţiale atît
în dinamica vo
lumului veniturilor colectate, cît şi în structura principalelor surse de
venituri. Astfel, dacă în anul 2007 ponderea majoră o deţineu veniturile provenite de la
plata impozitului pe venit, atunci, în următorii ani se observă o tendinţă de descreştere
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



20

a a
cestui indicator, cauzată de introducerea cotei 0% la impozitul pe venit al
persoanelor juridice. La fel, este evidentă modificarea ponderii impozitelor indirecte pe
mărfuri şi servicii TVA, accize, impozitul privat şi altele, care a crescut considerabil

pe parcursul ultimilor cinci ani, reprezintînd în anul 2011 cota de 60% din toate
veniturile bugetare, colectate în or. Cahul 
Diagrama 2
).



Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



21

Conform datelor din
Tabelul 1
, veniturile colectate de la contribuabilii oraşului
Cahul s
-
au redus în anul 2011,

faţă de anul 2007, cu
7623.77mii lei sau cu 26,98%.
Această descreştere a fost provocată de către trei factori de bază: a reducerea
veniturilor colectate pe impozit pe venit cu


6995.15 mii lei, şi b reducerea
veniturilor colectate din
impozite interne

pe mărfuri şi servicii TVA, accize, etc. cu
4151.15
mii lei, c)
reducerea veniturilor colectate din plata
amenzilor şi sancţiunilor
administrative cu


143,65 mii lei

În acelaşi timp, se observă creşterea veniturilor colectate din impozite pe
proprietat
e impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare cu
925.86 mii lei
, şi
în special din taxele şi plăţile administrative cu
2577.17

mii lei. La fel se observă
influienţa pozitivă şi a altor tipuri de venituri colectate în oraşul Cahul. Pentru
demons
trarea mai clară a dinamicii dezvoltării procesului de colectare veniturilor în
oraşul Cahul prezentăm datele din
Tabelul 1

în
Diagrama 1
.[5]




Sursa: Discifrarea Inspectoratului de Stat teritorial Cahul

privind

achitările pe toate impozitele
şi taxele p
ersoanelor fizice şi juridice pe anii 2007
-
2011

iagrama 1. inamica resurselor financiare colectate în or. Cahul în perioada
anilor 2007
-
2011 pe tipuri de venituri



Apreciind datele prezentate în
Diagrama 1
, observăm unele modificări atît în
dinamica v
olumului veniturilor colectate, cît şi în structura principalelor surse de
venituri. Astfel, dacă în anul 2007 ponderea majoră o deţineu veniturile provenite de la
plata impozitului pe venit77,34%, atunci, în următorii ani se observă o tendinţă de
descre
ştere, cauzată de introducerea cotei 0% la impozitul pe venit al persoanelor
juridice, iar începînd din anul 2010 observăm o creştere lentă a acestui indicator pînă la
nivelul de 74,39%. (
Diagrama 2
).[5]



Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



22


Sursa: Discifrarea Inspectoratului de Stat terit
orial Cahul

privind

achitările pe toate impozitele
şi taxele persoanelor fizice şi juridice pe anii 2007
-
2011


iagrama 2. Structura veniturilor bugetare colectate în or. Cahul,


în anul 2011


Conform datelor analizate în
Tabelul 2
, în anul 2011, suma veni
turilor
bugetare colectate în or. Cahul a constituit
37266,97 mii lei, din care doar 11040,73 mii
lei au rămas la dispoziţia Autorităţii publice locale. [4, 5]


Analizînd gradul de executare a planului de venituri pa ultimii 5 ani, se
observă o creştere a
veniturilor în anul 2011 cu 2038,93 mii lei faţă de anul 2007 sau
cu 22,65% (
Diagrama 3
). [4]



Sursa:
Raportul privind activitatea primariei or. Cahul din anul 2011

iagrama 3. inamica veniturilor bugetare executate în or. Cahul

pe anii 2007
-
2011

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



23


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



24

Con
form datelor din
Tabelul 2

şi
Diagrama 3

creşterea veniturilor proprii ale
bugetului oraşenesc este foarte lentă, reflectînd unele modificări neesenţiale în această
perioadă de timp. Excepţie prezintă mijloacele din vînzarea şi privatizarea bunurilor de
pr
oprietate publică în anul 2010, în valoare de 10504,40 mii lei, dar care în anul 2011 a
revenit la nivel mediu anual de 1828,80 mii lei.


acă ne referim la defalcările din Bugetul de Stat, provenite de la incasările
impozitului pe venit, constatăm că în p
erioada 2007
-
2011, din totalul impozitelor pe
venit, colectate de la persoanele fizice şi juridice, în bugetul or. Cahul au fost
transferate doar 8,8 mii lei în anul 2009 faţă de 22307,66 mii lei colectaţi, 8,5 mii lei în
2010 faţă de 23056,24 mii, şi resp
ectiv, 20,4 mii lei în anul 2011 faţă de 27721,69 mii
lei, reflectînd o pondere neesenţială 0,18% din totalul veniturilor executate în or.
Cahul (
Diagrama 4
).



Sursa:
Raportul privind activitatea primariei or. Cahul din anul 2011

Diagrama 4. Structura
veniturilor bugetare executate în or. Cahul în anul 2011


Analizînd structura veniturilor bugetare executate în or.Cahul în perioada
2007
-
2011, constatăm că ponderea cea mai mare din venituri executate o ocupă
compartimentul „Taxele şi plăţile administrati
ve”


43,27%, urmat de „impozitul pe
proprietate” 18% şi „Mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor din proprietate
publică”


17%, „impozite interne pe mărfuri şi servicii”


13% şi „alte venituri din
impozite”


8%.

Este important şă menţionăm c
ă doar schimbarea statutului oraşului Cahul în
cel de municipiu nu va contribui la dezvoltarea social
-
economică a localităţii dacă nu
vor fi realizate şi modificări în sistemul finanţelor publice locale, modificări îndreptate
spre descentralizarea financia


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



25

În vederea argumentării acestei idei se prezintă o analiză a corelării veniturilor
proprii şi a taxelor locale colectate şi cele rămase pe teritoriul or.Cahul. 
Tabelul 3
).

Datele
Tabelului 3

relevă că abaterea dintre veniturile proprii şi taxele local
e
colectate şi cele repartizate în bugetul or. Cahul constituie circa 80%, ceea ce arată că
din potenţialul financiar al oraşului, adică din veniturile colectate, bugetul oraşului
beneficiază doar de circa 20%, cea mai mare pondere fiind înregistrată în 20
11


22,58%, iar cea mai redusă în 2007


14,35%. Pentru o vizualizare mai clară,
prezentăm informaţia în
Diagrama 5
.[4, 5]


Tabelul 3


Analiza co
relării resurselor financiare colectate şi
executate conform
bugetului

în oraşul Cahul pe anii 2007
-
2011



Veniturile proprii şi
taxele locale

2007

2008

2009

2010

2011

1

Colectate în or. Cahul, mii
lei

44890.74

32978.68

29157.49

31597.39

37266.97

2

Execu
tate conform

9001,8

8898,8

7899,1

18767,4

11040,73

3

Abaterea absolută, +/
-
)
mii lei (Rd.2


rd.1)

-
53734,5

-
51128

-
45297,8

-
48606

-
37862

4

Abaterea relativă, +/
-
) %

(rd.2:rd.1*100
-
100)

-
85,65

-
85,18

-
85,15

-
72,14

-
77,42

Su
rsa: elaborat de autori în baza datelor Inspectoratul Teritorial Cahul al Serviciul Fiscal de
Stat şi a Serviciu economic al Primăriei or. Cahul



Sursa: elaborat de autori în baza datelor Inspectoratu
ui
l Teritorial Cahul al Serviciu
ui
l Fiscal
de Stat şi

a
l

Servic
u
i
lui

economic al Primăriei or. Cahul

iagrama 5. inamica veniturilor proprii şi taxelor locale colectate şi executate de
or. Cahul în anii 2007
-
2011

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



26

Autorii consideră că resursele proprii ale or. Cahul reprezintă sursa de bază în
afirmarea aut
onomiei locale şi dezvoltarea social
-
economică durabilă. eaceea, se
propune analizarea posibilităţilor de sporire a veniturilor proprii ale localităţii fără de a
mări presiunea fiscală, avînd la bază articolul 4.1 din Legea finanţelor publice locale
Nr. 3
97 din


16.10.2003, care ne enumeră sursele de formare a veniturilor bugetare ale
oraşului şi anume: veniturile proprii impozite şi taxe locale, venituri din darea în
arendă a terenurilor şi locaţiunea bunurilor din patrimoniul oraşului, defalcări de la
veniturile generale de stat, transferurile de la bugetul raional, mijloace şi fonduri
speciale. La categoria veniturilor ce se formează în baza impozitelor şi a taxelor locale
se referă doar două componente ale veniturilor bugetare: veniturile proprii şi
d
efalcările de la veniturile generale de stat. [2]

Cum s
-
a menţionat anteriror, sporirea volumului resurselor proprii prin
creşterea presiunii fiscale, adică prin creşterea cotelor impozitelor şi taxelor locale, nu
poate fi considerată eficientă. Unicul ele
considerat ca sursă de sporire a veniturilor proprii este categoria
defalcărilor de la
veniturile generale de stat
. Respectiv, conform legislaţiei în vigoare defalcările de la
veniturile generale de stat ale o
raşului se formează din următoarele impozite:

-

impozitul pe venitul persoanelor juridice din oraş;

-

impozitul pe venitul persoanelor fizice.[2]

Totodată, urmează să menţionăm că, Legea cu privire la finanţele publice
locale nu prevede careva cote prestab
ilite ale defalcărilor către bugetele locale pe
categorii de venituri provenite de la diverse tipuri de impozite.

În opinia noastră, nespecificarea cotelor acestor defalcări reprezintă o
deficienţă majoră a legislaţiei în vigoare, deoarece astfel
,

acest c
omponent al
veniturilor bugetare ale oraşului nu reprezintă o sursă a menţinerii autonomiei locale, ci
un instrument

de influienţare şi

control din partea
autorităţilor
superioare
. Conform
articolului 4c al Legii finanţelor publice, stabilirea cotelor de
falcărilor de la veniturile
generale de stat pentru bugetele locale ale oraşelor, satelor, comunelor intră în
competenţa Consiliilor raionale, astfel parte
a

din impozitele pe venit colectate la nivel
de o unitate administrativ
-
teritorială de nivelul I o
raş

ce urmează afi
întoar


în
teritoriu
este

deci


de către autorităţile publice locale de nivelul II consiliu raional.

La argumentarea caracterului dezavantajos al acestor prevederi legale pentru
bugetul oraşului s
-
au utilizat datele prezentate în
Tabelul 3
. Făcînd o constatare
generală, rezumăm că în perioada anilor 2007
-
2011, pe teritoriul oraşului Cahul au fost
colectate 175,89 mln. lei din impozitul pe venit, ceea ce reprezintă în medie 35,18 mln.
lei pe an. În acealaşi timp, în perioadă raporta
tă, suma totală a defalcărilor de la
Bugetul de stat provenite de la aceste venituri a constituit 37,7 mii lei, realizate doar în
anii 2009, 2010, 2011 sau 12,56 mii lei pe an. efalcările pentru anii 2007 şi 2008 au
fost la cota „zero” lei.

În ordinea ide
ilor enunţate, autorii optează pentru acordarea oraşului Cahul a
statutului de municipiu şi stabilirea cotelor de defalcări de la veniturile generale de stat
alocate bugetelor locale în mărime de 100%, astfel garantînd
afirmarea

autonomiei
locale şi realiz
area procesului de descentralizare. În vederea argumentării acestor
propuneri se prezintă următoarea prognoză, în care se compara nivelul impozitului pe
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



27

venit colectat pe teritoriul oraşului Cahul pe anul 2011, nivelul defalcărilor din
veniturile generale
de stat transferate în bugetul oraşului în aceeaşi perioadă, şi nivelul
defalcărilor calculate conform propunerilor înaintate.

Conform datelor din t
abelul 1 şi tabelul 2

impozitul pe venit în anul 2011 a
fost colectat în sumă de
27721.69
mii lei, din care

s
-
au întors în bugetul oraşului Cahul
numai 20,4 mii lei, sau 0,7% din suma colectată. În cazul acceptării propunerii noastre
de a lăsa în bugetul municipiului Cahul 100% din impozitul pe venit colectat, atunci
ar fia

spori
t

în anul 20
11 cu
27701,29 mii lei. e menţionat că, anul
2011 a fost ultimul an în care s
-
a aplicat cota 0% la impozitul pe venit a persoanelor
juridice. Cumularea cotei de 100% şi de la impozitul pe venit reintrodus în anul 2012
în mărime de 12% va spori şi mai mul
t veniturile prognozate.

În cazul includerii în administrarea municipiul Cahul şi satelor apropiate
-

Roşu şi Crihana Veche
-
, putem prognoza o creştere suplimentară a bugetului
municipiulul Cahul pe seama veniturilor bugetare colectate în aceste localităţ
i.

În rezultatul analizei efectuate înaintăm propunerile noastre privind problema
cercetată:

­

acordarea oraşului Cahul a statutului de municipiu;

­

includerea în componenţa municipiului Cahul a satelor apropiate
-

Roşu şi Crihana Veche;

­

specificarea cotelor
de 100 % la defalcările de la impozitele pe venit
ale persoanelor fizice şi juridice

care activează în municipiul Cahul.


REFERINŢE:


1.

eclaraţia finală a Conferinţei Internaţionale „Reforma de escentralizare:
de la strategie la acţiuni” accesibil pe:



http://www.descentralizare.gov.md/libview.php?l=ro&idc=249&id=1024

2.

Legea privind organizarea administrativ
-
teritorială a Republicii Moldova
nr. 764 din 27.12.2001.

3.

Legea

finanţelor publice locale a Republicii Moldova Nr. 397 din


16.10.2003.

4.

Raportul privind activitatea primariei or. Cahul din anul 2011.

5.

Descifrarea
Inspectoratului Teritorial Cahul al Serviciul Fiscal de Stat

privind
achităril
e

pe tipuri de operaţii pe a
nii 2007
-
2011










Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



28

COMERŢUL ELECTRONIC
-

EZVOLTARE ŞI PERSPECTIVE ÎN
COMERŢUL MOERN AL ÎNTREPRINERILOR IN

RAIONUL CAHUL


BÎRLEA SVETLANA,

dr. econ., conf.univ.inter.

Catedra de Inginerie şi
Ştiinţe
Aplicate

Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu”
din Cahul



Abstract
:
In the past two decades, the unprecedented development of
information technologies revolutionized the world economy. The

new economy is
where the Internet p
lays an essential part by diminishing the physical and economic
barriers of traditional economy.

The Internet represents new opportunities for the
traditional companies.


Abstract:
În ultimele d
ouă decenii, dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor
informaţionale a revoluţionat economia mondială. Noua economie este bazată pe
reţele de calculatoare şi tehnologii informaţionale, în care internetul joacă un rol
esenţial prin diminuarea barierelor f
izice şi economice ale economiei tradiţionale.
Internetul reprezintă noi oportunităţi pentru companiile traditionale.

Key word
s:
traditional commerce, ecommerce, Internet, World Wide Web,
information and communication technologies, technical and technologi
cal progress

Cuvinte cheie:

comerţ tradiţional,
Web, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii, progresul tehnic şi tehnologic.


Evenimentele istorice din sectorul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
(TIC),

precum lansarea primului calculator personal şi lansarea comercială a Internet
-
ului, sunt condiţionate de schimbarea economiei mondiale inaugurînd o nouă eră
tehnologică şi economică. Revoluţia digitală a devenit un factor primordial de creştere
economică

şi schimbare socială. Astfel, la începutul mileniului trei vorbim despre
societatea informaţională ca despre un nou stadiu în dezvoltarea civilizaţiei umane, ca
despre o revoluţie a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a naturii muncii [6].

Secto
rul TIC este printre sectoarele economice în plină ascensiune,
înregistrând una din cele mai rapide dezvoltări şi creşteri. ezvoltarea economică
durabilă a unei ţări depinde în primul rând de capacitatea acesteia de a utiliza eficient
tehnologiile informa
ţionale şi de comunicaţii care contribuie esenţial la sporirea
productivităţii forţei de muncă [13].

Adoptarea TIC în toate domeniile de activitate
reprezinta conditia esentiala a
dezvoltarii sanatoase a oricarei economii şi asigurării succesului societat
ăţii
informaţionale [6]. e aceea, rolul Tehnologiilor Informaţionale în creşterea
productivităţii întreprinderilor este determinant. acă să ne referim la Republica
Moldova, o mare parte din întreprinderi nu sunt pregătite să adopte tehnologiile
informaţ
ionale şi să se integreze în valul schimbărilor digitale în principal din cauza
problemelor legate de infrastructură gradul de dotare cu calculatoare şi accesul la
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



29

-
şi face cunoscute şi accesibile
produsel
e şi/sau serviciile prin intermediul Internetului. upă cum afirma Charles
arwin: “
nu supravieţuiesc cei mai puternici, nici cei mai inteligenţi, ci cei care se
adaptează cel mai bine în orice condiţii
” [16]
. Evoluţia comerţului electronic va fi cu
sigura
nţă o ameninţare la adresa organizaţiilor care nu se pregătesc pentru schimbările
ce vor avea loc [2].

Ţările aflate în tranziţie se confruntă şi se vor confrunta în continuare cu mari
greutăţi şi din această cauză în multe din aceste ţări problemele mediu
lui, tensiunile
sociale şi tendinţele de emigrare se vor accentua. ecalajele dintre ţările bogate şi cele
sărace sunt enorme şi va fi necesar mult timp pentru a le estompa.

În ţările cu economia dezvoltată, tehnologiile informaţionale sunt percepute ca
un

catalizator al proceselor de restructurare a activităţilor comerciale precum şi a
strategiilor de dezvoltare a întreprinderilor. Internetul reprezintă noi oportunităţi pentru
firmele tradiţionale, inclusiv prin diversificarea serviciilor oferite şi promov
area de
servicii noi, personalizate şi atractive, pe care tehnologiile informaţionale şi de
comunicaţii le fac posibile [5].

Explozia Internet
-
ului a permis dezvoltarea unei noi forme de comerţ


comerţul electronic. Internetul, dezvoltarea comerţului elec
tronic şi apariţia
întreprinderilor virtuale au condus la posibilitatea transformării întreprinderilor
tradiţionale în întreprinderi virtuale pentru care sistemul informatic nu mai reprezintă
un element complementar, ci chiar fundamentul structurii organiz
aţionale. Astfel,
dezvoltarea comerţului tradiţional este impulsionată de o formă modernă de comerţ


comerţul electronic.

Pe plan mondial, comerţul electronic nu mai este o simplă activitate care
concentrează doar eforturile întreprinderilor, aflate în c
ompetiţia de a caştiga noi clienţi
şi de a răspunde cît mai bine exigenţelor acestora. În prezent, comerţul electronic a
devenit o componentă principală a politicilor de dezvoltare economică ale guvernelor
ţărilor dezvoltate.

Comerţul electronic mondial a
re o dinamică ascendentă pe măsură ce tot mai
mulţi consumatori şi tot mai multe afaceri se conectează la web. Comerţul electronic
permite oamenilor schimburi de bunuri şi servicii, depăşind barierele de timp şi spaţiu
-

la orice oră din zi şi din noapte p
oţi să te conectezi şi să cumperi aproape orice doreşti.
În aceste condiţii, poti vinde la orice ora, în orice zi, unui client din orice parte a
globului. Un site de comerţ electronic poate fi accesat de către firmele sau
consumatorii finali interesaţi din

orice ţară a lumii unde există un calculator conectat la
Astazi, termenul de
comerţ electronic

a devenit sinonim cu cresterea
profitului.

Începuturile comerţului electronic demarează în anii 60. Amazon şi Ebay au
fost primele companii ce au

permis tranzacţii pe Internet. Conform statisticilor, cele
mai vândute categorii de produse sunt: carţile, calculatoarele, muzica, birotica şi
consumabilele electronice.

La momentul actual, comerţul electronic e
-
commerce reprezintă acea
manieră de a c
onduce activităţile de comerţ care foloseste echipamente electronice
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



30

pentru a mări aria de acoperire locul în care se pot afla potenţialii clienţi şi viteza cu
care este livrată informaţia [17].

În literatura de specialitate comerţul electronic reprezint
a locul virtual unde se
întâlnesc furnizorii


cu cataloage electronice de produse şi servicii


cu firmele
potenţial cumparatoare, în scopul de a face schimb de informaţii, afaceri şi de a
colabora în scopul realizarii de afaceri în comun [1].

Comerţul e
lectronic stimulează concurenţa şi competitivitatea, prin dezvoltarea
de noi produse şi pieţe, prin apariţia de noi actori pe pieţele tradiţionale şi de noi tipuri
de relaţii între furnizori şi consumatori [5].

Comerţul electronic oferă oportunitatea de a

comercializa produse în întreaga
lume, sporind numărul de potenţiali clienţi în primul rând prin eliminarea barierelor
geografice dintre clienţi şi comercianţi [2].

Indiferent de definiţiile date comerţului electronic de diferiţi specialişti,
instituţii
sau firme, prin comerţ electronic se înţelege „distribuţie, marketing, vânzarea
sau livrarea de mărfuri şi servicii prin mijloace electronice” [5].

Comerţul electronic are două componente principale: comerţul de tip Business
-
to
-
Business, în cadrul căruia
tranzacţiile se desfaşoară între firme, şi comerţul de tip
Business
-
to
-
Consumer, care se referă la relaţiile dintre comercianţi şi consumatorul
final, pe scurt afaceri cu firme şi afaceri cu consumatorii.

Tranzacţiile B2C se realizează între cumpărători in
dividuali şi vânzători
-
mari
companii. În acest caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind
caracteristica de bază în decizia de cumpărare. Tranzacţiile B2B se caracterizează prin
faptul că ambele părţi participante la tranzacţia come
rciala, atât vânzătorul cat şi
cumpărătorul, sunt instituţii [2].

ezvoltarea comerţului electronic impulsionează procesul de globalizare prin
depăşirea barierelor comerţului tradiţional [4]. Principalele bariere în dezvoltarea
comerţului electronic rămân
problemele legate de încredere, de promovarea
insuficientă în mass
-
media a acestui tip de comerţ şi nu în ultimul rînd


de securitate.
Securitatea informaţiilor în orice domeniu de activitate trebuie să fie o activitate
continuă pentru a se putea face faţ
ă noilor ameninţări.
Măsurile necesare

ce se impun
pentru evoluţia comerţului electronic ţin în mare măsură de confidenţialitatea şi
securitatea operaţiunilor asigurate prin măsuri privind cadrul juridic, financiar şi buna
funcţionare a infrastructurii. Es
te necesar de menţionat faptul că principalele bariere în
utilizarea mai eficientă a acestor tehnologii nu sunt numai de natură tehnică, ci şi de
natură umană şi organizaţională.

În conformitate cu definiţiile date anterior, comerţul electronic nu cuprinde

numai tranzacţia commercială în sine, ci şi toate interacţiunile şi schimburile de
informaţii dintre vînzător şi cumparator, care apar inainte şi după tranzacţia respectivă
publicitate, acordare de suport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii com
erciale
etc.. Astfel că, cu mici excepţii, în cazul comerţului electronic, se intalnesc aceleasi
componente ca în cazul comerţului clasic. eci, comerţ
u
l electronic nu diferă foarte
mult de comerţ
u
l traditional, însă sunt unele aspecte care delimitează ce
le doua forme
ale comerţ
u
lui.



Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



31


Tabelul 1

iferenţe dintre comerţul tradiţional şi cel electronic


Caracteristici

Comerţul tradiţional

Comerţul el
ectronic

Costuri

Este costisitor


înfiinţarea unei
intreprinderi sau deschiderea unui
magazin tradiţional necesită timp şi
investiţii enorme; intreţinerea
personalului; publicitate; tipărirea
broşurilor, cataloagelor, ciclul de
aprovizionare necesită mul
t timp şi bani,
etc.

Costuri reduse


crearea, deschiderea
unui magazine online necesită costuri,
timp şi eforturi minime; este
suficientă o singura persoană pentru
prelucrarea comenzilor; publicitate
online; cataloagele, broşurile pot fi
accesate online

nu necesită
tipărire,reducera costurilor şi
timpului necesar realizării ciclului de
aprovizionare etc.

Disponibilitate

Funcţionează o perioadă de timp limitată
sau non
-
stop fiind necesar un număr
mare de personal angajat).

Funcţionează non
-
stop, pre
zenţa
angajaţilor nu este necesară.

Interactivitate

Toate informaţiile se obţin direct de la
vînzător, insă nu întotdeauna sunt
veritabile.

Este bogat în informaţii şi interactiv
.
Se adresează cumpărătorilor. Permite
cumpărătorilor şi clienţilor curenţi s
ă
caute şi să localizeze rapid
informaţiile de care au nevoie, fiind
un instrument eficient pentru
cercetare, comparare
ş
i cumparare a
bunurilor.

Globalizare

Există o mulţime de bariere privind
accesul la sistemul de pieţe libere

Reduce barierele de intra
re şi oferă
posibilităţi egale de acces

Zona de acoperire

Limitată geografic

Limitată la utilizatorii de Internet

Concurenţa

Influenţează marca şi numele de firmă.
Există bariere de intrare şi de ieşire
structurale şi legale.

Mediu de concurenţă perfe
ctă, orice
cumparator şi orice vânzator poate

intra şi ieşi fără bariere şi fără nici un
cost.

Sursa:

Adaptare după

[1], [2] şi [3].


Menţinerea şi dezvoltarea comerţului tradi
ţ
ional, în condiţiile globalizării
pieţei, se va realiza doar prin adoptarea de

tehnologii de comerţ prin sistemul IT,
pecum şi prin folosirea de mijloace moderne şi rapide de obţinere a informaţiilor de
piaţă. Cei care nu vor ţine pasul cu progresul tehnologic şi nu vor utiliza sisteme
perfecţionate, din domeniul IT, de manipulare a

mărfurilor vor avea dificultăţi în
menţinerea pe piaţă.

În Republica Moldova, sectorul TIC constituie unul din principalii promotori
ai schimbărilor din societate şi mediul de afaceri, şi menţine o dinamică de dezvoltare
stabilă [10].


Republica Moldova
este plasată în grupul ţărilor cu valori medii ale Indicelui
ezvoltării TIC II şi pe parcursul ultimilor ani menţine o dezvoltare continuă a
sectorului TIC.

Indicele dezvoltării TIC
(The ICT Development Index)
-

stabileşte ratingul a
155 de ţări după
nivelul de dezvoltare şi penetrare a indicatorilor sectorului tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor[10]. În clasamentul internaţional după nivelul de
dezvoltare TIC, Republica Moldova, s
-
a plasat pe locul 62 din 155 de state, acumulând
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



32

4.55 puncte ale
Indicelui II, ce reprezintă o sporire a valorii II cu 0.08 puncte faţă
de ratingul precedent (diagrama 1).



Diagrama 1.

Valoarea medie a Indicelui IDI pe regiuni

[10]


În pofida progreselor obţinute la un şir de indicatori, Republica Moldova este
plas
ată cu mult în urma statelor care se numără printre lideri la capitolul IT. Conform
Indicelui ezvoltării TIC se atestă o rămânere în urmă a Republicii Moldova faţă de
ţările Europei 6.49, precum şi faţă de ţara vecină România 5.13 [10]. Evolu
ţ
ia
secto
rului TIC în Republica Moldova este redată în diagrama 2.




Diagrama 2.
Evoluţia pieţei TIC în Republica Moldova, mil. lei
[11]


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



33

Situa
ţ
ia privind accesul utilizatorilor din Europa la Internet şi prezen
ţ
a lor web
este redată în diagrama 3.



Diagrama
3. Utilizatori Internet în Europa [15].


Aruncând o privire asupra clasamentului primelor 10
ta
ri utilizatoare de
ă
m că Rusia se află pe primul loc în virful ierarhiei cu 68
milioane utilizatori conectaţi la Internet, iar Republic
a Moldova este clasată la sfîrşitul
ierarhiei cu un număr de 1,6 milioane de utilizatori diagrama 4.



Diagrama 4. Topul primelor 10
ţ
ări utilizatoare internet din Europa, comparativ
cu Republica Moldova
ş
i România milioane utilizatori [15]

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



34

Analizînd
rata de penetrare a popula
ţ
iei la Internet în Republica Moldova
comparativ cu România, Rusia şi Ucraina observăm că Moldova se află pe primul loc
în acest clasament


44,8% din numărul total al popula
ţ
iei fiind conectată la reţeaua



iagrama 5. Rata de utilizare a Internetului penetrarea populaţiei în % [15]


eşi rezultatele obţinute de Republica Moldova sunt promiţătoare,
comparaţiile cu valorile indicatorilor din UE relevă faptul, că ţara noastră mai rămâne
încă în urmă [12].

upă accesul şcolilor la Internet, Republica Moldova se clasează pe locul 61
din 139 de ţări, avînd un punctaj de 4,1 din 7 puncte maxim posibile [8]. upa nivelul
de acces la noile tehnologii


locul 112 din 139, cu un punctaj de 4,1 din 7 maxim
posibile.

upă nivelulu de dotare tehnologică a întreprinderilor


133 din 139, scor 3,7
din 7 maxim posibile. upă nivelul achiziţiilor guvernului a tehnologiilor avansate


locul 135 din 139, cu un scor de 2,6 puncte [8].

acă să facem o analiză privind utilizar
ea reţelei Internet după mai multe
criterii, atunci observăm [9]:

-

cel mai frecvent, utilizatorii accesează reţeaua globală de la domiciliu,
fiecare al patrulea utilizator accesează Internet
-
ul de la prieteni şi
cunoscuţi;

-

bărba
ţ
ii au fost mai predispuşi de
cît femeile de a utiliza Internetul
-

42%,
comparativ cu 35%.

-

după mediu: 59% din popula
ţ
ia urbană faţă de 25% din populaţia rurală;

-

după regiune: locuitorii din zona Centru


46%, în compara
ţ
ie cu
locuitorii din regiunea nord 30% şi 29% în zona de Sud;

-

du
pă mărimea veniturilor, ratele de utilizare sunt: 84% respondenţii, ai
căror venituri lunare depă
ş
esc 5000 de lei, comparativ cu 17%
-

respondenţii cu venituri lunare de mai puţin de 1000 de lei.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



35

omeniile de utilizare a Internetului de către populaţia Re
publicii Moldova
sunt redate în digrama 6. În anul 2011, fiecare a treia gospodărie dispune cel puţin de
un calculator funcţional. Ponderea gospodăriilor cu calculatoare este semnificativ mai
mare în regiunea Centru, faţă de celelalte regiuni. 27% din gos
podăriile casnice dispun
de acces la Internet. Fiecare a doua persoană descarcă file
-
uri multimedia, totodată
doar 7% din utilizatori accesează Internet
-
ul în scopul procurării bunurilor prin Internet
iar 4%
-

-
banking [18]. Constatăm că, indicel
e

de procurare a bunurilor prin
Internet a rămas neschimbat în anul 2011 comparativ cu anul 2009.

În urma realizării unui sondaj în raionul Cahul privind rata de utilizare a
Internetului, procurarea bunurilor prin Internet şi prezenţa site
-
urilor web a
înt
reprinderilor din această zonă, am constatat că doar un număr neînsemnat de
întreprinderi au pagina oficială în Internet şi î
-
şi propun serviciile prin reţeaua Internet.

La sondaj au participat 36,7% respondenţi din mediul urban or. Cahul şi 63,3
din med
iul rural (raionul Cahul).

Analizate din punctul de vedere al frecvenţei de accesare a Internet
-
ului,
cercetările sondajului au relevat faptul că cca. 55% dintre cei chestionaţi utilizează
-
ul zilnic şi doar 6,7% nu au utilizat niciodată Internetu
l.


*(conform sondajelor 2010, sondaje noi nu s
-
au efectuat)


iagrama 6. omeniile de utilizare a Internetului de către populaţie,% 2009*
[18]


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



36


Sursa: elaborat de autor


iagrama 7. Frecvenţa utilizării Internetului


oar 23% din populaţia respondent
ă a utilizat Internetul în scopul procurării
bunurilor prin intermediul magazinelor online (diagrama 8). Unul din motive fiind
faptul că doar 10% din populaţia respondentă cunoaşte ce reprezintă un magazine
online şi vînzările online, alt motiv fiind preze
nţa limitată a întreprinderilor sau
magazinelor regionale care î
-
şi propun serviciile sau bunurile online.




Sursa: elaborat de autor


Diagrama 8. Rata de procurare a bunurilor online


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



37


Sursa: elaborat de autor


Diagrama 9. Rata de procurare a bunurilor

online de la magazinele moldoveneşti


Conform datelor de mai sus, constatăm că doar 11,7% din repsondenţi au
procurat bunuri online de la magazinele naţionale, iar 23% au procurat bunuri online de
la magazinele moldoveneşti cît şi de la cele internaţional
e.

Rezultatele examinării situaţiei în întreprinderile din raionul Cahul ilustrează,
doar 13 întreprinderi au web
-
site. oar 7 din aceste întreprinderi sunt din Cahul, iar 6
sunt filiale ale întreprinderilor din Chişinău. Vînzări online pot fi realezate do
ar la
procurarea bunurilor oferite de întreprinderile ”Altavista” şi ”Bere
-

Unitanc”, astfel
doar 2 companii din tot raionul Cahul utilizează comerţul online.

Succesul întreprinderilor din raionul Cahul şi celor din întreaga ţară, în viitor
depinde în mare

măsură de capacitatea acestora de a se integra în valul schimbărilor
digitale şi nu în ultimul rind de capacitatea ţării de a depăşi obstacolele
-
cheie care
împiedică în prezent mişcarea înainte. Factorii cei mai problematici pentru a face
pa actuală sunt: instabilitatea politică, accesul la finanţare, corupţia [8].

Pe plan mondial, comerţul electronic a devenit o componentă principală a
politicilor de dezvoltare economică a guvernelor ţărilor dezvoltate, iar prin măsurile
luate la nivel guv
ernamental de către aceste ţări în vederea stabilirii unor reglementări
unice în ceea ce priveşte realizarea tranzacţiilor comerciale pe suport electronic,
comerţul electronic a devenit o componentă fundamentală a comerţului mondial.

Pentru întreprinderi d
esfăşurarea activităţilor de comerţ electronic reprezintă o
posibilitate de

creşterea a competitivităţii lor, deoarece comerţul electronic asigură
firmelor tradiţionale de comerţ următoarele avantaje [1], [5]:

-


accesul la noi segmente de piaţă noi clienţi
);

-


creşterea vitezei de derulare a afacerilor;

-


flexibilitate ridicată a politicilor comerciale;

-



-


costuri mai scăzute de tranzacţie


dacă website
-
ul este bine făcut;

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



38

-


operativitat
e crescută în efectuarea tranzacţiilor comerciale;

-


eliminarea unor operaţii manuale;

-


facilitarea stabilirii relaţiilor între partenerii potenţiali;

-


simplificarea sistemelor de decontare şi de plată;

-


creşterea valorii tranzacţiilor prin stimularea cumpă
rătorilor;

-


posibilitatea de a pregăti comanda timp de câteva zile;

-


posibilitatea de a configura produse şi de a vedea imediat preţurile
reale în comparaţie cu preţurile mai multor vânzători;

-


posibilitatea de a căuta uşor în cataloage mari


o companie p
oate
construi pe o reţea deja creată un catalog mult mai mare decât ar
încăpea într
-
o cutie poştală;

-


interacţiune mai bună cu clienţii
-

clientul poate primi, la cerere,
informaţii prin e
-
mail, privind stadiul în care se află în orice moment
comanda lui (
dacă s
-
a primit comanda, dacă marfa este expediată etc..

-

achiziţionarea de materii prime, materiale şi echipamente mai ieftine,
prin contactarea online a mai multor furnizori şi crearea unei
competiţii sporite a ofertelor;

-

reducerea timpului de promovare
a produselor pe piaţă, prin
conectarea comenzilor la producţie şi utilizarea mai eficientă a
serviciilor de distribuţie;

-

cost de intrare pe piaţă mai redus, prin înfiinţarea şi întreţinerea site
-
urilor Web, care sunt mai ieftine decât metodele de marketing

tradiţional;

-

instrument accesibil tuturor clienţilor prezenţi pe piaţă pentru
actualizarea informaţiilor de produs într
-
un singur loc;

-

dimensionarea optima a capacităţii de producţie şi a stocurilor şi
oportunitatea obţinerii celui mai bun preţ;

-

reducerea

cheltuielilor administrative aferente procesului de producţie.


În
concluzie
, economia mondială depinde astăzi, mai mult ca oricând, de
comunicaţiile electronice şi tehnologia informaţiei. În noua economie, tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor va deve
ni generatorul transformarilor economice şi
sociale, informaţia resursa principala, iar tehnologiile Internet cea mai eficienta reţea
de comunicare şi de afaceri [1]. Internetul va avea un rol din ce în ce mai important,
punîndu
-
şi amprenta asupra întregii

vieţi economice, sociale si culturale a omenirii şi
va guverna practic toată lumea modernă, iar comerţul electronic va fi cheia
competitivităţii firmelor în contextul dezvoltării noii economii datorită capacităţii sale
de a depăşi graniţele de timp şi de
spaţiu. Impactul comerţului electronic asupra
firmelor şi asupra societăţii va fi deosebit, atât ca întindere cât şi ca intensitate [4].

În viitor, comerţul electronic va fi direct responsabil de competitivitatea şi
dezvoltarea economiilor naţionale. Cele

mai importante avantaje ale dezvoltării
comerţului online fiind: oportunitatea de a vinde şi de a face cunoscute propriile
produse la nivel global; comunicarea cu furnizorii şi clienţii firmei implică un nivel
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



39

redus de costuri şi este mult mai eficientă;
pentru a începe o afacere online de succes,
comparativ cu o afacere tradiţională, ai nevoie de o investiţie minimă.


REFERINŢ
E
:


1.

http://oeconomica.org.ro/files/pdf/120.pdf

-

Locul şi rolul comerţu
lui electronic în
noua economie.

2.

http://ru.scribd.com/doc/16608000/Comert
-
Electronic

-

Comerţul electronic.

3.

http://ru.
scribd.com/doc/42617725/Comert
-
Electronic

-

Afaceri electronice.

4.

http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no17/articol_fulltext_pag79.pdf

-


Dezvoltare
a co
merţului electronic în condiţiile globalizării.

5.

http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag127.pdf

-

Comerţul electronic versus
comerţul tradiţional.

6.

http://revistaie.ase.ro/content/21/rosca%2Bghilic%2Bstoica
-
ie21.pdf



Noua
economie.

7.

http://www3.weforum.org/docs/Global_IT_Report_2012.pdf

-

The Global
Information Technology Report 2012.

8.

eport_2010
-
11.pdf

-

-
2011.

9.

http://www.ipp.md/public/files/publication/Raport_CRC_2010
-
06
-

-

Citizen

Report Card Republic of Moldova

10.

http://www.mtic.gov.md/img/d2011/download/2012/11
-

14/Sinteza_Raport_IDI_2012.pdf

-

Sinteza Raportului anual al UIT cu privi
re la
monitorizarea ev
oluţiei societăţii informaţionale la nivel mondial „
Measuring the
Information Society 2012”.

11.

http://www.mtic.gov.md/statistica_rom/#indicat

-

Dezvoltarea sectorului
Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţiilor

12.

http://www.bis.md/files/rapoarte/Studiul%20Servicii%20Telecomunicatii%20in%
20contextul%20crearii%20ZLSAC.pdf



Pers
pectivele de reformare a sectorului
de telecomunicații din Republica Moldova.

13.

http://www.bis.md/pdf/dezvoltare
a%20sociala%20in%20contextul%20asimilarii%
20tehnologiilor%20informatiei%20si%20comunicatiilor.pdf

-

Programul
Naţiunilor Unite pentru ezvoltare Strategia Naţională privind Edificarea
Societăţii Informaţionale: Implementarea Componentei e
-
Guvernare a Stra
tegiei
Naţionale Moldova Electronică.

14.

http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html

15.



16.

http://ideideafaceri.manager.ro/articole/editorial/managementul
-
schimbarii
-
1919.html

17.

http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html

18.

http://www.mtic.gov.md/statistica_rom/

-

Accesul popula
ţiei la TIC, 2011.




Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



40

TENINŢELE EZVOLTĂRII ECONOMIEI RAIONULUI
CAHUL ÎN CONIŢIILE CONCURENŢEI REGIONALE


POPA ANDREI
,

d
octo
r hab
ilitat în economie
, conf. univ.
,

Catedra de Economie şi Management

în Afaceri şi Servicii

Universitatea de Stat „B. P. Hasd
eu” din Cahu
l


Abstract:
The paper put in discussion the problem of interregional
that the problem of local and territorial concurrence is steel in an increasing phase.
An an
alysis of the Southern Region of the Republic of Moldova, shows in comparison
the tendencies of the Cahul county development. As a result of researches a number of
recommendations are proposed for local policy makers.

Abstract:

Prezentul articol pune în

discuţie problematica concurenţei
interregionale. Evaluarea teoriilor contemporane privind compettivitatea regională
confirmă că problema concurenţei locale şi teritoriale se află în ascensiune. Analiza
Regiunii de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova, ara
tă prin comparaţie tendinţele
dezvoltării raionului Cahul. În rezultatul cercetărilor efectuate sunt date un şir de
recomandări pentru
planificarea strategică locală
.

Key
-
words:

regional development,

strategies.


Cu
vint
e
-
cheie:

dezvoltare regională, concurenţa interregională, strategii
concurenţiale.


Procesul de însuşire a regulilor economiei globalizate, parcurs astăzi de
societatea noastră, presupune în esenţă liberalizarea activităţii comerciale. Totodată,
sporirea n
ivelului concurenţei impune o reformare continuă a proceselor productive,
reformare ce are un impact simţitor în activitatea firmelor şi ocuparea forţei de muncă,
sporind astfel incertitudinea şi pericolele pentru firmele care nu au reuşit să
-
şi adapteze
s
tructurile conform noilor realităţi. În sfârşit, atât timp cât procesul de restructurare nu
este complet finalizat, concurenţa crescândă va continua să aibă impact asupra firmelor
locale în particular şi localităţilor în general. În această ordine de idei,

dezvoltarea
economică presupune utilizarea eficientă a potenţialului local şi atragerea resurselor
externe în scopul creşterii productivităţii, iar în calitate de răspuns strategic al actorilor
locali la avansarea concurenţei globalizate ar fi mecanismul
de stimulare a schimbărilor
structurale şi dinamicii
economiei locale.


Scopul final al dezvoltării economice locale vizează promovarea
oportunităţilor de angajare a populaţiei în sectoarele ce stimulează beneficiul
comunitar, prin utilizarea resurselor um
ane, naturale şi instituţionale disponibile [1].

Totodată, principiile regionalizării impun integrarea intereselor şi activităţilor
inter
-
comunitare, bazată pe ajustarea intereselor locale la cele regionale, în scopul
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



41

consolidării eforturilor de ocupare a

pieţei şi sporirii rezistenţei colective în condiţiile
concurenţei crescânde.[2, p. 6]

e obicei, pentru evaluarea potenţialului local şi identificarea punctelor forte şi
slabe în dezvoltarea economică, de regulă, sunt analizate disponibilitatea şi abunde
nţa
resurselor naturale, umane, de capital etc., amplasarea geografică, partenerii şi
concurenţii, climatul instituţional ş.a.

Începând cu anul 2007, odată cu adoptarea Legii privind dezvoltarea regională
in Republica Moldova [3], problematica dezvoltăr
ii şi utilizării eficiente a potenţialului
local şi regional a căpătat un nou aspect ce ţine de sporirea concurenţei inter
-
regionale


situaţie când concurenţi sunt nu doar firmele particulare ci întreg complexul social
-
economic al raionului, regiunii.

Co
nform Legii, obiectivele principale ale susţinerii dezvoltării regionale sunt:

a)

obţinerea dezvoltării social
-
economice echilibrate şi durabile pe întreg
teritoriul Republicii Moldova;

b)

reducerea dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social
-
economice î
ntre
regiuni şi în interiorul acestora;

c)

consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru
dezvoltarea social
-
economică a regiunilor republicii;

d)

susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a
comunităţilor loca
le orientate spre dezvoltarea social
-
economică a
teritoriilor şi coordonarea interacţiunii acestora cu strategiile şi programele
naţionale, sectoriale şi regionale de dezvoltare.

in punct de vedere administrativ, raionul Cahul, aflat în Regiunea de
Dezvol
tare Sud, include 55 de localităţi

şi are o suprafaţă totală de 1541.6 km.p. in
suprafaţa totală a raionului Cahul, terenurile agricole ocupă 71.06% 109493 ha.
Mediul urban cuprinde o suprafaţă de 34.9 km.p.

şi include doar

oraşul Cahul
. Mediul
rural este divizat în 36 de comune şi are o suprafaţă de 1506.7 km.p. În limitele
comunelor se află 53 de sate. O localitate
-

Cotihna

-

este situată în
limitele
administrative ale oraşului Cahul [4; 5, p 13].

La 1 ianuarie 2012 populaţia stabilă a raionului Cahul a fost de
124863

locuitori, din care 67 % constituie persoane de vârstă activă  83699 locuitori
[6, p. 9]. in totalul populaţiei stabile, 39
756 persoane sau 31,83% locuiesc în mediul
urban şi 85105 persoane sau 68,17% sunt locuitori în mediul rural [7, p.28].

În aspect regional, Regiunea de ezvoltare Sud, din care face parte şi raionul
Cahul, însumează cota de 15% din totalul populaţiei sta
bile din ţară, iar raionul Cahul
deţine cea mai mare cotă de populaţie stabilă din Regiune


24% [8, p.9]

La 1 ianuarie 2012 în raion activau 20 întreprinderi industriale şi 32850
intreprinderi din sectorul Micului Busines, din care persoane juridice
-

2
.142 şi
persoane fizice
-

3.708, cota cea mai mare revenind Gospodăriilor Ţărăneşti în număr
total de 25.957 unităţi [9].

Conform datelor operative a Biroului Naţional de Statistică [10], în anul 2011
ponderea majoră în fabricarea producţiei industriale d
in ţară o deţine municipiul
Chişinău


62%, urmat de Regiunea de Dezvoltare Nord


21% şi Regiunea de
Dezvoltare Centru


11%.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



42

Analiza comparativă ne arată că întreprinderile din Regiunea de ezvoltare
Sud au fabricat în anul 2011 doar 3% din totalul de v
aloare a producţiei fabricate în
ţară.

in această cotă, raionul Cahul a produs 31%, confirmând că este lider
regional în activitatea industrială.

În acelaşi timp, evaluarea dinamicii producţiei industraiale din cadrul Regiunii
de ezvoltare Sud, relevă
faptul că potenţialul economic industrial al Regiunii şi
raionului Cahul este specializat preponderent în industria agroalimentară.

Concomitent, rezultatele activităţii industriale reflectă şi nivelul de dezvoltare
al producătorilor de materie primă, care
asigură realizarea lanţului valoric pe tipuri de
produs. Anume analiza realizării lanţurilor valorice ne arată o discrepanţă a poziţiei
concurenţiale a Regiunii de ezvoltare Sud, în general, şi a raionului Cahul, în
particular.

Astfel, raionul Cahul este
lider incontestabil la producţia vinurilor naturale din
struguri şi a vinurilor tari cu o concentraţie de alcool de peste 15%.

Prezenţa capacităţilor industriale la cele 11 fabrici de vin din raion oferă un
stimulent simţitor în dinamică ramurii vitivinico
le şi producţiei strugurilor în scopuri
tehnice şi de consum curent.

În acelaşi timp, din totalul producţiei vegetale procesate la întreprinderile din
Regiunea de ezvoltare Sud, rezultatele au fost obţinute la unităţile din raioanele
Cantemir, Căuşeni, Ci
mişlia, Ştefan Vodă, Taraclia, raionul Cahul la acest capitol
înregistrând cota zero pe motivul sistării activităţii fabricilor de conserve din Cahul şi
Zârneşti.

Totodată, se constată că UTA Găgăuzia înregistrează o dinamică superioară
indicilor Regiunii

de ezvoltare Sud la producerea sucurilor de legume şi fructe, şi a
fructelor prelucrate şi conservate în pofida faptului că deţine cote de mai puţin de 1%
din recolta globală de legume de câmp, faţă de 12% obţinute în Regiunea de
ezvoltare Sud, şi de ci
rca 1% din recolta globală la fructe şi pomuşoare, faţă de cele
8% obţinute în Regiunea de ezvoltare Sud.

Gradul de dezvoltare al capacităţilor de procesare industrială, influenţează şi
dinamica indicilor producţiei vegetale obţinute în raioanele Regiunii
. Datele statistice
denotă că lipsa capacităţilor de procesare a producţiei vegetale în raionul Cahul,
menţine la un nivel minim interesul agricultorilor de a creşte culturile respective.
Sporirea în raion în anul 2011 a recoltei globale de legume de câmp
este rezultatul
extinderii suprafeţelor de legume recoltate în sere pentru consum în stare proaspătă.

La fel, nivelul rezultatelor la recolta de fructe şi pomuşoare din raionul Cahul,
se datorează pe de o parte creşterii cu circa 146% a rezultatelor activi
tăţii fabricii de
conserve din or. Cantemir şi creşterii vânzărilor de fructe în stare proaspătă, pe de alta.
e menţionat că producţia de fructe din raionul Cahul este livrată şi fabricilor de
conserve din Regiunile de ezvoltare Centru „Orhei
-
Vit” din O
rhei şi Nord „Alfa
-
Nistru” din Soroca, „Natur
-
Bravo” din Cupcin, Edineţ. Astfel, constatăm ca,
actualmente, raionul Cahul îşi diminuează din avantajul competitiv pe motivul absenţei
capacităţilor de procesare a producţiei vegetale şi lipsei sistemelor d
e irigare a
culturilor de grădinărit.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



43

Statistica regională [11; 12; 13; 14] indică faptul că raionul Cahul deţine o
poziţie dominantă în fabricarea produselor lactate în sudul Republicii. Principalii
producători din sudul ţării sunt S.A. „Fabrica de brân
zeturi din Cahul” şi fabrica de
lactate SRL „OLOI
-
Pac” din Comrat.

Totodată, urmează să menţionăm ca în Regiunea de ezvoltare Sud şi în UTA
Găgăuzia se obţin respectiv 18% şi 16% din cantitatea totală de lapte de vacă, de la un
efectiv de 16% din totalul

de vaci pe ţară


în Regiunea de ezvoltare Sud, şi
respectiv, doar de la 2% din efectivul de vaci total


în UTA Găgăuzia.

Situaţia enunţată ne arată că activitatea Fabricii de brânzeturi din Cahul se
desfăşoară la o capacitate limitată


fapt ce diminue
ază esenţial veniturile întreprinderii
şi, respectiv, posibilităţile de extindere şi diversificare a producţiei. În condiţiile când
fabrica numită achiziţionează zilnic doar 5
-
7 tone de lapte de la 4 asociaţii gospodăreşti
din raionele Cahul şi Cantemir,
majoritatea cantităţii de lapte de vacă obţinută în
raioanele Regiunii, este folosită preponderent, în consumul individual sau livrată prin
reţelele de achizţii către fabricile de profil din municipiul Chişinău „JLC”, „LapMol”,
„Lactalis
-
Alba”.

Dinamica
efectivului de vaci din raioanele Regiunii, arată interesul sporit de
creştere a vacilor în raioanele conectate la reţelele de achiziţie a producătorilor de
produse lactate din mun. Chişinău


Cauşeini, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă. Astfel că,
pentru spori
rea efectivului de vaci din raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir,
Taraclia, considerăm oportună dezvoltarea reţelei de achiziţii a laptelui pentru Fabrica
de brânzeturi din Cahul şi atragerea investiţiilor, inclusiv capital străin, pentru
înfiinţarea un
or noi unităţi de procesare a laptelui, cu un nomenclator de producţie
diversificat şi performant.

Aflându
-
se într
-
o zonă climaterică aridă, Regiunea de ezvoltare Sud produce
29% din recolta globală de cereale şi leguminoase pentru boabe, raionul Cahul
d
eţinând tradiţional poziţia a 2
-
a, după Ştefan Vodă, la dinamica indicilor recoltei
anuale la această grupă.

O situaţie similară, se înregistrează şi la recoltarea porumbului şi
a
seminţelor
de floarea soarelui, Regiunea de ezvoltare Sud deţinând cote de
30% din recolta
globală a porumbului, şi 23% din recolta de floarea soarelui, iar raionul Cahul,
menţinând poziţia a 2
-
a în dinamica recoltei anuale la aceste grupe.

Poziţiile avansate în recoltarea culturilor arătate mai sus, creează condiţii
favorabile
pentru formarea bazei furajere pentru creşterea efectivului de porcine în
toate categoriile de gospodării.

Astfel, gospodăriile din Regiunea de ezvoltare Sud deţin o cotă de 19% din
efectivul total de porcine, raionul Cahul deţinând poziţia de lider la a
cest indicator.

Concomitent, activitatea de creştere a ovinelor şi caprinelor este tradiţională
pentru Republica Moldova, raioanele din Regiunea de ezvoltare Sud deţinând cota
maximă de 35% din efectivul dat.

e menţionat, că ponderea cea mai mare a efect
ivului de ovine şi caprine din
Regiune se amplasează în raioanele din Stepa Bugeacului sau cele alăturate de ea


Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Taraclia.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



44

Totodată, dinamica indicatorilor arată că diminuarea efectivului de ovine şi
caprine are
un caracter continuu şi se datorează lipsei capacităţilor industriale de
prelucrare a lânii şi pieilor. La fel, în regiunea cu cel mai mare efectiv de ovine lipseşte
posibilitatea fabricării industriale a brânzei de oi, fapt ce face imposibilă certificarea

calităţii producţiei date în scopul comercializării acesteia prin intermediul reţelelor de
magazine şi, ulterior, dezvoltării exportului.

Evaluarea potenţialului economic al Regiunii de ezvoltare Sud şi a raionului
Cahul indică la necesitatea dezvoltării

lanţurilor valorice a produselor fabricate în
regiune[15, p. 46], verigile fiecărui lanţ valoric reprezentând activităţile de creştere a
materiei prime, operaţiile de procesare industrială şi respectiv, activităţile de distribuire
a producţiei fabricate.


În acest scop se impune necesitatea sporirii investiţiilor în capital fix. Anume
climatul investiţional şi volumul investiţiilor realizate confirmă gradul de dezvoltare al
potenţialului economic şi, respectiv, competitivitatea acestuia. Conform datelor
st
atistice, în anul 2011, a realizat doar 5% din totalul investiţiilor în capital fix din ţară.

eşi raionul Cahul înregistrează cele mai mari cote în dinamica investiţiilor în
capital fix, totuşi, acestea fiind raportate la numărul de locuitori, relevă o sc
ădere
dramatică a investiţiilor pe cap de locuitor în raionul Cahul, în comparaţie cu acelaşi
indicator din alte raioane ale Regiunii de Dezvoltare Sud.

În rezultat, către finele anului 2011, la investiţii în capital fix pe cap de
locuitor, raionul Cahul a

fost depăşit de raioanele Cantemir şi Cimişlia, fiind practic la
acelaşi nivel cu indicii raioanelor Căuşeni şi Taraclia.

Având în vedere că în anul 2011

populaţia stabilă a Regiunii de ezvoltare
Sud constituie 538.946 locuitori faţă de 161.192 locuitori

din UTA Găgăuzia,
constatăm că în perioada dată autonomia Gagauz Yeri a înregistrat investiţii în valoare
de 1838,1 lei pe cap de locuitor faţă de 1255,7 lei pentru un locuitor din Regiunea de
ezvoltare Sud. Indicatorii daţi relevă o încetinire în activ
itatea investiţională din
Regiunea şi în special din raionul Cahul. Continuarea acestui trend, riscă să diminuieze
poziţiile concuranţiale ale raionului, care pe perioadă lungă 5
-
7 ani) poate genera
efecte sociale nedorite, printre care


exodul forţei ca
lificate de muncă spre centrele
industriale mai dezvoltate, reducerea locurilor de muncă, şi în ultimă instanţă,
pierderea statutului de pol de creştere economică regională.

În calitate de posibilitate suplimentară în dezvoltarea potenţialului economic al

raionului Cahul urmează a fi considerată ramura turismului.

Resursele naturale reprezentate de rezervaţiile naturale şi apele minerale,
localizarea regiunii în apropierea Mării Negre sînt favorabile pentru dezvoltarea
turismului. Apele minerale din Cahu
l, renumitele fabrici de vin din sud, rezervaţiile
naturale ale regiunii, în special Rezervaţia Ştiinţifică de Stat “Prutul de Jos”, aflată în
proximitatea rezervaţiei de biosferă „elta unării”, renumită la scară mondială, pot
contribui la promovarea im
aginii regiunii drept destinaţie turistică atractivă. Condiţiile
raionului Cahul sînt potrivite pentru fondarea afacerilor pentru turismul rural, agricol şi
ecologic de proporţii mici.

Analiza potenţialului economic al raionului Cahul relevă că acesta dis
pune de
avantaje competitive în:

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



45

-

creşterea şi prelucrarea producţiei agricole

-

viti
-
vinicultură

-

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte confecţii şi textile

Avantaje potenţiale ce urmează a fi dezvoltate se consideră:

-

turismul

-

procesarea producţiei vegetal
e

-

prelucrarea laptelui şi cărnii.



Programele de dezvoltare a economiei raionului pot fi realizate prin:



ezvoltarea capacităţilor antreprenoriale ale agenţilor Micului Business;



Crearea clusterelor regionale în domeniile cu avantaje competitive;



Înfiin
ţarea unui parc tehnologic sau industrial;



Instituirea reţelelor antreprenoriale;



Fondarea filialelor unor instituţii de cercetare şi dezvoltare din ramură;



Crearea unor centre de transfer tehnologic pe domenii şi ramuri prezente în
raionul Cahul şi Regiun
ea de Dezvoltare Sud;



Construcţia centrelor cu destinaţii multiple/centrelor polivalente pentru
târguri, expoziţii, prezentări culturale, evenimente sportive, etc.;



Crearea unui incubator de afaceri.

at fiind faptul că cel mai important sector pentru ec
onomia raionului este
agricultura, aceasta defineşte necesitatea creării condiţiilor pentru dezvoltarea ramurii
şi promovarea competitivităţii agriculturii, care pot fi realizate prin:



Crearea Centrului de asistenţă şi de formare a capacităţii pentru
ferm
ieri şi producătorii agricoli;



Promovarea standardelor de calitate pentru producţia agricolă;



Crearea Centrului regional de certificare a calităţii produselor;



Promovarea noilor soiuri/specii productive;



Crearea clusterelor agroalimentare;



Crearea reţelel
or antreprenoriale agroalimentare.

Pentru opţiunea strategică de dezvoltare a avantajelor ramurii turismului,
eforturile urmează a fi canalizate spre crearea brand
-
ului regiunii. În acest scop, se va
pune accentul pe produsele de excelenţă ale regiunii pr
ecum produsele agro
-
alimentare
şi vinicole, complementate de valorile şi rezervele potenţialului natural. Acestea pot fi
realizate prin:



Introducerea domeniului turismului în lista priorităţilor strategice ale
dezvoltării raionului;



Dezvoltarea infrastruct
urii turistice;



Elaborarea şi promovarea brand
-
ului raionului/regiunii;



Implicarea în elaborarea strategiei regionale de dezvoltare a turismului;



Oferirea sprijinului şi consultanţei în obţinerea granturilor pentru dezvoltarea
turismului rural, agricol şi
ecologic în ariile rurale;



Promovarea producţiei de materiale informaţionale materiale promoţionale
audio
-
video, hărţi, indicatoare rutiere, etc.;

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



46



Atragerea investiţiilor publice şi private, inclusiv a capitalului străin în
dezvoltarea meşteşugurilor pop
ulare specifice regiunii şi promovarea lor în
calitate de produs turistic regional prin intermediul reţelei de ateliere
meşteşugăreşti.

Obiectivele propuse anterior pot servi ca puncte de referinţă pentru elaborarea
Strategiei de dezvoltare social
-
economic
ă a raionului Cahul în baza avantajelor
-
4 ani şi lungă de timp 6
-
8 ani).



REFERINŢE:


1.

Blakely, Edward J
.,
Planning local economic development: theory and
practice
.,
Thousand Oaks, Sage
Publications
, 1994.
-

xvi, 343 p.

2.

Popa Andrei,
ezvoltarea regională în contextul integrării în spaţiul european
metodologii de planificare strategică
, Cahul: USC, 2008, 247p.

3.

Legea nr. 438
-
XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională in Republica
Moldova, Monitorul Oficial nr.21
-
24/
68 din 16.02.2007.

4.

Informaţia operativă a aparatului Preşedintelui raionului Cahul

5.

Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statistică al
Republicii Moldova, Chişinău: Statistica, 2011, 564p.

6.

Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sex
e, în profil teritorial la 1
ianuarie 2012: culegere statistică
, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, Chişinău, 2012, 117p.

7.

Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în profil teritorial la 1
ianuarie 2012: culegere statistică
, Biroul

Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, Chişinău, 2012, 117p.

8.

Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în profil teritorial la 1
ianuarie 2012: culegere statistică
, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, Chişinău, 2012, 117p.

9.

In
formaţia operativă a Oficiului Teritorial de Statistică Cahul pentru anul 2012

10.

Principalii indicatori social
-
economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi
municipii în ianuarie


decembrie 2011 informaţie operativă trimestrială
,
Biroul Naţional de Stati
stică al Republicii Moldova, Chişinău, 2012, 53p.

11.

Principalii indicatori social
-
economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi
municipii în ianuarie


decembrie 2007 informaţie operativă trimestrială
,
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova,
Chişinău, 2008, 49p.

12.

Principalii indicatori social
-
economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi
municipii în ianuarie


decembrie 2008 informaţie operativă trimestrială
,
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2009, 45p.

13.

Principa
lii indicatori social
-
economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi
municipii în ianuarie


decembrie 2009 informaţie operativă trimestrială
,
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2010, 45p.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



47

14.

Principalii indicatori social
-
economi
ci pe regiuni de dezvoltare, raioane şi
municipii în ianuarie


decembrie 2010 informaţie operativă trimestrială
,
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2011, 45p.

15.

Porter, Michael E.,
Competitive Advantage. Creating and Sustaining

Superior
Performance
., New York, The Free Press, 1985. Trad. Nistor, S., Oganovici
L.,
Avantajul concurenţial. Manual de supravieţuire şi creştere a firmelor în
condiţiile economiei de piaţă
., Bucureşti, Teora, 2001.


512 p.



































Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



48

ROLUL CLUSTERELOR ÎN EZVOLTAREA REGIONALĂ


ROŞCA
-
SADURSCHI LIUDMILA,

ZARIŞNEAC NATALIA,

ANTOHI LIUDMILA

Catedra de Economie şi Management


în Afaceri şi Servicii

Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul



Abstract:
Currently, when a country
's development both economic and social
development can not be achieved by policies, laws and national action is needed to
increase ficerii separate regions. Addressing national must be specific to each region.
Thus, an analysis of the industrial sector of

the South, we concluded that the most
effective way of economic development of the region would be to create clusters. The
cluster is a network of companies that use all methods of exchange, innovation, growth
and development of industrial enterprises.

Ab
stract:
În economia mondială clusterul este considerat unul din cele mai
răspândite modele de cooperare a agenţilor economici, care generează un impact
considerabil asupra sporirii eficienţei şi creşterii competitivităţii întreprinderilor,
accelerează proc
esul de modernizare şi îmbunătăţire a structurii industriei,
stimulează dezvoltarea procesului ştiinţifico
-
inovativ, creşterea atractivitatăţii
investiţionale a regiunilor ţării.

Keywords
:
In this article defined cluster, describing its components, benefi
ts
and steps to create it using two examples

Cuvinte cheie:
cluster; industrie; industrie alimentară; industria materialelor
de construcţii; Regiunea de ezvoltare Sud.



Michael
E.
Porter este considerat astăzi „Spiritus Rector” al politicii
economice baz
ate pe dezvoltarea clusterelor şi cel care a formulat următoarea
definiţie:

Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii
interconectate, dintr
-
un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii
înrudite şi alte entităţi importan
te din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ,
spre exemplu, furnizori de input
-
uri specializate, cum ar fi componente, maşini şi
servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. e multe ori, clusterele se extind
in aval către diverse canal
e de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de
produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input
-
uri comune. In sfârşit, unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri


precum universit
ăţi, agenţii de standardizare, think tank
-
uri, furnizori de instruire
profesională şi patronate


ce asigură instruire specializată, educaţie, informaţie,
cercetare şi suport tehnic.
(Porter M., 1998)

[2].

Noţiunea de cluster are la bază conceptul „distric
tului industrial” care a fost
abordat de A. Marshall la sfârşitul sec. XIX
-
lea în lucrarea „
Principiile Economiei
” din
1890. Marshall caracterizează concentrările specializate local prin trei caracteristici:



ispunerea de muncă specializată;

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



49



Dezvoltarea ra
murilor auxiliare şi de deservire;



Specializarea întreprinderilor pentru diferite procese de producţie.

Alţi economişti ce cercetează clusterele au descoperit rădăcinile acestei noţiuni
în 1826, în lucrarea lui J.H. von Thünen „
The Isolated State
” [1, p.14
].


Clusterele

reprezintă concentrări geografice de instituţii şi companii
interconectate dintr
-
un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii
înrudite şi alte entităţi importante din punctul de vedere al concurenţei. e multe ori,
clusterele s
e extind în aval către diverse canale de distribuţie, clienţi şi lateral


către
producători de produse complementare şi industrii înrudite prin calificări, tehnologii
sau input
-
uri comune” [2].

Cluster


reprezintă o aglomerare teritoriala de firme specia
lizate şi înalt
-
ul, semnifică o concentrare, înmănunchere
sau aglomerare spaţială, teritorială de firme mici şi mijlocii specializate într
-
un
domeniu serviciu, produs,cunoştinţe sau domenii inter
-
relaţionale, car
e pot domina
piaţa inclusiv mondială în acest sector de specializare.

Clusterul poate fi localizat în orice tip de comunităţi teritoriale, de la cele mici
oraşe,comune,grup de comune până la regiuni în stat, stat sau regiuni aparţinând unor
zone de gra
niţa între state.

Într
-
o abordare globală, clusterele, ca forme de organizare, facilitează
cristalizarea unei noi strategii investiţionale, orientată, în principal, spre conturarea
unui

Fundamentul implementării clusterelor este constit
uit de capacitatea de
învăţare organizaţională
şi
transferul de know
-
how.
Fără a se afla într
-
un raport de
subordonare sau de dependenţă una faţă de cealaltă, întreprinderile tind să combine
avantajele de complementaritate, pe care le posedă, în scopul cre
şterii competitivităţii
produselor proprii atât pe piaţa internă, cât şi, în principal, pe piaţa externă, autorităţile
acţionând în direcţia impulsionării industriilor care realizează produse având o valoare
adăugată ridicată.

Toate aceste consideraţii au

condus la modelul unanim acceptat „triple helix”
ce reuneşte în cadrul unui cluster reprezentanţi ai:

­

întreprinderilor


reprezentând latura economică a clusterului;

­

universităţilor şi institutelor de cercetare


reprezentând furnizorii de
soluţii inova
tive aplicabile nevoilor reale ale întreprinderilor din cluster;

­

autorităţilor publice locale, regionale etc.




Sursa: Elaborat de autor

Figura 1. Caracteristici definitorii a clusterelor


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



50

Practica mondială a utilizării mecanismului clusterului permite
de a evidenţia
caracteristici deosebite a acestuia, ca o forma specifică de cooperare al mediului de
afaceri, ce îi oferă avantaje considerabile:



concentrarea geografică a membrilor clusterului, ataşamentul clar la un
anumit teritoriu. Proximitatea teritor
ială a întreprinderilor permite să
utilizeze infrastructura creată în comun, să examineze operativ
problemele apărute;



existenţa „nucleului” clusterului


operatorii mari ai pieţii şi
concentrarea în jurul acestora a întreprinderilor mici şi mijlocii, care

activează în acelaşi sector al economiei, şi se interconectează într
-
un
singur lanţ tehnologic prin bunurile fabricate, materiile prime şi alte
resurse utilizate sau serviciile conexe reciproce;



prezenţa unei componente inovatoare în activităţile clusteru
lui, care
este asigurată de către instituţiile cercetare sau universităţi, care pot fi
membri ai clusterului;



clusterul este o entitate economică separată pe piaţă, membrii căreia
menţin independenţa juridică deplină;



menţinerea concurenţei între membrii
clusterului, aceasta fiind
realizată în formă de „cooperare competitivă”;



menţinerea flexibilităţii întreprinderilor sectorului IMM, în cazul
apariţiei necesităţilor şi avantajelor noi în activitatea economică, care
generează nucleul clusterului;



termenul
nelimitat de activitate, care permite o cooperare pe o durată
îndelungată.

Astfel, prin cluster înţelegem „
o reţea zonală de întreprinderi, furnizori,
institute de cercetare, universităţi, centre de instruire profesională, dintr
-
un
anumit domeniu specific,

aflate pe poziţii concurenţiale cu orientare asupra
inovaţiilor, şi în acelaşi timp legate între ele prin avantajele sinergice ale relaţiilor
de cooperare şi a noilor modele de difuzare a cunoaşterii
”.

Principala caracteristică
a clusterelor este organiza
rea flexibilă, fiecare întreprindere îndeplinind

anumite
activităţi in funcţie de cerinţele pieţei şi de strategia clusterului.

Clusterul reprezintă cadrul ideal de a prezenta o mulţime de companii sub
acelaşi brand,

ng, de a valorifica resurse şi
competenţe comune. e asemenea, în cadrul unui cluster, companiile „tinere” au şansa
de a învăţa de la cele cu experienţă, participând la activităţi de informare, instruire,
cumpărare de mijloace fixe sau mobile, producţie, m
arketing, vânzări, construire de
infrastructură comună.

In baza analizei statistice,
obiectivele iniţiativelor de formare a clusterelor
economice

pot fi clasificate în şase mari grupe, dupǎ cum urmeazǎ [5, p.11]:

a. Cercetare şi networking
-

m
ulte iniţiati
ve de formare a clusterelor cuprind
informare, schimb de informaţii in cadrul unor seminarii, invitarea unor specialişti,
crearea de pagini web (Lee, 2009, 1162). De exemplu, platformele soft din Vlaams
Flandra, Belgia înfiinţate in 1999 au constituit o
iniţiativă de formare a clusterelor şi
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



51

au avut in vedere organizarea de seminarii, cursuri de scurtă durată şi actualizarea
schimbului de informaţii intre companii şi organizaţii. e asemenea, networkingul este
un aspect central al celor mai multe iniţiati
ve de formare a clusterelor. e pildă,
iniţiativele IT din Africa de Sud au facilitat networkingul dintre companiile mari şi
IMM
-
uri.

b. Acţiunea politică
-

a
ctivitatea de lobby şi crearea cadrului de dialog intre
industrie, comunitatea ştiinţifică şi auto
rităţile locale reprezintă un alt grup important
de obiective. e exemplu, Academia Oresund IT care grupează Copenhaga
anemarca şi Malmo Suedia a fost înfiinţată şi pentru a reduce obstacolele
administrative in vederea facilitării integrǎrii clusterul
ui IT în Oresund Strait.

c. Cooperarea comercială
-

c
ooperarea comercială include un număr de
obiective, de pildă achiziţii comune, asistenţă in afaceri, consultanţă pentru marketing
şi promovarea exporturilor Waluszewski A., 2004, 126. In 1998, guvernul

austriac a
demarat un proiect in vederea îmbunătăţirii exporturilor produselor agricole prin
intermediul clusterului. Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Finanţelor şi Ministerul
Economiei care au furnizat fonduri Camerei de Comerţ care a coordonat f
ormarea
clusterului. Obiectivul principal al clusterului a fost de a promova exportul de produse
agricole austriece prin punerea in comun a resurselor de vânzare şi prin suport
financiar public. Activităţile concrete s
-
au materializat in reprezentarea clus
terului la
târguri şi elaborarea de cercetări de piaţă pe potenţialele pieţe de export.

d. Educaţie şi training
-

e
ducaţia şi trainingul cuprind, de exemplu, trainingul
forţei de muncă şi instruirea managerilor. Aerospace Components Manufacture din
Connect
icut a început iniţiativa de formare a clusterelor cu trainingul forţei de muncă,
iar mai târziu a trecut la procesul de producţie, la parteneriatele in achiziţii şi la
marketingul internaţional.

e. Inovare şi tehnologie
-

i
niţiativele de formare a cluster
elor pot facilita
îmbunătăţirea procesului de inovare şi transfer de tehnologie Scheel, 2002, 357.
Astfel, se pot defini noi standarde, pentru transferul noilor tehnologii şi pentru
îmbunătăţirea procesului de producţie.

f. Extinderea clusterului
-

m
ulte

iniţiative de formare a clusterelor au drept
obiectiv dezvoltarea unei anumite regiuni prin promovarea unui anumit brand şi a
investiţiilor străine directe in regiune. Iniţiativa de formare a clusterelor din provincia
Western Cape din Africa de Sud a prom
ovat imaginea de IT a acestei regiuni. Clusterul
Pannon Automotive PANAC din Ungaria a avut drept misiune atragerea corporaţiilor
multinaţionale în Ungaria şi încurajarea acestora să formeze relaţii strânse cu furnizorii
din Ungaria. De asemenea extinder
ea clusterelor include şi serviciile asociate
incubatoarelor şi promovarea firmelor spin
-
off (Tan J., 2006, 828).

Principalul instrument teoretic utilizat de Porter 2000, p. 16 care explică
sursa avantajului competitiv local este ©diamantul competitivită
ţii». Partea centrală a
diamantului este datǎ de dinamica contextului local accentuată prin competitivitatea
locală. Celelalte forţe ale acestui model sunt considerate a fi rivalitatea dintre
întreprinderi, condiţiile cererii, industriile suport şi factori
i primari de producţie input
-
ul local. Interacţiunile dintre diferitele componente ale diamantului sunt cele care
generează avantajul competitiv al clusterului. Conform acestui model rolul autorităţilor
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



52

locale este de a contribui la intensificarea relaţi
ilor dintre factori. Porter face distincţia
dintre politicile care contribuie la extinderea clusterului (de exemplu, atragerea de
furnizori de produse sau de servicii din zonele învecinate şi cele care sunt axate pe
creşterea competitivităţii clusterului
de exemplu, crearea de programe educaţionale
specializate).

Modelul lui Porter dezvoltă în primul rând ideea că aceste clustere sunt o sursă
de creştere a competitivităţii. Acest lucru se bazează pe un mix de politici specifice
fiecărui cluster. Astfel, c
lusterele oferă o serie de avantaje pe care le analizăm din
perspectiva organizaţiilor care intenţionează să se integreze intr
-
o structură
organizaţională de acest tip. Beneficiile economice pe care le generează clusterele,
servesc atât membrilor clusterul
ui, cat şi interesului public, întrucât eficienţa, nivelul
de inovaţie şi de formarea profesională ating cote superioare.

In ţările dezvoltate, o serie de studii Frisillo, 2007; Yoong şi Molina, 2003;
Porter, 1998; Stoeber, 2001) au prezentat beneficiile
asociate clusterelor. Studii
similare au fost elaborate şi pentru ţările in curs de dezvoltare Rabelotti, Schmitz,
1999. Astfel, principalele beneficii ale organizării de tip cluster sunt următoarele:
inovaţiile, accesul pe piaţă, infrastructura, resurse
le umane, resursele financiare,
proximitatea, reducerea costurilor tranzacţionale şi îmbunătăţirea imaginii.



Sursa: Elaborat de autor în baza [4; 5]

Figura 2. Exemple de clustere clasice


Fenomenul cluster
-
ului, deşi nu poate apărea la comanda autorităţ
ilor, ci este
un răspuns liberalizat, mondializat şi receptiv pieţelor, se află într
-
o conexiune
inseparabilă cu politica pe care o promovează guvernul.

Practica a demonstrat că,
autorităţile, nu numai odată au intervenit cu iniţiative în susţinerea aces
tui proces. Şi nu
atât în crearea nemijlocită

a unor astfel de procese, ci mai mult în reglementarea
funcţionării reţelelor acestuia, a relaţiilor reciproce stabilite, a altor factori ce
influenţează direct sau indirect activitatea lui.

Codul Civil a Repu
blicii Moldova le permite întreprinderilor de a reorganiza,
prin fuziune, asociere, divizare, separare sau transformarea întreprinderii în
întreprindere cu altă formă juridică de organizare. Recomandăm platforma de gestiune
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



53

să fie stabilită de toţi doritor
ii ce vor intra în componenţa clusterului, prin organizarea
unei adunări unde se vor prezenta avantajele pentru fiecare întreprinderii. Noi
propunem să fie reorganizate întreprinderile prin asociere sau să fie semnat un acord ce
se v
-
a baza pe relaţii de c
ooperare.



Tabelul 1


Iniţierea clusterelor în diferite ţări


Ţări

Caracteristicile clusterelor în diferite ţări

Domeniul de
activi
tate

Anul
iniţierii

Poli de
competiti
vitate

Nr
întrepri
nderilor

Numărul/ponderea
întreprinderilor mici
şi mijlocii incluse în
clustere

Finlanda

dezvoltat programul Cluster
-
ului industriei forestiere, care a înglobat domeniile de
producere a lemnului pentr
u construcţie, altor produse din lemn, hârtiei, mobilei,
instrumentelor poligrafice

Franţa


1987
(2005)

71

5000

80%

Germani
a

au început
implementarea unor
clustere în cadrul
graniţelor lor

1990

130 reţele

18 domenii de inovare

a inclus pentru prima
oa
ră oficial clusterele
ca o modalitate de a
sprijini inovarea

1996

Marea
Britanie

Inovaţii

1998




Slovenia


2001

25

470

-

50 proiecte de
dezvoltare ale unor
reţele de micro
-
întreprinderi;

-

120 proiecte de
colaborare intre IMM
-
uri şi organizaţii din
sec
torul cercetării
-
dezvoltării in cadrul
clusterelor;

Canada

au reglementat activitatea

şi mobilitatea cluster
-
elor piscicole care au mondializat într
-
un
timp record piaţa cu somoni.

Olanda

întreaga economie a împărţit
-
o în 10 "megacluster
-
e". Lideri sunt
în complexul
agroindustrial, transporturile şi energetica.

Ungaria

70 clustere beneficiari în faza 1, 21 de clustere în faza a II, 21 de clustere au obţinut
acreditarea. Clusterul de elită în construcţie.

Ucraina

Ministerul Inovaţiilor din Kiev constitui
e un răspuns realizat în urma testării cluster
-
ului
Podolie

România

domeniul lemnului,
domeniul automotive

1999

54 entităţi de inovare şi transfer tehnologic

Sursa: Elaborat de autor în baza literaturii [2; 4; 5]


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



54

Majoritatea întreprinderilor mici şi mij
locii duc o lipsă acută de resurse,
facilităţi şi cunoştinţe tehnice. Ca urmare, pentru a porni o strategie cu şanse reale de
succes în producerea şi realizarea produsului finit în actualele condiţii ale economiei
bazată pe cunoaştere, a devenit tot mai cl
ară necesitatea ca firmele să participe în
reţele, alianţe şi alte modele de colaborare pentru a reduce costurile din ce în ce mai
ridicate ale transferului tehnologic.

Pe piaţa noastră în cel mai apropiat timp se pot penetra multe firme din
străinătate. Ş
i în această situaţie rolul consorţiumului nu este unul uşor, dat fiind faptul
că organizaţia va urmări să elimine dominaţia firmelor străine de profil în cea ce
priveşte proiectele de mare anvergură din ţară. Astfel, se pare ca în curând vom vedea
materia
lizat acest organism care ar putea face ca banii de pe urma finalizării proiectelor
mari să rămână tot în ţară.

În scopul determinării ramurilor industriale, cu cel mai înalt potenţial pentru
dezvoltarea clusterelor, este necesar de a depista premisele ec
onomice principale create
în ramurile respective, existenţa cărora reflectă necesitatea şi posibilitatea iniţierii
politicii de stat în domeniul susţinerii creării şi dezvoltării clusterelor în sectorul
industrial.

La criteriile nominalizate se atribuie
importanţa şi potenţialul
ramurilor pentru
economia naţională, рotenţialul de export,
ponderea ramurilor în volumul valorii
adăugate brute la costul factorilor generate de către întreprinderile din sectorul
industrial
,

nivelul de absorbţie a investiţiil
or şi inovaţiilor, concentrarea geografică a
producerii.

În
Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada până în anul 2015

au fost
determinate ca prioritare aşa ramuri ale economiei naţionale precum: industria
alimentară şi a băuturilor, industria uşoa
ră, industria produselor nemetalice

(prin
urmare,
producţia altor produse din minerale nemetalifere
, industria chimică,

industria de maşini şi echipamente, industria tehnologiilor informaţionale prin urmare,
în scopul aducerii în conformitate cu prevede
rile Strategiei de dezvoltare a industriei
pe perioada până în anul 2015, se va aplica termenul
industria electronică
 şi anume:
a producţia aparatelor, ansamblurilor şi subansamblurilor radio
-
electronice de menire
industrială şi de uz casnic; b producţ
ia articolelor cu destinaţie tehnico
-
militară,
fabricată în baza comenzilor de peste hotarele ţării; c fabricarea utilajului tehnologic
de conservare a energiei, inclusiv pentru surse renovabile de energie; d tehnică şi
aparate medicale.

Ce ţine de indu
stria prelucrătoare, în structura volumului total al producţiei
industriale al Republicii Moldova, aceasta ocupă cea mai mare parte


82,6% , din care
ponderea
industriei alimentare şi a băuturilor

a alcătuit 41,5% şi ponderea
sectorului
nealimentar


41,1
%. În structura volumului de producţie a
industriei alimentare şi a
băuturilor
cota majoritară în mărime de 6,1% o deţine subramura
fabricarea vinului
.
[8, p. 295]

Subramurile sectorului nealimentar în anul 2011 au deţinut următoarele
ponderi în volumul
total al producţiei industriale:
industria uşoară

7,4% (inclusiv,
fabricarea produselor textile



3,2%,
fabricarea de articole de îmbrăcăminte



3,2%,
producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei

1,0%);
producţia
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



55

altor produse din m



8,2%,

industria chimică



2,6%,
industria
de maşini şi echipamente



3,8% (inclusiv,
exclusiv producţia de maşini şi utilaje


2,1%,

fabricarea de maşini şi echipamente


1,7%
)

şi
industria
electronică


2,3% (inclusiv,
producţia de maşini şi aparate
electrice


1,1%,

producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi
producţia de ceasuri


1,2%).

Numărul total al întreprinderilor din

industria prelucrătoare în anul 2011 a

constituit 4506 unităţi cu numărul mediu de salariaţi implicaţi în activităţile industriale
ale sectorului


71,2 mii persoane, din care
industria alimentară şi a băuturilor
deţine
cea mai mare cotă, indicele respectiv al căruia a alcătuit 32,1% şi 37,5%.


Nivelul absorbirii investiţiilor în ramură
poate fi caracterizat prin
coeficientul, care reflectă corelarea volumului investiţiilor efectuate în capitalul fix şi
volumul produselor fabricate. Acest randament poate descrie nivelul relativ de
implementare

a inovaţiilor, în legătură cu faptul că, practic, investiţiile în capitalul fix
sunt urmate de implementarea tehnologiilor noi, instruirea personalului, însuşirea

Astfel, pentru anul 2011 coeficientul mediu nominal
izat pentru industria totală
a republicii a alcătuit 9,2

bani/ 1 lei al producţiei fabricate în continuare
bani/ 1 leu
),
pentru

industria prelucrătoare


respectiv, 5,9

bani/1 lei, pentru

sectorul nealimentar al
industriei prelucrătoare


7,8

bani/1 lei
.

Pentru subramurile analizate ale industriei prelucrătoare coeficientul dat a
constituit:



industria electronică



14,7

bani/1 leu (inclusiv,
producţia de maşini
şi aparate electrice


29,0

bani/1 leu,

producţia de aparatură şi
instrumente medicale, de pre
cizie, optice şi producţia de ceasuri


0,6 bani/1 leu);



industria produselor nemetalifere



12,5

bani/1 leu;



industria uşoară



7,2

bani/1 leu
(inclusiv:
f
abricarea produselor
textile



8,4 bani/1 leu;
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
,

prepararea

şi vopsirea blănurilor



6,2 bani/1leu;
producţia de piei,
de articole din piele şi fabricarea încălţămintei



8,0 bani/1 leu);



industria chimică


6,8 bani/1 leu;



industria alimentară şi a băuturilor



5,1 bani/1 leu;



industria de maşini şi echipament
e


4,7

bani/1 leu (inclusiv,

fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini
şi utilaje


6,3

bani/1 leu,
fabricarea de maşini şi echipamente



2,8
bani/1 leu).

Compararea coeficientului mediu al indicilor nominalizaţi pe subramurile

industriei prelucrătoare, demonstrează că cel mai înalt nivel al absorbirii investiţiilor în
anul 2011 a fost înregistrat în subramurile
industria electronică
ţinând cont de cel mai
avantajos rezultat al subsectorului

producţia de maşini şi aparate ele
ctrice
, valoarea
căruia a depăşit nivelul

coeficientului mediu pentru
sectorul industrial
al ţării
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



56

aproximativ de 3,1 ori şi
i
coeficientul căruia a
depăşit indicii
coeficientului mediu în industrie de 1,4 de ori.

Locu
l doi în raiting
-
ul nivelului absorbirii investiţiilor, ocupă
industria uşoară

din contul subramurilor
fabricarea produselor textile

şi
producţia de piei, de articole
din piele si fabricarea încălţămintei
, indicatorii cărora sunt mai înalţi, decât media p
e
sectorul nealimentar.

Grupa subramurilor

industria chimică,

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte,
prepararea şi vopsirea blănurilor
, precum

şi
industria alimentară şi a băuturilor

deţin
locul trei, coeficienţii cărora au înregistrat cel mai redus niv
el faţă de
coeficientul
mediu pentru sectorul nealimentar.

Cel mai scăzut nivel al indicatorului nominalizat este deţinut de subramura
industria de maşini şi echipamente
, ce reflectă, că, sectorul dat, în prezent este cel mai
rigid şi rezistent la impleme
ntarea investiţiilor şi inovaţiilor, din motivul că necesită
investiţii semnificative.

Este important, că în subramura dată, la fel ca şi în industria electronică, e
necesar de a efectua investiţii mari în domeniul inovării, deoarece anume sectoarele
date

au un potenţial remarcabil de a genera valoare adăugată înaltă, dezvoltarea
intensivă a lor va impulsiona efectul sinergic stimulând dezvoltarea celorlalte sectoare
ale economiei ţării.

Prin prisma analizei
dezvoltării activităţilor industriale pe regiun
i de
dezvoltare

R se poate constata faptul majorării concentrării producerii industriale
în mun. Chişinău. Pe parcursul perioadei anilor 2009
-
2011 creşterea ponderii
volumului producţiei fabricate în mun. Chişinău s
-
a majorat cu 4,3% şi a alcătuit în
an
ul raportat 61,2% din volumul total al producţiei industriale.

Ponderea R Nord în anul 2011 s
-
a micşorat cu 3,3% comparativ cu anul
2010, constituind 21,4%, ponderea R Centru a scăzut cu 1,5% şi a alcătuit 11,3% din
volumul total de producere.

R Sud şi
UTA Găgăuzia deţin cele mai mici ponderi în totalul producţiei
industriale pe ţară, care au constituit, respectiv, 3,2% şi 2,9%. În acelaşi timp, este
necesar de menţionat, că cota producţiei livrate pe pieţele externe a acestor regiuni a
constituit în anu
l 2011 64,7% şi 67,7% respectiv. Aceşti indicatori sunt cei mai
avantajoşi la nivel regional şi au depăşit nivelul mediu pe industrie, care a constituit
31,4%. Ponderea producţiei livrate pe pieţele externe pentru mun. Chişinău în anul
2011 a alcătuit 25,7
%, pentru RD Nord 31,2%.

Astfel, ţinând cont de suprafaţa teritoriului ţării relativ mică 33,8 km
2
),
concentrarea geografică a industriei în mun. Chişinău, R Nord şi R Centru, precum
şi potenţialul de export

al producţiei industriale al

R Sud şi UTA Gă
găuzia, putem
afirma că există posibilităţi pentru întreprinderile din toate regiunile de dezvoltare ale
ţării de a participa în clusterele ramurile interne naţionale.

Concomitent, Moldova este amplasată la intersecţia principalelor artere de
transport,
care leagă cele mai mari pieţi, fapt ce poate deveni atrăgător, în primul rând
pentru investitorii din UE, Ucraina, CSI,
şi reprezintă un mare avantaj pentru agenţii
economici din republică din perspectiva implicării acestora în clusterele industriale
inte
rnaţionale.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



57

Astfel, reieşind din cele expuse, se poate de constatat următoarele:



în economia republicii există premise necesare
pentru dezvoltarea
clusterelor a sectorului industrial;



sunt suficiente premise economice ce stau la baza creării şi
dezvoltăr
ii clusterelor locale şi internaţionale, acestea au fost
configurate de subramurile industriei prelucrătoare:
fabricarea
băuturilor;
industria uşoară, inclusiv f
abricarea produselor
textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prepararea şi
vopsirea bl
ănurilor, producţia de piei, de articole din piele şi
fabricarea încălţămintei; industria produselor nemetalifere.


Politica de stat de susţinere a dezvoltării clusterelor a industriei trebuie să
prevadă două etape de realizare:


de implement
are a politicii de stat vor fi incluse următoarele direcţii de
activitate:

1.

Elaborarea documentelor de politici, regulamente şi alte acte normative cu
introducerea noţiunii de
cluster
.

2.

Promovarea în societate, în special, în mediul de afaceri, a noilor pos
ibilităţi,
ce ţin de dezvoltarea clusterelor.

3.

Organizarea procesului de identificare a întreprinderilor, cointeresate în
cooperarea în format cluster, inclusiv a celor care vor constitui nucleul
clusterelor, precum şi determinarea.

4.

Organizarea procesului
de instruire a managerilor întreprinderilor care se vor
include în cluster şi a mangerilor


lideri potenţiali a viitoarelor clustere.



Sursa: Elaborat de autor

Figura 3. Membrii clusterului


În rezultatul realizării etapei nominalizate a politicii clus
terilor necesită a fi
creată, în baza premiselor economice existente, mediul informaţional şi legal pentru
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



58

crearea clusterului


pilot într
-
un anumit sector al industriei, şi pentru procesul ulterior
al dezvoltării clusterului în alte sectoare.

doua
se va efectua, prin politicile respective, susţinerea activităţii
clusterelor existente, care vor înregistra rezultate pozitive în dezvoltare, precum şi se
va continua susţinerea creării clusterelor noi.

Pentru realizarea politicii de stat de susţine
re a dezvoltării clusterilor a
industriei este necesar de a elabora un mecanism eficient, ce va asigura susţinerea
multiaspectuală a procesului de creare şi dezvoltare a clusterelor.

Mecanismul respectiv trebuie să includă următoarele elemente cheie:



Cadru
l legislativ.



Suportul ştiinţifico
-
metodologic al procesului de elaborare şi realizare
a politicii clusterilor.



Promovarea ideii de formare a clusterilor şi pregătirea persoanelor
cheie implicate în procesul creării şi dezvoltării clusterelor.



Finanţarea r
ealizării politicii clusterilor.



Identificarea organizaţiilor cheie, implicate în realizarea politicii
clusterilor.

În ultimul timp se remarcă tendinţa de specializare a localităţilor raioanelor
dintr
-
o regiune în anumite ramuri industriale, prin concent
rare teritorială a activităţilor
industriale, ceea ce creează premisele formării unor clustere naturale, drept urmare a
proximităţii mai multor întreprinderi de diferite dimensiuni, care acţionează în aceeaşi
ramură sau ramuri complementare, care produc co
mponente, semifabricate sau
furnizează servicii pentru întreprinderile din acea ramură.



Sursa: elaborat de autor

Figura 4. iagrama cauză
-
efect pentru crearea clusterului agroindustrial în RS


Luând în consideraţie că regiunea de dezvoltare „sud”


est
e o zona
preponderent agrară


este furnizorul principal al întreprinderilor din industria
alimentară. Respectiv pentru dezvoltarea sectorului dat, cât şi a regiunii în întregime,
soluţia ar fi crearea unor
asociaţii industrial


agricole

de tip
cluster p
rezentat în
figura 5.

Actualmente în Republica Moldova nu există cadru legislativ de creare,
gestionare şi finanţare a clusterelor Strategia Naţională în domeniul inovării pentru
anii 2012


2020, prevede acest lucru in viitorul apropiat până în anul 201
4 , însă este
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



59

posibilă crearea acestuia în zonele şi domeniile competitive sub o alta formă de
exemplu: asociaţii.


Lanţul valoric al principalelor elemente componente









Sursa: Elaborat de autor

Figura 5. Participanţii la crearea clusterului a
gro
-

industrial şi legăturile
dintre ei

Forţe motrice ale
dezvoltării
clusterului

Elementele
principale ale
clusterului

Participan
ţii
clusterului
-

parteneri în
afaceri

Stabilirea relaţiilor tripartite
de colaborar
e în
cadrulclusterului


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



60

Stratan umitu, cercetător ştiinţific, consideră că „o localitate sub


dezvoltată
, care are un potenţial socio

economic redus, niciodată nu va putea obţine efecte pe
termen lung, acţionând de una singură. Este abso
lut necesară construirea unei reţele de
competenţe care să se suplinească reciproc. Acest fapt este posibil prin mobilizarea
resurselor disponibile sau atrase pentru crearea câtorva poli de dezvoltare în
Republica Moldova, cu excepţia munic
ipiului Chişinău şi Bălţi, a căror nivel de
dezvoltare economică prevalează semnificativ restul localităţilor din Moldova. Un pol
de dezvoltare nu reprezintă altceva decât un ansamblu de localităţi capabile să
genereze creştere economică în rezulta
tul unei conlucrări bine planificate. Întru


un
pol de dezvoltare, activităţile economice se concentrează şi se intensifică, creând efecte
de antrenare pozitivă în proximitatea economico


socială. În acest context, localităţile
sub

dezvoltate trebuie s
usţinute, fiind implicate în dezvoltarea diferitor poli regionali.
oar astfel se merită de elaborat un plan strategic de dezvoltare, care să pună bazele
realizării diferitor obiective prioritare la nivel regional, a căror efect se va manifesta cu
prepond
erenţă şi asupra localităţilor sub


dezvoltate„ [9].

Reieşind din lanţul valoric stabilit de doctor habilitat în economie Andrei Popa,
încă în anul 2008, Regiunea de ezvoltare Sud poate fi competitivă în producerea a
următoarelor 3 grupuri de produse: la
ctate, produse de panificaţie şi patiserie,
vinificaţie.

În prezent doar oraşul Cahul şi parţial r
-
l Taraclia şi r
-
l Ştefan
-
Vodă îşi pot
asuma rolul de
pol de creştere
, în timp ce alte oraşe din regiune dispun de capacităţi
reduse în a oferi un mediu stimu
lativ pentru activităţi economice şi pentru servicii.
Evaluarea participanţilor la lanţurile valoriceanul 2007, stabileşte că din cele 8 unităţi
administrativ
-
teritoriale ale RS sunt capabile să asigure competitivitatea raioanele:



În lanţului valoric




Cahul,
Căuşeni, Taraclia recoltarea florii
-
soarelui


fără prelucrare.



În lanţul valoric


2 [conservarea legumelor de câmp, fructelor şi
pomuşoarelor pe 3 poziţii]


Cantemir, Ştefan Vodă recoltarea
legumelor şi fruct
elor, Căuşeni prelucrarea şi conservare
fructelor).



În lanţul valoric


3 [recoltarea strugurilor şi fabricarea vinurilor şi
băuturilor alcoolice pe 5 poziţii]


Cantemir, Cimişlia struguri


fără prelucrare, Cahul struguri


vinuri naturale şi cu con
centrare
de alcool de 15%, Ştefan Vodă struguri


vinuri cu concentrare
de alcool de 15%), Taraclia (struguri
-

divinuri).




În lanţul valoric


4 [fabricarea produselor lactate pe 5 poziţii]


Cahul, Cantemir, Ştefan Vodă, Taraclia obţinerea laptelui
ne
prelucrat, Căuşeni creşterea animalelor vacilor.



În lanţul valoric


5 [prepararea cărnii pe 2 poziţii]


Cahul, Ştefan
Vodă creşterea porcinelor


fără prepararea cărnii, Căuşeni
bovine şi porcine


fără prepararea cărnii [3, p. 67].

ar înainte de

a fi invitate întreprinderile în clusterul în care nucleul devine
Combinatul de panificaţie S.A. „CahulPan”, deoarece el este cel mai mare şi mai
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



61

puternic producător din sudul ţării, întreprinderile trebuie să fie informate cu privire la
avantajele pe
care le vor avea:

1.

întreprinderile agricole: investiţii;consumatori;

2.

pentru morărit: furnizori; investitori; clienţi;

3.

brutării: materie prima locală; imaginea, poziţia pe piaţa locală,
naţionala obţinuta prin promovarea „brandului de cluster”.

Lipsa unei co
operări şi integrări eficiente între componentele lanţului valoric
al industriei materialelor de construcţie şi a construcţiilor duce la majorarea preţului
final al acestora. O soluţie ar fi formarea clusterului naţional în construcţii, care ar
reuni puter
ea legislativă, businessul şi instituţiile figura 6.

În cazul clusterului naţional în construcâii nucleul acestuia considerăm că
trebuie să reunească liderii

din zona de sud: ,,Agrocon
-
1" S.A., ,,Concom
-
Modern"
S.A., S.R.L. „Gesusbau”, S.A. „Rubin
-
16”,

totodată
liderii în industria materialelor
de construcţie
în raionul Cahul: S.R.L. „ancer”, S.R.L. „Perimetru”, S.A.
„Renesans
-
Podvalenco”, S.R.L. „Lifestar
-
Com”, Combinatul „USBA” S.A., S.R.L.
„Miroprim”, S.R.L. „Fortuna
-
Sud”, S.C. „Gheost
-
Grup” S.R.L.
, S.C. „Plast
-
Construct”
S.R.L., S.A. „Zidarul
-
Cahul”, S.A. „Făuraş”; raionul Leova
-
S.R.L. „Leocons
-
Plus” şi
S.C. „Valden
-
Max” S.R.L.; din raionul Cimişlia patru întreprinderi


I.I. „Guzun
-
Nicolaie”, S.R.L. „Elinian”, I.I. „Comorschi Oleg”, S.R.L. „Serluc
i”; din Taraclia


S.A. „Santek”, S.A. „oc” şi S.A. „Lidia” şi două întreprinderi din raionul
Basarabeasca
-

S.R.L. „Ambas
-
Fer” şi S.R.L. „Turnvesplas”. e asemenea, industria
extractivă intră în componenţa nucleului, asigurând cu materia primă atât ramur
a de
construcţii cât şi industria materialelor de construcţie. Am constatat că produsele
industriei extractive predomină în zonele de nord şi centru Republicii Moldova, iar în
zona de sud raionul Căuşeni se extrage doar amestecuri de nisip şi prundiş, ce

înregistrează reduceri în ultimii trei ani şi anume cu 21,64 puncte procentuale,
constituind 24,78% din totalul volumului de amestec de nisip extras în Republica
Moldova.

Trebuie să evidenţiem faptul că clusterul în construcţii este un model
deosebit de
cluster, deoarece activitatea acestuia, în primul rând, este orientată spre
saturarea pieţei interne, produsul căreia reprezintă construcţia unor locuinţe accesibile,
moderne şi confortabile.

atorită existenţei clusterului în construcţii, se va majora ca
litatea
materialelor de construcţie şi a imobilului, care astăzi balansează. eoarece majoritatea
firmelor ce produc aceste materiale sunt micro şi mici, ele nu dispun de surse
financiare necesare pentru procurarea mijloacelor fixe, care ar asigura calitat
ea
materialelor prin respectarea normelor tehnologice.

Pe piaţa noastră, în cel mai apropiat timp, pot apărea multe firme din
străinătate. Şi în această situaţie rolul clusterului nu este unul uşor, dat fiind faptul că
organizaţia va urmări să elimine domi
naţia firmelor străine de profil în ceea ce priveşte
proiectele de mare anvergură din ţară. În acest mod, vom putea evita situaţia în care s
-
a
aflat Ungaria în primul an după integrare. Într
-
un singur an, firmele de construcţii
maghiare erau formate din 50

la sută societăţi cu capital străin, 30% mixt, iar numai 20
la sută rămăseseră indigene.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



62



Sursa: Elaborat de autor

Figura 6. Clusterul naţional în construcţii


Intr
-
o astfel de colaborare trebuie de găsit un compromis în vederea stabilirii la
materiile
prime şi produse finite a unui preţ mediu pe piaţa, în vederea cedării unor
tipuri de produse, cu scopul de a obţine altele. ar nu trebuie sa uitam ca în cluster
fiecare întreprindere îşi păstrează autonomia.

Ar trebui de menţionat ca la alegerea nucleulu
i clusterului (1
-
2 întreprinderi
trebuie luaţi în consideraţie următorii indicatori/parametri:

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



63



cota de piaţa locala şi naţionala, deţinute de întreprindere;



volumul de producţie anual, capacitatea de producţie,
asortimentul;



numărul şi calificarea angajaţ
ilor;



gradul de dotare cu utilajul şi tehnologii moderne nivelul
inovaţional al întreprinderii;



istoricul întreprinderii;



nivelul de rentabilitate şi lichiditate; ş.a.

upă ce s
-
a selectat nucleul clusterului şi s
-
au identificat participanţii şi
legături
le dintre aceştia ar fi bine sa stabilească:
aparatul de gestiune

care v
-
a depinde
de forma organizatorico


juridica selectata (ONG,SRL,SA),
centru financiar

(recomandabil este ca gestiunea financiara a clusterului sa se realizeze prin aplicarea
managemen
tului prin bugete, în cazul în care fiecare întreprindere îşi v
-
a păstra
autonomia),
centre ştiinţifice de cercetare

v
-
or fi într
-
o strânsa legătura cu universitatea
din regiune atât cât priveşte activitatea de cercetare


dezvoltare, cât şi privind
furniz
area de cadre calificate.

Iar problema investiţionala ar putea fi rezolvata prin asocierea la cluster, care
ar avea o capacitate mai mare sa atragă investiţii locale, naţionale sau internaţionale
programe cum ar fi de exemplu: Programul Operaţional Comun
Romania


Ucraina


Republica Moldova 2007


2013 cu prioritatea către o economie mai competitiva a
zonei de frontiera, iar măsura fiind: îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii în
zonele urbane şi rurale finanţat de ENPI cu un buget total de 13
8,1 mil. euro) [
7
]. O
alta soluţie ar fi bugetul clusterului.

ar cât ţine de toate clusterele pentru nivelarea cheltuielilor privind
infrastructura şi anume: aprovizionarea, ambalarea, transportarea, depozitarea şi
reducerea costurilor ar putea fi standar
dizate toate aceste procese:



standardizarea ambalajelor şi procesului de transportare;



crearea sistemului efectiv de gestiune a stocurilor;



implementarea managementului de produs.

Însa pentru ca toate acestea să se deruleze la timp şi corect păstrarea lan
ţului
valoric este nevoie de crearea unui organ de coordonare, care tot odată va fi capabil
să determine potenţialul de funcţionare a clusterului.

Efectele constituirii acestui cluster pot fi:



crearea unei reţele eficiente de cultivare a produselor agric
ole,
prelucrarea şi realizarea acestora.



Se va crea un sistem stabil de distribuire a tehnologiilor noi, a
cunoştinţelor, a produselor finite. În baza activităţii ştiinţifice
regionale, se va crea o reţea tehnologică unică.



Întreprinderile componente a clu
sterului vor avea priorităţi
competitive, deoarece vor avea posibilitate să efectueze o
specializare şi standardizare internă, astfel reducând costurile de
inovare.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



64



Creând în regiune clusterul industrial şi dezvoltând antreprenoriatul
vom putea găsi căile
inovaţionale de creştere economică.



Clusterul agro
-
industrial va dezvolta IMM din regiune, oferind un
acces mai mare la informaţii privind proiecte investiţionale, proiecte
de dezvoltare, de colaborare, la recrutarea specialiştilor calificaţi.

Iar dezvolt
area clusterului la rândul său va duce la dezvoltarea regiunii, drept
urmare a căreia va fi creşterea economic
-
socială prin creşterea salariilor, a nivelului de
trai, a cerinţelor consumatorilor, a dezvoltării întreprinderilor, produselor şi calităţii
ace
stora).

Clusterele industriale reprezintă un mecanism nou pentru economia Republicii
Moldova, care, concomitent, este foarte răspândit şi aplicat cu succes atât în ţările
dezvoltate, cât şi în unele ţări cu economia în curs de dezvoltare.

Experienţa mondi
ală şi particularităţile dezvoltării economiei naţionale ne
permit să analizăm principalele riscuri şi bariere posibile ce pot apărea în procesul
realizării politicii dezvoltării clusterelor în cadrul sectorului industrial, din care pot fi
evidenţiate urmă
toarele:



Lipsa experienţei de asociere şi cooperare între antreprenori
. În mod
deosebit această problemă este foarte importantă pentru antreprenorii
sectorului IMM, majoritatea din care soluţionează problemele ce apar
la etapele de creare şi, ulterior, de
desfăşurare a activităţilor proprii,
independent. Stabilirea obiectivelor comune, care să corespundă
intereselor fiecărei întreprinderi este o condiţie necesară pentru
asocierea în clustere, ce prezintă un avantaj în atingerea beneficilor
proprii în baza s
oluţionării problemelor comune.



Lipsa accesului deschis la mediul informaţional de afaceri
. Clusterele
vor fi eficiente numai în cazul, în care managerii întreprinderilor vor
avea posibilitatea de a efectua schimbul operativ de informaţii între
membrii clu
sterului. În cadrul mediului de afaceri trebuie să fie creată
intercomunicarea liberă în baza cooperării de parteneriat.

Perioada
semnificativă de la fondarea clusterului până la obţinerea efectelor
.
Riscul constă în procesul dificil de convingere a manage
rilor
întreprinderilor, în special al IMM
-
urilor, în avantajele dezvoltării
clusterilor fără obţinerea rezultatelor rapide. La etapa iniţială de creare
a clusterului este necesar de a realiza acţiunile, care pot da un efect
relativ rapid şi nu necesită che
ltuieli mari


crearea paginii web a
clusterului, promovarea imaginii, instruire, etc.



Lipsa cadrului legislativ.
În prezent, noţiunea de cluster deşi există în
unele documente de politici, la nivel legislativ principalele probleme
ce ţin de crearea şi dez
voltarea clusterelor nu sunt reglementate.



Alte obstacole



interesul scăzut al întreprinderilor şi instituţiilor de
cercetări ştiinţifice faţă de cooperare; nivelul scăzut de încredere între
antreprenori; lipsa de manageri activi printre asociaţiile de bu
siness,
întreprinderi şi instituţii cu iniţiativa de lider pentru realizarea politicii
clusterilor.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



65

Realizarea concepţiei dezvoltării clusterelor a sectorului industrial va permite
soluţionarea întregului complex de probleme economice şi sociale interconex
e atât la
nivel local, cât şi la nivel naţional.

Concomitent, acest proces va avea un impact pozitiv asupra tuturor domeniilor
economiei ţării, de la întreprinderile

membre ai clusterelor, până la sectoarele
economiei naţionale, inclusiv şi asupra sistem
ului ştiinţifico
-
educaţional.

Principalele efecte pentru întreprinderi
:



majorarea competitivităţii întreprinderilor


membre ai clusterelor prin
dezvoltarea inovaţională;



dezvoltarea managementului prin instruirea şi intercomunicarea
intensă în scopul solu
ţionării problemelor comune;



creşterea performanţelor profesionale a angajaţilor implicaţi în
procesele inovative la întreprindere;



reducerea costurilor pentru realizarea proiectelor comune
infrastructurale, tehnologice, logistice, promoţionale, etc. şi
obţinerea
beneficiilor proprii de la utilizarea rezultatelor acestora;



îmbunătăţirea indicatorilor de activitate economico
-
financiari a
fiecărei întreprinderi din cadrul clusterului în baza realizării planurilor
de cooperare reciproc avantajoase;



identific
area necesităţilor şi oportunităţilor suplimentare, inclusiv de
atragere a investiţiilor, pentru realizarea cărora vor fi elaborate
proiecte comune noi, orientate spre dezvoltarea membrilor clusterelor.

Principalele efecte pentru raioane/regiuni
:



dezvoltar
ea industriei raionale/regionale prin îmbunătăţirea activităţii
întreprinderilor locale


membre ai clusterelor regionale, naţionale sau
internaţionale;



ameliorarea climatului mediului de afaceri în regiune;



crearea întreprinderilor noi moderne şi competit
ive;



creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi creşterea nivelului de
calificare a forţei de muncă în regiune;



creşterea nivelului de viaţă a populaţiei;



dezvoltarea dialogului dintre autorităţile publice locale, managerii
întreprinderilor şi persoane
lor cheie din clustere;



dezvoltarea infrastructurii raionale/regionale;



creşterea volumului de export al regiunilor;



implicarea în procesul inovativ a altor întreprinderi locale;



creşterea veniturilor bugetelor locale din contul majorării sumei
impozitelor

încasate;



creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate a regiunilor pentru
investitori.


REFERINŢ
E
:


1.

Andersson T., Schwaag S. The Cluster Policies Whitebook. IKED 2004, p. 29

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



66

30.

2.

Porter M. E. Clusters and the New Economics of Competition. In: „
Harvard
Business Review”, Boston, Noiembrie
-
Decembrie 1998.

3.

Popa A. ezvoltarea regională în contextul integrării în spaţiul European
metodologii de planificare strategică. Cahul: USC, 2008. 247 p.

4.

Analiza situaţiei existente privind polii de competitiv
itate existenţi şi potenţiali
din România, aprilie 2011.

5.

http://www.fonduri
-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd
-
62/Finantari/POSCCE/DMI_1.3_Antreprenoriat_sustenabil/O131_Clustere/An
aliza_clusterelor_30%20Ian%202012.pdf
.

6.

Ghid de bună practică pentru clustere şi reţele de firme, Print Group, Bucureşti
2011.

7.

http://www.inma
-
ita.ro/2_Ghid_buna_practica_pentru_clustere_si_retele_de_firme.pdf
.

8.

Principalii indicatori social
-
economici pe regiuni de dezvoltare, raioanele şi
municipii,

www.statistica.md
.

9.

Programul Operaţional Comun România
-
Ucraina
-
Republica Moldova 2007
-
2013
-

finanţat din ENP.

10.

http://ro
-
ua
-
.

11.

Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2012, 560 p.

12.

Stratan umitru. Ce ar însemna planificarea dezvoltării economice a
localităţilor subdezvoltate din Republica Moldova?
http://www.iefs.md/ro/activitatea
-
iefs/publicacii/116
-
ce
-
ar
-
nsemna
-
planificarea
-
dezvoltrii
-
economic
e
-
a
-
localitilor
-
subdezvoltate
-
din
-
republica
-
moldova.html
.



















Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



67

LOCUL ŞI ROLUL FESTIVALURILOR ÎN PROMOVAREA ŞI
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

DIN RAIONUL CAHUL


MIHAILUC OLESEA,

NONI LUDMILA,

CRESTENCO NATALIA,

GÂRNEŢ SLAVIC

Catedra de
Economie şi Management


în Afaceri şi Servicii

Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul



Abstract:
Tourism festival as a social phenomenon that contributes to
sustainable development is, at this stage, the priority in most countries. Theme
explored

is oriented towards identifying opportunities for development and promotion
of tourism in Cahul through festivals, which are intended to preserve, animate and
promote national traditions and customs, thus becoming a new destination and a
source of tourism

festival.

Abstract:

Turismul festivalier, ca fenomen social ce contribuie la dezvoltarea
durabilă, reprezintă la etapa actuală, o prioritate pentru majoritatea ţărilor lumii.
Tema cercetată este orientată spre identificarea oportunităţilor de dezvoltare

şi
promovare a turismului în raionul Cahul prin intermediul festivalurilor, care au
menirea de a menţine, anima şi promova cultura, tradiţiile şi obiceiurile naţionale,
devenind astfel, o nouă destinaţie şi o sursă pentru turismul festivalier.

Cuvinte
-
ch
eie:

festival, turism de evenimente, turism festivalier, management
al festivalului, servicii turistice, potential turistic imaterial, tradiţii şi obiceiuri,
promovare turistică, destinaţie turistică.

Key
-
words:

festival, events tourism, festival tourism,
festival management,

tourist services,

tourism potential intangible, traditions and customs,

tourism
promotion,

tourism destination.


Odată cu îmbogăţirea experienţei turistice s
-
a diversificat şi gama motivaţiilor
care dirijează cererea turistică spre obţ
inerea de noi satisfacţii faţă de cele pe care le
procură turismul de masă sau aranjamentele turistice standard. Una din tendinţele
“noului consumator” de produse turistice este cea de a primi un caleidoscop de plăceri
de la viaţă. Turistul contemporan cau
tă ceva mai mult decît simple vizite la muzeu,
edificii măreţe, leneveală pe o plajă însorită. El este tentat să cunoască, să descopere, să
exploreze noi culturi exprimate prin muzică, dans, tradiţii şi obiceiuri. Pe de altă parte,
ţările care au un potenţ
ial turistic material mai sărac castele, monumente istorice,
muzee, biserici etc. cât şi lipsa unor obiective turistice naturale mare, munte, peisaje
insolite, dar înţeleg importanţa dezvoltării sectorului turismului ca ramură a economiei
naţionale, în
cearcă să atragă fluxurile turistice prin valorificarea talentelor, specificului
tradiţional local, portului naţional şi a tuturor componentelor culturale. În aceste
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



68

condiţii, turismul festivalier capată o nouă amploare, iar evenimentele devin din ce în
ce

mai diverse şi mai atractive pentru turişti.

Încă din antichitate, evenimentele culturale atrăgeau un număr enorm de
spectartori din toate colţurile lumii. În Grecia antică sec. VI î. e. n., în onoarea zeului
Apollo au început jocurile Pythian


concur
s muzical, care atrăgea participanţi şi
spectatori din întreaga lume. Premiul pentru câştigător era o cunună de lauri [1].
Balurile regale, balurile mascate care s
-
au desfăşurat de
-
a lungul diferitor perioade ale
istoriei erau o altă modalitate festivă de
a întruni un număr mare de persoane la un loc.
Ele se deschideau cu dansurile la modă: polka, polimazurka, vals, cadril şi lanciers
ceea ce este specific şi unor festivaluri actuale ex.: Carnavalul din Veneţia.

În prezent sunt puţini care nu au auzit de
spre Carnavalul de la Rio,
Oktoberfest, Il Carnavale di Venezia, Mardi Gras, Festivalul filmului de la Cannes.
Aceste evenimente care au loc anual atrag un număr impunător de turişti şi contribuie
enorm la promovarea imaginei ţării devenind chiar branduri
naţionale care au reuşit să
se impună pe plan mondial. Ca ramură a turismului, evenimentele speciale sunt acum
larg recunoscute ca fiind unul dintre cele mai rapide tipuri de turism aflate în creştere.

Preluată din terminologia francofonă, noţiune de fest
ival conform
icţionarului Explicativ, reprezintă în esenţa ei o
„manifestare ocazională sau
periodică, naţională sau internaţională, cu caracter festiv, în diverse domenii
cultural
-
artistice: muzică, film, de teatru şi balet etc.”

Termenul „turismul de e
venimente”, care formalizează legătura între
evenimente şi turism, a fost inventat în 1980. Turismul de evenimente a fost definit ca
„planificarea sistematică, dezvoltarea şi comercializarea de festivaluri şi evenimente
speciale ca atracţii turistice, cata
lizatoare şi constructoare de imagine”
[2]
.

Paleta evenimentelor speciale în general şi, în turism, în particular este
suficient de largă pentru a putea îmbrăca aspecte concrete, ce permit clasificarea lor în
funcţie de motivaţia

care generează atracţia d
e participare la evenimentul respectiv [3].

Motivele care stau la baza organizării unor evenimente speciale sunt găsite în
întreaga literatura de specialitate şi pot fi sumarizate astfel:



Creşterea numărului de vizitatori într
-
o regiune;



Impact economic p
ozitiv;



Creşterea ocupării forţei de muncă;



Îmbunătăţirea imaginii unei destinaţii;



Catalizator pentru dezvoltarea

socio
-
economică;



Animaţia tradiţiilor şi obiceiurilor;



Consolidarea comunităţii.

Unele dintre motivele pentru creşterea continuă a popular
ităţii de evenimente
speciale ar putea rezulta de la unele modificări demografice şi psihografice care au
avut loc, în anumite sectoare ale comunităţii, cum ar fi:



Creşterea nivelului venitului mediu disponibil,



Creşterea numărului de vacanţe la sfârşit de

săptămînă;



Creşterea interesului pentru călătoriile experimentale;



Creşterea interesului pentru autenticitate;



Creşterea interesului pentru cultură [2].

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



69



Tabelul 1

Structura evenimentelor cu implicaţii asupra activităţii turistice


Ev. cultural
-
artistice

Ev. sportive

Ev. economice şi
ştiinţifice

Ev. socio
-
politice

Ev. naturale

-

carnavaluri, festivaluri

-

muzicale (concerte)

-

artis
tice (vernisaje,
aniversări

-

religioase (pelerinaje)

-

tradiţionale folclorice

-

consacrate (aniversarea
dintre milenii)

-

olimpiade

-

competiţii
sportive

-

turnee

-

crosuri

-

aniversări


Sportive

-

expoziţii

-

târguri

-

reuniuni, congrese
pe teme
ec
onomice şi
ştiinţifice

-

inaugurări de
obiective
economice

-

reuniuni la vârf

-

reuniuni politice

-

reuniuni pe
teme speciale
(de exemplu
-

congrese
medicale)

-

parade militare

-

evenimente
negative
(conflicte
armate zonale,
acţiunile
grupărilor
teroriste
)

-

fenomene naturale
eclipsa solară

-

serbări generate de
evenimentele
naturale (serbarea
recoltei, culesul
viilor, etc.)

-

evenimente
negative
(cutremure,
inundaţii, erupţia
vulcanilor).

Sursa:
Adaptare după W. Freyer, „Turismus Marketing”, Editura Ol
denburg, Munchen,
Dresda, 1997


Varietatea evenimentelor speciale privind oferta este substanţială şi există
multe motive pentru care regiunile gazdă doresc să le organizeze. Unele dintre cele mai
comune motive sunt injectarea banilor, investiţiilor în reg
iune, pentru a spori gradul de
conştientizare a unei regiuni, pentru a construi spiritul de comunitate, şi de a
îmbunătăţi facilităţile pentru regiune ca şi în cazul turismului în sine.

Cu toate acestea, este important să se recunoască faptul că există co
sturi
asociate cu nevoile participanţilor la evenimente şi este necesară o planificare detaliată
pentru a se asigura că relaţia dintre beneficii şi costuri este optimizată. În acest sens,
evenimente speciale au devenit un element cheie în strategiile de de
zvoltare a
turismului din multe regiuni, iar succesul implementării acestor strategii impune
necesitatea existenţei unui management în domeniu.

Prin urmare organizatorii de evenimente trebuie să fie capabili să asigure că
evenimentul special, are o poziţi
e clară pe piaţă şi că va avea succes pe termen mai
lung. În scopul de a minimiza şansa unui eveniment ratat, organizatorii de evenimente
trebuie să fie în măsură să răspundă la întrebări cum ar fi:

­

Cine sunt persoanele cele mai susceptibile de a patrona a
cest
eveniment?

­

De ce?

­

Care sunt principalele motive pentru alte grupuri de oameni care nu
participă la eveniment?

­

Cum ar trebui să fie comercializat evenimentul?

În scopul de a răspunde la aceste întrebări, este nevoie de o înţelegere a
consumatorilor car
e sunt ei şi ceea ce îi motivează, sau cel puţin influenţează
comportamentul lor în ceea ce priveşte participarea la evenimentele speciale pentru că
succesul evenimentelor speciale este determinată de cererea de consum.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



70

Pentru ca segmentarea adoptată să fi
e viabilă, segmentele de piaţă ar trebui să
fie:



măsurabile


as tfel încît consumatorii să fie identificaţi;



accesibile


astfel încât consumatorii să poată fi “atinşi”;



substanţială


de a justifica continuitatea segmentelor;



congruente


pentru a se asi
gura că consumatorii dintr
-
un segment se
potrivesc împreună [2].



Accentul care trebuie pus în organizarea festivalurilor este pe potenţialii
consumatori. Getz a cercetat segmentarea în legătură cu evenimentele speciale şi a
sugerat că variabile de segmen
tare ar putea fi grupate în funcţie de şase întrebări de
segmentare. Structura schematică pentru a prezenta această segmentare cu întrebări şi
variabile este reprodusă în Figura 1.

Această schemă este absolut necesară la organizarea unui eveniment pentru

unul din cei mai importanţi indicatori de măsurare a succesului va fi numărul
participanţilor şi distanţa parcursă de aceştia pentru a partcipa la festival.





Special events and tourism behaviour: a
concep
tualisation and an empirical analysis from a values perspective,


Victoria University, 1997

Fig. 1 Variabile de segmentare pentru evenimente


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



71

E de menţionat că participanţii la turismul festivalier au cerinţe înalte faţă de
structurile de cazare, transport
, structurile de alimentaţie publică, serviciile ghizilor,
translatorilor. Uneori aceste cerinţe se transformă într
-
o serie de probleme la care
organizatorii trebuie să vină cu diverse soluţii. În mare parte acestea sunt legate de:



Structuri de cazare şi
capacitatea;



Localizarea structurilor de cazare
-

în apropierea desfăşurării
evenimentului;



Prezenţa structurilor de alimentaţie publică diversificată;



Numărul şi calitatea personalului de deservire;



Prezenţa magazinelor de suvenire;



Asigurarea securităţi
i;



Grupuri sanitare;



Servicii de agrement;



Program de excursii etc [4].


Problema structurilor de cazare de cele mai multe ori este soluţionată prin
amenajarea unor locuri de campare care devin mici sate în care locuinţa turistului pe
perioada desfăşurării

evenimentului este un cort.


O altă problemă ţine de asigurarea cu hrană a vizitatorilor. e obicei în marele
oraşe structurile de alimentaţie publică sunt suficiente dar uneori prea costisitoare. În
acest caz cît şi în cazul unui festival care se petrec
e în afara localităţilor urbane soluţia
la această problemă sunt serviciile de catering.


Personalul de deservire este asigurat de structurile care asigură serviciile
primare cazare, restauraţie şi de obicei această problemă este rezolvată prin angajare
a
sezonieră sau pe o perioadă de timp determinată zile, săptămînă, lună.

În cazul lipsei magazinelor de suveniruri se apelează la „magazinele mobile” care sunt
amenajate doar pe durata petrecerii evenimentului. Este o soluţie simplă şi mai puţin
costisit
oare mai ales în cazul în care numărul turiştilor în zonă nu este foarte
semnificativ.


Securitatea vizitatorilor în mare parte este lăsată pe seama APL
-
rilor aceştia
mărind numărul forţelor de ordine şi măsurilor de precauţie în preajma şi în timpul
desfă
şurării festivalului. În ultimul timp din cauza frecventelor atentate teroriste sau
acte de banditism, la acest aspect se atrage o atenţie din ce în ce mai sporită.


Lista problemelor cu care se confruntă organizatorii evenimentelor speciale
diferă de la ţ
ară la ţară, fiecare având specificul ei, de la eveniment la eveniment în
dependenţă de amploare, de specificul şi motivul organizării evenimentului. Însă
necătând la probleme, turismul festivalier rămâne a fi una din cele mai importante
tendinţe în domeni
ul turismului şi în fiecare an numărul festivalurilor este în creştere
căpătând noi orizonturi şi noi culori.

Privit ca un element de dezvoltare superioară a societăţii, turismul cultural în
Republica Moldova devine una din cele mai mari atractivităţi ale
ţării, care imprimă
societăţii o doză de autenticitate, manifestată prin coloritul tradiţiilor şi obiceiurilor
locale, regionale şi naţionale sau internaţionale. Fiind privit ca un creator de beneficii,
turismul cultural valorifică obiectivele turistice de

ordin cultural ale unei localităţi,
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



72

zone sau ţări, punând accentul pe cele mai neânsemnate resurse, cum sunt sărbătorile şi
festivalurile tradiţionale şi naţionale.

Multe evenimente tradiţionale în Republica Moldova, reprezintă un amalgam
de elemente cara
cteristice calendarului agricol, păstoresc, religios şi civil, amestec,
care în Moldova s
-
a transformat într
-
un permanent izvor de bunăvoinţă, căldură şi
ospitalitate. Oaspeţii Republicii Moldova, în timpul sărbătorilor pot participa la un şir
de eveniment
e culturale: concerte, teatre, iarmaroace, parade şi manifestări de masă de
Ziua Independenţei, Limba Noastră, hramurile oraşelor şi satelor şi multe altele. În
timpul acestor evenimente, turiştii străini pot cunoaşte îndeaproape folclorul,
costumele tradi
ţionale, piesele de artizanat, etc.

Fiecare dintre oraşele şi satele Moldovei îşi marchează Hramul sărbătoarea
"individuală" a localităţii, pe parcursul căreia evoluează artişti, comunităţile etnice
familiarizează publicul cu cultura şi tradiţiile popoar
elor pe care le reprezintă,
restaurantele organizează degustări de bucate naţionale, iar meşterii populari îşi
etalează lucrările. La moment pe teritoriul naţional, au loc peste 40 de festivaluri, atât
internaţionale, cât şi naţionale şi locale, cu impact
major asupra dezvoltării activităţii
turistice şi care atrag un număr în continuă creştere de turişti [5].

Cu unele ţări, Ministerul Culturii Republicii Moldova activează în baza unor
terul Culturii
şi Afacerilor Religioase din România. Până în prezent Republica Moldova a semnat
acorduri şi programe de acţiuni culturale cu peste 35 de ţări [6].

Pe lângă festivalurile culturale desfăşurate pe teritoriul naţional, începând cu
anul 2006 a
u fost organizate un şir de festivaluri de filme străine cu susţinerea
financiară a ambasadelor acreditate pentru Moldova; Festivalul de film al ţărilor
francofone, al Marii Britanii, al Japoniei, SUA, Israel şi Poloniei. În aceeaşi perioadă,
cu suportul f
inanciar al ambasadelor străine în Moldova au fost realizate mai multe
concerte memorabile: "Muzica contemporană din Japonia", "Muzică generată de arta
plastică", "Nopţile pianistice", "Muzică americană în Moldova", varianta de concert al
operei lui Mozar
t "Flautul fermecat" şi alte evenimente culturale [6].

Toate aceste evenimente au devenit deja o tradiţie, caracterizându
-
se prin
sezonalitate accentuată pentru anumite perioade ale anului, astfel în luna septembrie
2010 agenda culturală a fost supraîncărc
ată cu evenimente culturale, atât naţionale cât
şi internaţionale. Printre acestea pot fi accentuate următoarele acţiuni culturale din
această agendă: festivalurile "Vocaliza de toamna", "Regina vioară", "Etno Jazz",
săptămâna filmului Federico Fellini.

D
atorită identităţii lingvistice şi tradiţiilor culturale, Moldova are relaţii
culturale strânse cu România atât la nivel instituţional cât şi la nivel individual.
Festivalurile de romanţă, muzică populară şi de teatru, expoziţiile personale,
coproducţiile

de film şi teatru sunt doar câteva dintre exemplele de cooperare
profesională directă între aceste două ţări.

În perioada 2006


2012, Ministerul Culturii a sprijinit câteva evenimente
culturale internaţionale de amploare: Festivalul Internaţional de Muzi
că "Mărţişor",
Festivalul Internaţional de Operă "Invită Maria Bieşu" ediţia din 2007 a festivalului a
fost reîntitulată Festivalul


concurs "Madame Butterfly"), Bienala teatrului "Eugen
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



73

Ionescu", "Zilele Muzicii Noi", două festivaluri internaţionale al

ansamblurilor de
copii de dans popular şi al formaţiunilor de muzică uşoară organizate la Cahul,
precum şi alte festivaluri internaţionale organizate anual sau bienal. La aceste
evenimente au participat artişti din 30 de ţări din Europa şi Comunitatea St
atelor
Independente [6].



Printre cele mai memorabile evenimente ale anului din Republica Moldova se
numără festivalurile
"Mărţişor", "Ziua Vinului", "Invită Maria Bieşu"

la nivel naţional,
precum şi cele de la nivel de regiune:

"Ziua Vinului":

lansat în

2002, se desfăşoară anual, în a doua sâmbătă din
luna octombrie. Locul de organizare


pe întreg teritoriul Moldovei, evenimentele
principale au loc în centrul or. Chişinău sau pe teritoriul CIE "MoldExpo" .

"Mărţişor":

festivalul tradiţional desfăşurat
pe întreg teritoriul Moldovei, care
începe la 1 martie şi continuă 10 zile a fost lansat în 1967.

"Invită Maria Bieşu":

Festivalul Internaţional al vedetelor de Operă şi Balet,
are loc în fiecare an, în septembrie, la Palatul Naţional, Teatrul de Operă

şi Balet şi
alte săli de concerte din Chişinău începând cu 1990.

"Art
-
labyrint":

Festivalul de cultură şi artă alternativă are loc anual, la
sfârşitul lunii iunie, în cele mai pitoreşti locuri din Moldova între satele Trebujeni şi
Furceni, raionul
Orhei).

"Etno
-
Jazz":

acest festival are loc anual, în a doua jumătate a lunii
septembrie, la Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău şi reuneşte iubitori ale
jazz
-
ului din întreaga lume.

"Gustar":

Festivalul de muzică etno ce are loc anual, la sf
ârşitul lunii august,
într
-
un complex fantastic istoric şi cultural "Orheiul Vechi" între satele Trebujeni şi
Butuceni, raionul Orhei) [5].

"Regina Vioara":

Festivalul Internaţional "Regina Vioara" a debutat la
Chişinău în anul 2009, are loc la sfârşitul
lunii octombrie
-
începutul lunii noiembrie. În
cadrul festivalului se interpretează muzică violonistică de toate genurile: clasică, jazz,
barocco, lăutărească, etc.


Unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale este

Festivalul Naţional
al Tradiţiilor

"Duminica Mare"
,

organizat anual în localitate umulgeni, raionul
Floreşti. Aici, cei pasionaţi de tradiţii, ritualuri şi cântec popular pot urmări spectacolul
etnofolcloric oferit de artişti din raionul Floreşti. Totodată, meşterii populari
organizează a
teliere demonstrative de ţesut covoare şi catrinţe, de împletit lozie, de
olărit şi ceramică, de preparat urdă şi de afumat mezeluri. Iar gurmanzii pot gusta din
bucate locale, pregătite după vechile reţete din zonă.


Un alt eveniment important este

”Târgu
l Internaţional al Olarilor”
.

În fiecare
an, pe 24 iulie, satul Hogineşti din raionul Călăraşi devine locul de întâlnire al olarilor
din ţară dar şi de peste hotare. Meşterii populari îşi prezintă lucrările, care
impresionează prin originalitate şi varieta
tea formelor, iar cei care se arată interesaţi de
arta olăritului pot cumpăra unele obiecte.

Astfel, moldovenii cât şi străinii au ocazia de a cunoaşte obiceiurile populare, dar şi a
gusta din bucatele tradiţionale datorită numeroaselor festivaluri folclo
rice, a
sărbătorilor şi al evenimentelor, cum sunt cele menţionate mai sus.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



74

eşi, Republica Moldova este o ţară bogată în tradiţii şi obiceiuri, care atrag un
număr din ce în ce mai mare de participanţi la evenimente, totuşi acestea nu sunt
valorificate l
a adevărata lor valoare. Imposibilitatea punerii în valoare a autenticităţii şi
notorietăţii festivalurilor şi evenimentelor culturale este determinată de incapacitatea
autorităţilor centrale şi locale din domeniu de a sistematiza datele referitoare la
num
ărul participanţilor la evenimente.

Venind din inimile oamenilor, tradiţiile şi obiceiurile locale au fost promovate
de
-
a lungul veacurilor din generaţii în generaţii din gură în gură, fără a face careva
înscrieri. Ajunşi la epoca telecomunicaţiilor şi l
a performanţe electronice avansate,
poporul uită de ceea ce au moştenit din cele mai vechi timpuri şi îmbină coloritul
naţional cu rupturi din tradiţiile altor popoare. În prezent cea mai mare problemă cu
care se confruntă naţiunea este neconştientizarea l
ocalnicilor despre tezaurul cultural
deţinut şi despre posibilităţile de utilizare a acestuia în creşterea şi devoltarea
economiei locală.

În activităţi culturale un rol important îl joaca fiecare comunitate locală
îmbogăţită cu tradiţiile locale transmis
e din cele mai vechi timpuri şi care pot fi
promovate prin intermediul turismului festivalier, anume prin festivalurile care se
desfăşoară la nivel local sau regional. Raionul Cahul fiind cel mai mare raion de pe
teritoriul naţional este să unul din cele m
ai dotate raioane cu tradiţii şi obiceiuri, etnii şi
lingvistică, care pot şi sunt promovate de festivalurile anuale sau bienale, locale,
raionale, naţionale şi internaţionale. Astfel, raionul Cahul dispune din plin de zone
turistice, tradiţii culturale şi

resurse naturale, precum şi colective artistice ce transmit
specificul local. Prezenţa colectivelor artistice în majoritatea localităţilor, demonstrează
prezenţa şi
manifestarea tradiţiilor populare.
La nivel local şi raional, tradiţiile şi
specificul cîn
tecului şi dansului popular sunt promovate de cele mai active colective
folclorice:”
oina Prutului”
şi colectivul folcloric
”Colibăşeanca”

din Colibaşi
,
ansamblul de dansuri populare
”Vălenaşii
” şi
”Crăiţele”

din Văleni, ”
Bucuria
” din
s.Bucuria,
”.Botgro
s”

din s.Badicul Moldovenesc, ”
La roata norocului
” din
s.Andruşul de Sus, Ansamblul ”
Cimpoieş
” din s.Manta, Colectivul artistic ”
Vatra
horelor
” din Slobozia Mare, ”
oruleţ
” din s.Pelinei,
”Cucorenii”

din s. Cucoara,

Comăncuţa
” din s.Crihana Veche,
”Sălcio
ara Mare
” şi ”
Sălcioara Mică
” din
s.Taraclia de Salcie, ş.a.

În oraşul Cahul activează colective artistice participante şi premiante la diferite
concursuri internaţionale: ansamblul de muzică şi dansuri populare
”Izvoraş”
,
formaţia model de muzică şi dan
s popular ”
Nufărul
”, ansamblul model de dansuri
moderne ”
Iuventa”
, ansamblul de dansuri populare, moderne, clasice şi de gală

Bobocelul”

[7].

Astfel, colectivele artistice menţionate mai sus reprezintă unul din principalii
factori determinanţi ai manifest
ărilor culturale raionale şi locale, cât şi principalii
promotori ai culturii locale la nivel naţional şi internaţional. Pentru menţinerea şi
manifestarea tradiţiilor locale, se organizează diverse
concursuri şi festivaluri

atît la
nivel raional, naţional
cât şi internaţional. Printre cele de talie internaţională se
regăsesc:
festivalul folcloric

”uminica la Florii”
care se
organizează în fiecare an,

pe
malul râului Prut în
satele

C
îşliţ
a Prut, V
ăleni
,
Giurgiuleşti,

cu participarea
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



75

reprezentanţilor ţărilor

vecine.

in categoria festivalurilor de importanţă internaţională
sunt:
”Chipuri de prieteni”

-

concurs al tinerilor interpreţi de muzică uşoară din mai
multe ţări europene, care se desfăşoară anual la sfîrşitul lunii iunie, fiind organizat de
Asociaţia d
e Creaţie ”Festival”, Consiliul raional şi Primăria oraşului Cahul. ”
Nufărul
Alb”
-

festival internaţional bienal de cîntec şi dans popular, Festivalul folcloric pentru
copii ”
Bobocelul”,
festivalul etnofolcloric internaţional
”ulce floare de salcâm”,

de
sfăşurat în s. Văleni [8, p. 42 ].


Pentru dezvoltarea turismului intern un rol important îl au concursurile şi
festivalurile naţionale şi raionale: Festivalul folcloric ”
La Vatra horelor Bucuriene
”,
Festivalul interetnic naţional ”
”, ”
Festivalul berii
”,
”Ziua
naţională a vinului”
, concursul bienal raional de muzică şi dans pentru copii ”
O
minune a lumii
”, ”
Ziua copiilor
”, Festivalul
”50 plus”
cu desfăşurarea în s.Colibaşi,
Festivalul ”
Mărţişor
”, care se desfăşoară în fiecare localitate
din raionul Cahul, de
asemenea sărbători ca:
Ziua Independenţei, Ziua Limbii Române
,
Ziua Europei

organizată de Centrul Pro
-
Europa Cahul) [7; 8, p. 43].

eşi, există o diversitate de colective şi festivaluri artistice şi folclorice, totuşi
nu ne putem buc
ura de o atractivitate ridicată şi de un numar mare de vizitatori,
totodată numărul participanţilor la evenimentele culturale raionale, naţionale şi
internaţionale este în descreştere.

Evenimentele cultural
-
artistice sunt neatractive pentru turişti ca urm
are a lipsei
de vizibilitate turistică şi a lipsei unui calendar al evenimentelor industriei ospitalităţii.
Aceste insuficienţe au dus la prezenţa unui turism festivalier subdezvoltat datorită unui
număr redus de obiective atractive pentru turistul străin
, precum şi lipsa dotărilor
pentru primirea turiştilor participanţi la aceste evenimente, iar însoţitorii sau ghizii
locali au o pregătire sumară în managementul vizitatorului şi nu cunosc bine atracţiile
turistice din zonă.

Introducerea serviciilor moder
ne de informaţii şi dezvoltarea unui sistem unitar
de informare turistică va crea condiţii mai bune pentru stocarea informaţiilor şi va
permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiştii autohtoni şi străini.
Un astfel de sistem poate f
i extins şi interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar
fi de exemplu sistemul de rezervare online, programe de conferinţe/evenimente
culturale internaţionale, etc. Mai mult, vor fi sprijinite infrastructura turistică de
informare şi promovare în ţa
ră şi furnizarea de informaţii turistice către şi de la turişti.

Totodată activitatea şi imaginea festivalurilor desfăşurate în raion este
stingherită şi de prezenţa următoarelor obstacole:



Lipsa unei unităţi de personal responsabile de domeniul turismul
ui la
nivel de raion;






Lipsa unui calendar al festivalurilor perioada, locaţia, specificul;



Limitarea doar la programul artistic;



Lipsa itinerarelor turistice ţ
i a unui program de vizite prin raion în
scopu
l promovării resurselor turistice locale;



Insufici
enţa locurilor de cazare în oraş
;



Lipsa structurilor de cazare în mediul rural;

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



76



Infrastructură turistică slab dezvoltată;



Gradul avansat de uzură a drumurilor;



Lipsa datelor statistice referitor la numarul

de turişti, valoarea
veniturilor înregistrate în perioada festivalurilor;



Lipsa de interes a APL, agenţi economici, a populaţiei faţă de
domeniul turismului.

Astfel, sunt necesare acţiuni de modernizare, relansare şi dezvoltare a
turismului, iar pentru e
liminarea şi soluţionarea obstacolelor întâlnite se propun
următoarele soluţii:



Elaborarea unui calendar al festivalurilor cu perioade concrete de
desfăşurare ;



Elaborarea materialelor promoţionale română şi engleză cu
festivaluri din raion şi distribu
irea prin intermediul agenţiilor de
turism naţionale;



Promovarea festivalurilor prin intermediul paginilor web pentru
atragerea mai multor ţări şi colective;



Pregătire minuţioasă în perioada dintre ediţii;



actice, studenţi,
agenţi economici, reprezentanţi ai colectivelor artistice;



Elaborarea de trasee turistice funcţionale prin raion şi program de
vizite;



Promovarea traseelor turistice locale prin editarea de hărţi, pliante,
broşuri promoţionale şi distrib
uirea lor în cadrul festivalurilor prin
intermediul hotelurilor, restaurantelor, cafenele, agenţii, librării, ş.a



Completarea programului artistic cu filmuleţe despre fiecare ţară
participantă;



Organizarea de expoziţii cu lucrări ale meşterilor populari
(sculpturi,
picturi, icoane de lemn, obiecte din lozie, broderii, instrumente
muzicale, ş.a cu posibilităţi de învăţare a meşteşugurilor ;



Activităţi de agrement în timpul liber: cel mai bun pescar, cel mai
bun vâslaş, cel mai rezistent dansator, excursi
i în baza traseelor
elaborate;



esfăşurarea unor târguri, concursuri gastronomice cu specific
naţional şi local cel mai ingenios bucătar, cea mai mare mamaligă,
cea mai netradiţională plăcintă;



Atragerea sponsorilor; colectare de fonduri;



Implicarea stu
denţilor de la specialitatea Turism în calitate de ghizi;



Crearea de structuri de cazare în mediul rural pensiuni, tabere, vile,
campinguri, etc)



Identificarea teritoriilor pentru posibilităţi de campare;



Crearea unei secţii raionale responsabile de domen
iul turismului,
date statistice referitoare la numărul de turişti, scopul vizitei, agenţi
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



77

economici cu activitate în turism, editare de materiale promoţionale
ş.a

În prezent, festivalurile reprezintă un domeniu dinamic în toată lumea,

care au
cunoscut o as
censiune semnificativă, datorită faptului că turiştii sunt din ce în ce mai
interesaţi de a descoperi ceva nou, fiind orientaţi spre a
-
şi petrece timpul liber într
-
un
mod cât mai diferit decât cel obiţnuit. e aceea, Raionul Cahul, poate deveni o nouă
dest
inaţie şi un izvor al turismului festivalier, datorită festivalurilor şi colectivelor
artistice care au menirea de a conserva, anima şi promova tradiţiile şi obiceiurile
naţionale, în primul rând pentru populaţia locală şi totodată turismul festivalier est
e
caracterizat de manifestări cultural
-
artistice, naţionale sau internaţionale care se extind
în lumea contemporană şi care constituie cea mai eficientă şi profitabilă modalitate de
promovare a turismului, cartea de vizită a ţării gazdă, precum şi o sursă
de venit
considerabilă.


REFERINŢ
E
:


1.

http://www.turizmpomiru.ru/sobytijnyj
-
turizm/265
-
festivalnyj
-
turizm.html

2.

Leo Kenneth Jago, B.E., B.Ec., M.Bus,
Special events and
tourism behaviour:
a conceptualisation and an empirical analysis from a values perspective,
Victoria University, 1997, p. 310.

3.

W. Freyer,
, Editura Oldenburg, Munchen, Dresda, 1997,
p. 606.

4.

http://www.turizmpomiru.ru/sobytijnyj
-
turizm/150
-
organizaciya
-
sobytijnyx
-
turov.html
.

5.

www.germania.mfa.md/img/docs/2824_GUIDE1_view
pdf2.pdf
.

6.

.

7.

Decizia Consiliului raional Cahul nr. 01/07
-
III din 16 februarie 2012 cu privire
la aprobarea Strategiei de De
zvoltare a Turismului în raionul Cahul penstru
anii 2011
-
2015.

8.

Noni Ludmila,
Potenţialul turistic al raionului Cahul
, Editura Bons Ofice,
Chişinău, 2010, 116 p.













Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



78

ПРОБЛЕМЫ ЭФФЕКТИВНОГО ИСПОЛЬЗОВАНИЯ ЗЕМЕЛЬНЫХ
РЕСУРСОВ КАГУЛЬСКОГО РАЙОНА И ПУТИ И
Х РЕШЕНИЯ



ПАРМАКЛИ Д.М.,

доктор хабалитат экономических наук,

профессор Кагульского


Государственного университета

им. Б.П.Хашдеу


Abstract.
The article considers the indicators of efficiency in the use of
land
resources of the Cahul Region within 2005
-
2012.

The work

juxtaposes

the factual
indicators of land use efficiency within 2008
-
2012 with

its potential levels. Finally,

the
article

hods of
increasing the productivity of land resources.

Абстракт.
Рассмотрены показатели эффективности использования
земельных ресурсов Кагульского района за 2005
-
2012г.г. Сопоставлены
фактические показатели использования земли за 2008
-
2012г.г. с ее
потенци
альным уровнем. Приведены основные причины низкой урожайности и
предложены пути повышения продуктивности земельных ресурсов.

Key words:
Land resources, crop yield, land productivity, land use efficiency.

Ключевые слова.
Земельные ресурсы, урожайность, прод
уктивность
земли, эффективность использования земли.


Земля


важнейшее богатство общества, вот почему повышения
плодородия почв


одна из главных задач земледелия, каждого
землепользователя. Это положение весьма актуально для Кагульского района,
имеющего
высокую плотность населения и по существу полную освоенность
земельного фонда. Недра района лишены рудных и горючих полезных
ископаемых, лесные массивы занимают небольшую площадь, поэтому главными
естественными производительными силами являются почвы, кото
рые во многом
определяют экономический потенциал района и его роль в республиканском
разделении труда.

Земли сельскохозяйственного назначения Кагульского района составили
на 1 января 2013года 115,8 тыс.га или почти ¾ всей территории района; пашня
занимал
а в структуре сельхозугодий 86034 га или 74,3%, многолетние
насаждения


19189 га или 16,6% угодий.

Рассмотрим экономические показатели производства основных
сельскохозяйственных культур в Кагульском районе за последние 8 лет табл.1.

Данные таблицы свиде
тельствуют, с одной стороны, о низкой
продуктивности земельных ресурсов района и, с другой, о нестабильности
показателей урожайности.

Так, за 8 лет среднегодовая урожайность зерновых и зернобобовых
культур достигла рекордно низкого уровня


чуть более 2
тонн с гектара посевов,
что в 1,5 раза ниже дореформленного уровня, при размахе вариации близкого к
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



79

показателю сложившегося выхода продукции с единицы площади. При этом
коэффициент вариации достиг 34,4%, что говорит об исключительно низкой
стабильности уро
жайности. Отметим при этом, что размах вариации выхода
кукурузы и подсолнечника с одного гектара посевов превысил за указанные годы
достигнутую величину урожайности. Нельзя не отметить исключительно низкую
стабильность производства кукурузы, о чем свидете
льствует показатель
коэффициента вариации, который превысил 50


процентный рубеж.


Таблица 1

Показатели производства основных селькохозяйственных культур

в Кагульском районе за 2005
-
2012 годы


Год

Площадь,

га

Валовой сбор,

т

Урожайность,
ц/га

1

2

3

4

Зерновые и зернобобовые культуры

2005

50378,0

1281896,0

25,4

2006

49001,0

1215732,0

24,8

2007

38335,0

421435,0

11,0

2008

48028,0

1348969,0

28,1

2009

44078,0

872432,0

19,8

2010

38488,0

876268,0

22,8

2011

38243,0

1043993,0

27,3

2012

35874,0

306734,0

8,6

в среднем

42803,125

920932,375

21,5

Среднеквадратическое отклонение



7,4

Коэффициент вариации, %



34,4

Размах вариации



19,5

Озимая пшеница

2005

21599,0

510654,0

23,6

2006

16748,0

428854,0

25,6

2007

17450,0

262988,0

15,1

2008

23033,0

74736
0,0

32,4

2009

19073,0

386804,0

20,3

2010

15545,0

293176,0

18,9

2011

13667,0

404142,0

29,6

2012

14307,0

153406,0

10,7

в среднем

17677,75

398423,0

22,5

Среднеквадратическое отклонение



7,3

Коэффициент вариации, %



32,3

Размах вариации



21,7

Кукур
уза

2005

17169,0

555621,0

32,4

2006

21332,0

564606,0

26,5

2007

8212,0

37332,0

4,5

2008

13014,0

308079,0

23,7

2009

11980,0

245506,0

20,5

2010

11268,0

438421,0

38,9

2011

15145,0

441158,0

29,1

2012

11636,0

50046,0

4,3

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



80

1

2

3

4

в среднем

13719,5

33009
6,125

24,1

Среднеквадратическое отклонение



12,5

Коэффициент вариации, %



51,7

Размах вариации



34,4

Подсолнечник

2005

14271,0

170972,0

12,0

2006

15022,0

205190,0

13,7

2007

12106,0

57472,0

4,7

2008

10924,0

149875,0

13,7

2009

9007,0

96643,0

10,7

2010

9852,0

174340,0

17,7

2011

12949,0

2071030,

16,0

2012

13440,0

1170080,

8,7

в среднем

12196,375

147325,375

12,1

Среднеквадратическое отклонение



4,1

Коэффициент вариации, %



34,1

Размах вариации



13,0

Виноград

2005

12635,0

414661,0

32,8

20
06

12394,0

475902,0

38,4

2007

12510,0

492000,0

39,3

2008

12860,0

441750,0

34,4

2009

13499,0

525382,0

38,9

2010

12765,0

227278,0

17,8

2011

12886,0

446151,0

34,6

2012

12325,0

366195,0

29,7

в среднем

12734,25

423664,875

33,3

Среднеквадратическое откло
нение



7,1

Коэффициент вариации, %



21,3

Размах вариации



21,1


Составлено по данным отдела сельского хозяйства Кагульского районного совета




Разработано по данным таблицы 1

Рис.1. Динамика изменения урожайности озимой пшеницы во всех

катег
ориях хозяйств Кагульского района за 2005
-
2012г.г.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



81

Представленные на рисунках 1

4 показатели динамики урожайности
показывают убывающую тенденцию и без того низкой продуктивности земли на
посевах озимой пшеницы, кукурузы и винограда. ©Скорость падения» сос
тавила
по озимой пшенице 0,85 ц/га в среднем за год, по кукурузе


1,0 ц/га и винограду


1,2 ц/га. Лишь на посевах подсолнечника наблюдается рост продуктивности
полей.



Разработано по данным таблицы 1

Рис.2. Динамика изменения урожайности кукурузы во вс
ех категориях

хозяйств Кагульского района за 2005
-
2012 г.г.


Чтобы лучше оценить уровень использования потенциала плодородия
наших земель и выявить при этом резервы роста производства ведущих культур,
сопоставим показатели потенциала продуктивности земли
с достигнутым
уровнем урожайности за последние 5 лет табл.2. Потенциал продуктивности
при этом включает 3 уровня: научно
-
обоснованный, максимально
-
производственный и реально
-
производственный. Первый соответствует
потенциальным возможностям производства
районированных сортов и гибридов
в реальных условиях нашей зоны, второй


указывает на тот рубеж урожайности,
который уже достигался в республике в отдельные годы, третий реально


производственный


это максимально достигнутый во всех категориях хозяйс
тв
Республики Молдова в течение 5 лет подряд.

Как показывают данные таблицы 2, лишь на посевах подсолнечника
урожайность достигала в Кагульском районе за последние 5 лет 50


процентного рубежа, особо низкой была продуктивность садов и овощных
плантаций.

Приведем лишь несколько причин резкого снижения продуктивности
земель. Согласно аналитическим данным, полученным В.В. Докучаевым, почвы
Молдовы более 100 лет тому назад содержали более 5% гумуса. В
последующие годы естественное плодородие почв республики

постоянно
снижалось. Ныне содержание гумуса достигло уровня 3,1% в среднем на всю
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



82

распахиваемую площадь. К концу ХХ века осталось около 60% первоначального
природного плодородия почв [1,с.44].



Разработано по данным таблицы 1


Рис.3. Динамика изменения
урожайности подсолнечника во всех

категориях хозяйств Кагульского района за 2005
-
2012 г.г.




Разработано по данным таблицы 1


Рис.4. Динамика изменения урожайности винограда во всех категориях

хозяйств Кагульского района за 2005
-
2012 г.г.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



83

Проведенные и
сследования свидетельствуют о том, что наибольшую
отдачу затрат получают хозяйства, которые из всех факторов интенсификации
отдают предпочтение применению минеральных удобрений и средств защиты
растений. Однако значительный рост цен на средства химизации,
в том числе и
на минеральные удобрения, привел к сокращению объемов их применения. Так,
за 21 год с 1990 по 2011г.г. внесение органических удобрений в земледелии
сельскохозяйственных предприятии республики сократилось более чем в 320
раз, минеральных у
добрений


в 9,2 раза. Аналогичная тенденция имела место и
в Кагульском районе. Из
-
за неплатежеспособности наши крестьяне вносят
минеральных удобрений в 3
-
4 раза меньше чем в Канаде, в 7
-
25 раз меньше чем в
США, Китае и странах ЕС.






Таблица 2

Показатели потенциала земли Кагульского района и его освоение

в среднем за 2008
-
2012 г.г.

(
во всех категориях хозяйств
)



Наименование
культур

Потенциал земли, ц
/га

Фактический за 2008
-
2012г.г.

научно
-
обосно

ванный

макси

ма

льно
-
произво
дственн
ый

реально
-

производ
ственный

всего,

ц/га


в % к

научноо
боснов.

max
-

произв.

реально

произв.

Озимая
пшеница

48,0

40,3

36,9

23,2

48,3

57,6

62,9

Кукуруза

66,0

50,2

43,0

23,5


35,6

46,8

54,7

Подсолнечник

25,8

21,8

19,6

13,3

51,6

61,0

67,9

Овощи

350,0

179,0

174,0

109,1

31,2

60,9

62,7

Плоды

228,5

106,5

84,3

19,0

15,0

32,1

40,6

Виноград

76,7

94,5

70,0

31,2

40,7

33,0

44,6

Разработано по
данным таблицы 1


Если в 1985г. на 82,5% посевной площади в той или иной дозе вносились
минеральные удобрения, то к 2011году


лишь 33%. Другими словами, из трех
гектаров земли два не знают ©вкуса» удобрений, а третий гектар получал лишь
14% минеральных уд
обрений от достигнутого в 1990г. уровня. В этих
катастрофических условиях беспощадной ©эксплуатации» земли внесение
органических удобрений практически прекращено: в среднем на 1 га земли
вносится лишь 100кг навоза.

К сожалению то же самое можно сказать и о
б орошении. К 2011г.
орошаемая площадь в республике снизилась до 228,3 тыс. га, что составляет
6,7% площадей в отрасли. Из 1810,5 тыс.га пашни лишь 213,3 тыс.гектаров
охвачены в той или иной мере поливом, то есть только каждый 16 гектар.
Использование воды

для полива снизилось только за последние 10 лет в 9,6 раза.
В расчете на 1 га орошаемой площади используется лишь 153 куб. м. Напомним,
что в вегетационный период в среднем за один полив подается 350 куб.м. воды.
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



84

Из указанной площади орошаемых земель фак
тически поливалась лишь ¼ часть
[3,с.348].

Таким образом, была допущена деинтенсификация
сельскохозяйственного производства.

Причинами столь резкого падения уровня интенсивности земледелия
являются не только снижение применения органических и минеральных
у
добрений, недостаточное и некомплектное материально
-
техническое
обеспечение, что снижает адаптацию отрасли к неблагоприятным погодным
условиям, но, что не менее важно, повсеместное снижение качества проводимых
технологических операций

Нельзя не обратить в
нимание на тот факт, что в настоящее время наука
вывела по всем зерновым культурам, подсолнечнику, сахарной свекле, овощам
высокоурожайные сорта и гибриды. Однако, они требуют, как правило, более
высокого аграфона, строгой технологической дисциплины, т.е.
того, чего ныне
нет в действительности. Возврат к примитивным старым технологиям на
современных сортах и гибридах самообман, путь в никуда, что подтверждается
урожайностью последних лет. Возможно, несколько лучше обстоят дела в
производстве озимых зерновых

культур, поскольку имеющиеся сорта лучше
приспособлены к нашей суровой реальности.

Полная самостоятельность землепользователей привела также к
существенному изменению структуры посевных площадей в сторону резкого
снижения удельного веса гороха и многолетн
их трав, способствующих
наращиванию плодородия почв, и роста площадей посева подсолнечника, как
высокорентабельной культуры, но наиболее ощутимо истощающей почвы. То
есть мы пришли к такой структуре посевов, которая не согласуется с
рекомендациями науки и
практики. Если в дореформенный период многолетние
травы и горох занимали в структуре посевных площадей 16%, то ныне


лишь
4,0%. Так, в среднем за 1981
-
1990 г.г. каждый третий гектар озимой пшеницы
засевался по лучшим предшественникам


бобовым культур, а

за последние годы


лишь каждый девятый.

Объективно оценивая сложившееся ныне состояние аграрной экономики,
следует отметить, что условия производства зерна, овощей, винограда и других
культур во многом усложнились, отрасль оказалась пораженной неизвестн
ыми
сельских труженикам ранее ©болезнями», сумевшими в короткий период
парализовать жизнедеятельность агрохозяйств. Этому способствовал целый ряд
объективных независящих от крестьян причин: суровые погодные условия,
прогрессивно
-
возрастающий диспаритет цен

на материально
-
технические
ресурсы и продукцию сельского хозяйства, который привел к огромному
дефициту финансовых средств в агропредприятиях. Например,
а
нализ динамики
цен реализации продукции и затрат на ее производство за последние 10 лет в
сельскохозя
йственных предприят
и
ях показывает, что с 2001 по 2011 г.г. цены на
зерно увел
и
чились в среднем на 122,6%, а затраты на их производство


на
142,6%. Таким образом, с каждым годом разрыв между ценой реализации и
с
е
бестоимостью произведенной продукции сокращ
ался, что, разумеется
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



85

отрицательно сказалось на рентабельность отрасли.

Расчеты показывают, что за
годы реформ из сельского хозяйства через систему цен изымалось до 15
-
18%
созданной в нем продукции. А это означает, что аграрный сектор лишился
возможности б
ыть равным партнером в своих взаимоотношениях с другими
отраслями, которые начали диктовать свои монопольные условия, и тем самым
еще более усугубили его экономическое положение.

Прирост прибыли 

П
зем
 составит
:



, лей/га



(1)


где:
У
н

и У
б



соответственно урожайность нового и базового вариантов,
ц/га.


AVC



переменные затраты в расчете на 1 ц продукции, лей;


p



цена реализации продукци
и, лей/ц.


Прирост прибыли в расчете на 1 ц продукции 

П
п
, вызванной
повышением качества работ [2,с.64]:





,
лей/ц







(2)

где:
FC



условно
-
постоянные затра
ты в расчете на 1 га, лей.


Напомним, что рост урожайности приводит не только к увеличению объема
реализованной продукции, но и существенному снижению себестоимости
единицы
продукции, причем влияние последнего более весомо. Проведенные
исследования показыв
ают, что в условиях Кагульского района дополнительная
прибыль, вызванная ростом урожайности, обеспечивается на 75% за счет снижения
себестоимости и на 25% за счет реализации дополнительного урожая.

В целях выполнения планов производства и продажи государс
тву
продукции сельского хозяйства в 1950
-
1975г.г. на селе до начала внедрения
интенсивных технологий возделывания сельскохозяйственных культур широко
использовались экстенсивные факторы развития отрасли. Значительная площадь
малопродуктивных пастбищных зем
ель чаще всего расположенных на склонах 4
-
6 распахивалась и использовалась для получения зерна, кормов, винограда и
другой продукции. Введение в активный сельскохозяйственный оборот
низкопродуктивных склоновых земель усугубил в эти годы и без того
труднор
азрешимую проблему водной эрозии почв в республике.

Только за счет повышения качества проводимых технологических
операций по возделыванию и уборке урожая при прочих равных условиях
можно добиться большего выхода продукции с единицы площади, а,
следовател
ьно, и большей прибыли.

Чтобы резко сократить разрыв в продуктивности земельного фонда и
существенно повысить конкурентоспособность отечественной
сельскохозяйственной продукции, необходимости перейти от экстенсивного к
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



86

интенсивному способу производства в о
трасли. Альтернативы интенсификации
земледелия нет.


Если рассуждать обобщенно, то это достижимо при решении следующих
задач:

­

широкое использование высокопроизводительных технологий в
растениеводстве, базирующихся на новейших достижениях
отечествен
ной и мировой науки применительно к молдавским
условиям;

­

только за счет повышения качества проводимых технологических
операций по возделыванию и уборке урожая при прочих равных
условиях можно


добиться большего выхода продукции с единицы площ
ади, а,


следовательно, и большей прибыли;

­

на основе совершенствования маркетинговой деятельности
предприятий обеспечить выход на прямые связи с потребителями
сельскохозяйственной продукции и добиться более высокой и
справедливой цены;

­

обслед
овать земельный фонд предприятий и вывести из оборота
низко продуктивные площади, не обеспечивающие при прочих
равных условиях рентабельный уровень урожайности;

­

наладить учебу механизаторов и других кадров массовой
профессии с целью обеспечения качественн
ого выполнения
технологических операций, предусмотренных технологией
возделывания и уборки урожая сельскохозяйственных культур;

­

увеличить в 1,5
-
2 раза посевы бобовых культур и прежде всего
многолетних трав.

Вышеизложенное подтверждает не только наступающ
ий характер засухи,
но и ущербность сложившихся технологий возделывания ведущих
сельскохозяйственных культур, основанных, с одной стороны, на убывающем
плодородии почв и, с другой стороны, на тотальном снижении качества
проводимых технологических операц
ий при одновременном пренебрежении
инновационной составляющей экономического развития сельского хозяйства.


ЛИТЕРАТУРА
:


1.

Пармакли Д.М. Экономический потенциал земли в сельском хозяйстве.
Монография.


Ch.:ASEM, 2006.
-
с.384.

2.

Пармакли Д.М., Бабий Л.И. Аграр
ная экономика. Учебник. Chişinău, Тurnul
Vechi, 2008.


с.411.

3.

Статистический ежегодник Республики Молдова, 2012.





Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



87

ФОРМИРОВАНИЕ ЭФФЕКТИВНОЙ МОДЕЛИ РЕАЛИЗАЦИИ
ИННОВАЦИОННЫХ ПРОЦЕССОВ НА
МАШИНОСТРОИТЕЛЬНЫХ ПРЕДПРИЯТИЯХ


УДАЛОВ Ф.Е
.
,

доктор экономических наук,

профессор, зав. кафедрой менеджмента

АЛЕХИНА О.Ф.
,

доктор экономических наук,

профессор экономического факультета

ВОРОНОВ Н.А.,

кандидат экономических наук, доцент

экономического факультета

Нижегородский Государственны
й университет

им. Н.И. Лобачевского, г. Нижний Новгород. Россия


Abstract:

The problems of

the functioning of

the large industrial enterprises

in a sharp

weakening of centralized

economic management and

the formation

of the
.
Special at
tention

is given to

the defense industry

and in this
regard

the complexities

scope.

It is stated

the need to preserve

the unity of

businesses

both institutionally

and in the

technical and

technological aspects.

As

part of the
solution

to financial problems

of enterprises,

and the need to

consider

help from the
state
,
including

through

direct budget

deficit financing.

Conceptually,

an assessment of

the role of

marketing services

in the formation
of

a favorable


for businesses.

Abstract:

Рас
сматриваются проблемы функционирования крупных
промышленных предприятий в условиях формирования рыночной среды и при
резком ослаблении централизованного управления экономикой. Особое внимание
уделяется предприятиям оборонного комплекса и в этой связи сложн
остям
диверсификации производства. Констатируется необходимость сохранения
единства предприятий, как в организационном, так и в технико
-
технологическом аспекте. В части решения финансовых проблем предприятий,
рассматривается необходимость помощи со стороны

государства, в том числе
и путем прямого бюджетного дефицитного финансирования.

В концептуальном плане дается оценка роли маркетинговой службы в
формировании благоприятной для предприятий рыночной среды.

Keywords
:
macro
-
and
micro
-
level

approach
, marketing

differentiation

market

consumers,

organizational
, technical and
technological unity
,
strategic and tactical

innovation
, market
environment.

Ключевые слова
:
макро
-

и микроуровневый подход; маркетинговая
дифференциация рыночных потребителей; организационное

и технико
-
технологическое единство; стратегические и тактические инновации;
рыночная среда.


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



88

С ликвидацией централизованной системы управления экономикой была
ликвидирована и информационная централизованная база без какой
-
либо ее
адекватной замены. В этой

ситуации руководители промышленных предприятий
оказались в ©информационном вакууме». И если на гражданских предприятиях
можно было хотя бы приблизительно ориентироваться на рыночные
потребности, то на оборонных таких возможностей за редким исключением
фак
тически не было. Госзаказ практически отсутствовал, адекватная ему
гражданская продукция не разработана даже конструктивно. На сегодняшний
день ситуация здесь мало изменилась, даже на тех предприятиях, которые имеют
возможность ориентироваться на рыночный
спрос. Речь здесь идет о тех из них,
которые наряду с оборонной продукцией выпускали и значительный объем
товаров народного потребления. Они по существу стали банкротами либо
вследствие открытия границ для импорта, либо вследствие общего ухудшения
экономич
еского положения России, сведшего к минимуму потребность в их
продукции.

Чтобы остановить дальнейшее сползание оборонных предприятий к
границе, за которой их возрождение невозможно как предприятий с высокими
технологиями, необходимы срочные меры макроуровн
я, которые должно
осуществить государство, и меры микроуровня на региональном и
непосредственно на производственном уровнях. Причем решение задач
микроуровня возможно только после ясной стратегии, сформированной на
макроуровне.

К задачам макроуровня относи
тся определение четкого размера госзаказа
и его территориального распределения в рамках существующих предприятий
оборонного комплекса.

Концентрация производства продукции военного назначения на
специально выделенных для этой цели предприятиях нецелесообраз
на и даже
опасна, уже из стратегических соображений. Поэтому Госзаказ должен
распределяться на всех ранее выполнявших его предприятиях. Это, во
-
первых,
ликвидирует монополизм, а следовательно, и повысит качество продукции. Во
-
вторых, позволит использовать
более высокий уровень военной технологии и
квалификации персонала для изготовления гражданской продукции, что повысит
качество этой продукции, а следовательно, и ее конкурентоспособность с
зарубежными аналогами.

К задачам регионального уровня относятся сл
едующие.

Четкое определение места предприятия в рамках региона и его роли в
решении перспективных и текущих проблем этого региона с учетом специфики
предприятия.

Финансовая и организационная поддержка предприятия на региональном
уровне: инвестиции, льготы,

поддержка в установлении межрегиональных и
региональных производственных связей и т д.

Защита интересов предприятия на федеральном уровне.

К задачам производственного уровня относятся следующие.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



89

1.

Определение номенклатуры инновационной продукции
гражданског
о назначения с учетом технологических
возможностей предприятия.

2.

Четкое планирование всех стадий производственного процесса.

3.

Укрепление связей с поставщиками и потребителями.

4.

Создание и укрепление маркетинговых служб с акцентом их
деятельности на выявление
перспективных потребностей
рынка.

5.

Укрепление связей с финансовыми структурами.

Разработка новой продукции гражданского назначения, должна
вписываться в рамки существующей специализации предприятия, а практическая
реализация инновационного процесса происход
ить по установленному или
максимально приближенному процессу постановки на производство продукции
военного назначения. Это повышает качество и надежность продукции
гражданского назначения, а следовательно и поднимает уровень ее
конкурентоспособности.

Цикл
осуществления этого процесса, в рамках промышленного
предприятия должен пройти ряд последовательных этапов.

Первый этап.

Выбор принципиального направления инновационной
деятельности предприятия в гражданской сфере. Здесь необходимо оценить:

­

степень родстве
нности технологии военного производства с
технологией гражданского производства;

­

возможность предприятия разработать и освоить новую
продукцию гражданского назначения в технико
-
технологическом аспекте;

­

потенциальные потребности рынка в той продукции, котор
ую
планирует выпускать предприятие;

­

степень риска во временном аспекте, т.е. способность вовремя
занять рыночную нишу.

Второй этап.

Выбор конкретного варианта гражданской продукции. На
этом этапе решаются все задачи первого этапа, но уже в привязке к выбра
нному
варианту продукции. Кроме того, на этом этапе должны оцениваться и патентная
чистота изделия, особенно в тех случаях, когда планируется выход на
зарубежные рынки.

Третий этап.

Здесь решаются конкретные конструкторско
-
технологические проблемы и даются

технико
-
экономические обоснования
возможности и прибыльности выпуска новой продукции:

­

разрабатываются эскизный или технический проект нового
изделия;

­

определяются его основные технические параметры,
потребительские свойства, качество и надежность,
долгове
чность и т. д.;

­

определяются экономические характеристики изделия, в
первую очередь, рентабельность и сроки окупаемости;

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



90

­

оценивается потребность в финансах и возможности и
направления ее удовлетворения;

­

оценивается наличие необходимых материальных и трудов
ых
ресурсов для производства нового изделия: сырья, материалов и
комплектующих изделий, машин и оборудования, кадров и т. д.;

­

определяются сроки освоения новой техники.

Четвертый этап
. Создание образца и первой опытной партии. На этом
этапе:

­

определяется т
ехнологическая цепочка изготовления изделия
внутри предприятия;

­

определяются кооперационные связи;

­

производятся испытания опытного образца;

­

осуществляется доработка изделия по результатам испытаний;

­

определяются окончательные технические параметры изделия;

­

выпускается первая рыночная партия нового изделия.

Пятый этап.

Выход с новым изделием на рынок и оценка результатов
его восприятия потребителем.

Шестой этап.

Принятие окончательного решения о запуске изделия в
серийное или массовое производство или о прек
ращении программы по данному
изделию, если оно не нашло или нашло ограниченный спрос на рынке.

Успех или неудача выхода предприятия с новым продуктом на рынок в
сильной степени зависит от квалификации его маркетинговой службы.

Ее главные задачи состоят в с
ледующем:

­

сбор достоверной информации о рыночных потребностях в
продукции, которую планируется выпускать на предприятии;

­

работа с потенциальными потребителями;

­

четкая постановка рекламы;

­

правильное формирование цен.

Поскольку в современных условиях на пер
вое место на рынке выходит
потребитель, то главная задача маркетинга заключается в поисках этого
потребителя, в максимальном учете его требований, в борьбе за время и деньги
потребителя, в предоставлении ему выгодных условий приобретения товара.

С точки зр
ения маркетинга, потребители делятся на четыре категории.

К первой категории относятся постоянные клиенты, обеспечивающие
гарантированный сбыт.

Вторую категорию составляют случайные покупатели потребители.
Главная задача маркетинга по отношению к ним


перевести их в кате
горию
постоянных.

Третью категорию составляют потенциальные клиенты, которые еще не
приобретают продукцию фирмы, но уже имеют о ней представление. Цель
маркетинга здесь


побудить их к приобретению продукции, а затем сделать их
постоянн
ыми клиентами.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



91

И, наконец, четвертая категория, к которой относятся клиенты, купившие
продукцию фирмы, но оказавшиеся этой продукцией недовольны. Главной
задачей маркетинга во взаимоотношении с этой категорией является
максимальное ограничение ее негативно
го влияния на других потребителей.

Иначе говоря, маркетинг должен:

­

найти клиента;

­

побудить его купить товар;

­

сформировать у клиентов благоприятное мнение о
производителе;

­

обеспечить необходимую прибыль производителю в текущем
периоде и в перспективе.

Разр
абатывая инновационные программы необходимо правильно
определять соотношение между военной и гражданской продукцией на
предприятиях. Соотношение объемов военного и гражданского производства на
них должно определяться в рамках их реальных производственных м
ощностей в
зависимости от объема государственного заказа на производство военной
техники и вооружений.

Поскольку госзаказ подлежит обязательному исполнению, то
фактическое соотношение объемов военной и гражданской продукции зависит от
того, насколько полно

используется для производства товаров гражданского
назначения производственные мощности, высвобождаемые вследствие
сокращения объемов оборонного госзаказа. Эффективность использования этих
мощностей зависит от целого ряда факторов. И в первую очередь от
в
озможности использования военных технологий для производства
инновационной продукция гражданского назначения. При этом следует
однозначно отказаться от принципа закрытости военных технологий для
производства продукции гражданского назначения. Известно, что

исповедывание
этого принципа в нашей стране нанесло существенный ущерб качеству,
надежности и ассортименту гражданской продукции и по сути свело на нет ее
конкурентоспособность на мировых рынках. На Западе так называемые
технологии двойного назначения пра
ктически немедленно реализуются в
гражданском производстве с очень большой выгодой для последнего. А
например, сковороды с тефлоновым покрытием пришли к нам из
-
за рубежа, хотя
всем известно, что проблема жаропрочных покрытий в СССР была решена с тех
пор, к
ак мы первыми стали возвращать на землю искусственные космические
объекты.

Реализуя инновационные программы на предприятиях ВПК, необходимо
учитывать возможности диверсификации производства. С проблемой
диверсификации производства столкнулись практически в
се конверсируемые
предприятия России. Решалась и решается эта проблема по
-
разному в связи с
разными условиями, в которых находились предприятия, и в связи с уровнем
понимания значимости этой проблемы и наличия информации о рыночных
потребностях.


Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



92

В концепт
уальном аспекте диверсификация производства должна была
учитывать целый ряд принципов.

1. Не нарушать организационно
-
технологическое единство предприятия.
Такое разделение военного и гражданского производства, которое наблюдалась
на целом ряде предприятий,

не только не дало предполагаемого эффекта, но и
резко осложнило функционирование предприятий как единого
производственного комплекса. И совершенно недопустимо создание на базе
ранее крупного предприятия серии малых предприятий, ориентированных на
производ
ство какого
-
либо одного или ряда изделий.

Стремление к автономизации практически всегда разрывает единый
технологический комплекс, резко снижает возможность внедрения
прогрессивных технологий. Существенно возрастает число мелких
организационных проблем, во
зникающих на стыке интересов малых
предприятий. В конечном итоге, все вышеозначенное может привести к
банкротству предприятия. Почти в реальности это и произошло, например, на
одном из радиоэлектронных предприятий Нижегородского региона


предприятии "Салю
т".

2. Соответствовать технологическим возможностям предприятия, т.е. его
существующей специализации.

3. Способствовать перспективному развитию предприятия с учетом
направлений и темпов научно
-
технического прогресса.

4. Учитывая реальные возможности сбыта

гражданской продукции, не
приводить к ее чрезвычайно широкому ассортименту, поскольку необоснованное
расширение номенклатуры изделий, слабо связанных между собой
технологически:

­

повышает их себестоимость;

­

снижает качество;

­

ведет к деспециализации предприя
тия, а следовательно, и к
снижению производительности труда;

­

затрудняет и удорожает процесс оперативного управления
производством;

­

в конечном итоге, снижает конкурентоспособность
продукции, а следовательно, ведет к потере рынков сбыта.

Главная цель диверси
фикации состоит в том, чтобы, не нарушая
специализации предприятия и обеспечивая ему эффективное функционирование
в текущем периоде, способствовать минимуму риска его существованию в
перспективном периоде. Она должна обеспечивать перспективную
преемственно
сть производимой инновационной продукции, т.е. возможность
изменения ее количественных, качественных и функциональных возможностей с
учетом современных достижений НТП и изменения рыночной конъюнктуры.


Разработка стратегии инновационной деятельности на пре
дприятиях
ВПК должна осуществляться на высших иерархических уровнях управления и
предусматривать решение следующих задач:

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



93

­

определение стратегических целей предприятия;

­

оценку возможностей достижения этих целей предприятием
с точки зрения наличия научно
-
тех
нического потенциала,
материальных, трудовых и финансовых ресурсов;

­

анализ тенденции в поведении рынка и в поведении
смежников в ближней и дальней перспективе;

­

оценку возможных альтернатив в реализации целей;

­

подготовку детализированных оперативных планов
или
программ, главная задача которых


обеспечить
непротиворечивость оперативных решений решениям,
направленным на реализацию перспективной цели.


Для решения вышеуказанных задач при разработке стратегии
производится:

­

общая оценка потенциала предприятия п
од углом
возможностей реализовать стратегические инновационные
цели;

­

анализ внутренних и внешних факторов, как
способствующих, так и тормозящих реализацию
стратегических целей;

­

оценка альтернативных вариантов и направлений
деятельности по этим вариантам;

­

п
ринятие решений, направленных на выбор варианта и
направле
ния деятельности его реализации.


На основе вышеизложенного осуществляется формирование
стратегического мышления внутри предприятия, для чего:

­

обсуждается и согласуется с нижестоящими
управленчески
ми звеньями общая концепция развития
предприятия;

­

представляется конкретная направленность деятельности
предприятия в части выбора новых видов изделий;

­

осуществляется подготовка концептуальных директив и
разработка перспективных планов реализации
инновацио
нных целей и определяются направления и меры
контроля за выполнением этих планов.

Функции контроля за выполнением перспективных планов призваны,
помимо наблюдения, вести постоянно анализ состояния внешней среды. Это
необходимо для непрерывного снабжения вы
сшего руководства предприятия
необходимой внешней информацией, дающей ему возможность адекватного
реагирования на изменившиеся внешние условия путем принятия необходимых
решений внутри предприятия, цель которых


привести в соответствие
внутреннюю среду пр
едприятия с изменившимися условиями внешней среды.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



94

После определения стратегических направлений инноваций,
осуществляемых на уровне высшего руководства предприятия, производится
процесс детализированного оперативного планирования.

Он должен осуществляться
во всех функциональных службах
предприятия, связанных с реализацией выбранной стратегии.

Функции высшего руководства на этой стадии заключаются в
координации деятельности функциональных служб и в недопущении появления
©узких мест», которые в конечном итоге

и будут определять сроки

и качество
реализации инновационной стратегии.

Принципиальная несложность процесса оперативного планирования на
практике очень сложна в организационном аспекте, под которым понимается
взаимоувязка внутренних целей каждого функцион
ального звена предприятия с
внутренними целями всех других функциональных звеньев и с общими целями
предприятия, реализуемыми намеченной стратегией его деятельности.

Реализация любой производственной программы невозможна без
финансовых затрат, а следовател
ьно, и без определения источников
финансирования. Значимость финансового фактора в реализации инновационных
программ особенно весома, а решение проблемы финансирования очень сложно.
Это обусловлено следующими причинами:

­

отсутствием прецедентов осуществлени
я диверсификации
производства связанной с резким уменьшением объема
выпуска продукции оборонного назначения в условиях
мирного времени, которые позволили бы оценить
потребность в финансировании. Здесь к тому же следует
учесть, что осуществление диверсифика
ции на
предприятии, выпускающем окончательную продукцию
военного назначения самолеты, танки, ракеты и т.д.,
вызывает и необходимость определенной диверсификации
производства на предприятиях, поставляющих ему
комплектующие изделия, контрольно
-
измерительну
ю
аппаратуру, материалы и полуфабрикаты и т.п.;

­

резким сокращением возможностей централизованного
финансирования соответствующих программ предприятий;

­

высокими темпами инфляции, сделавшими весьма
проблематичным получение предприятиями долгосрочных
кредитов

на приемлемых условиях;

­

слабостью финансовой базы самих предприятий,
исключающую какую
-
либо реальную возможность
осуществления программ за счет внутренних ресурсов.


Из вышеозначенного ясно, что в текущем периоде можно говорить о
возможности решения финан
совых проблем лишь с учетом всех трех источников
финансирования, действующих одновременно и однонаправлено. Однако
реальная оценка состояния настоящее время всех этих источников не вызывает
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



95

оптимизма, и вряд ли здесь состояние изменится к лучшему в ближайш
ей
перспективе.

В последнее время все чаще декларируется необходимость создания
финансово
-
промышленных групп. Однако процесс этот идет слабо, и
перспективы этих новообразований в России неясны. Возможен вариант
привлечения зарубежных инвесторов. Но даже и
при благоприятной для них
общей обстановке в России зарубежные инвесторы будут вкладывать средства в
высокие технологии лишь в тех случаях, когда на машиностроительных
предприятиях будет полностью ликвидировано военное производство. А это
затрагивает оборо
нно
-
стратегические интересы страны, и с этих позиций не
может быть приемлемо.

Поэтому реальность такова, что без непосредственного бюджетного
финансирования, если соблюдать стратегические интересы России,
инновационный процесс на крупных машиностроительных

предприятиях
практически неосуществим. И здесь не следует игнорировать в определенных
пределах и дефицитное прямое бюджетное финансирование, хотя это и приведет
к всплеску инфляции и к определенному осложнению взаимоотношений с
международными финансовыми
организациями.

Сам по себе процесс дефицитного бюджетного финансирования, с нашей
точки зрения, не будет представлять серьезной опасности в долговременном
аспекте, если инфляционный временный всплеск будет ликвидирован товарной
массой, выпущенной на рынок

в процессе реализации инновационных
мероприятий.

Изложенная выше концепция микроуровневого управления процессом
инновационной деятельности наиболее полно реализована нами на
Нижегородском заводе им. М.В. Фрунзе.

Это предприятие радиоэлектронной промышлен
ности,
специализировавшиеся на производстве сложной измерительной техники не
избежало сложной кризисной ситуации начала 90
-
х годов. Был период, когда,
вследствие падения потребностей на измерительную технику и усиленного
спроса на телевизионную продукцию,
завод пытался организовать массовый
выпуск переносных телевизоров, имея ближайшим соседом мощный
телевизионный завод. Подобная диверсификация производства не дала, да и не
могла дать позитивных результатов уже вследствие отсутствия навыков
организации прои
зводства в массовом масштабе, а с учетом конкурентного
фактора она была просто в корне ошибочна.

К чести руководства предприятия, эта ошибка была быстро понята и
правильно воспринята и был разработан стратегический план поведения
предприятия в условиях фор
мирования рыночных отношений. Основная
концепция этого плана


акцент на выпуск инновационной продукции, имеющей
явные перспективы для занятия соответствующей рыночной ниши в
долгосрочном временн
о
м аспекте.

В свете этой концепции была проведена соответству
ющая реорганизация
организационной структуры управления. При этом особое внимание уделялось
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



96

не только сохранению, но и укреплению технико
-
технологических структур в
том числе и прогнозного звена и формированию коммерческих служб
маркетинговой направленност
и.

Предприятие сохранило и военные технологии, что позволило
впоследствии получить достаточно солидный оборонный заказ, в том числе и на
НИОКР.

Здесь следует отметить, что опыт организации НИОКР военного
назначения и сами военные технологии особенно так н
азываемые технологии
двойного назначения существенно облегчают организацию производства новой
продукции и повышают ее качественные характеристики.

Что касается конкретных процессов связанных с реализацией инноваций,
то они в организационном и управленчес
ком аспектах практически полностью
соответствовали изложенной выше концепции.

А результаты исследований и сделанные на их основе рекомендации
нашли непосредственное использование в деятельности предприятия, что
обеспечивало спрос на производимую продукцию
и соответствующее ресурсное
обеспечение реализации инноваций.


























Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



97

КООПЕРАЦИЯ В СФЕРАХ
АГРАРНОГО
ПРЕДПРИНИМАТЕЛЬСТВА
УКРАИНЫ


МУЗЫКА П.М
.,


доктор экономических наук, профессор,

зав.

кафедры экономики предприятия
,




научный руководитель

ШУЛЬСКИЙ А.Н
.,


аспирант,

Львовский Национальный университет


ветеринарной медицины и биотехнологий

им. С.З. Гжицкого. Украина


Abstract:

The article dears with the questions of

co
-
operation in the fields of
agricultural enterprises with the concentration of attention on the activities of small,
medium and large enterprises. Thanks to the results of search it was determined those
changes that have been reached in these areas and
identified the causes which hinder
co
-
operative relations in the future development of business management systems in
agricultural production in Ukraine.

Абстракт:
В стат
ье рассматриваются вопросы кооперирования в
сферах аграрного предпринимательства с концентрированием внимания на
деятельность малых, средних и крупных предприятий. В результате
проведенных исследований установлены те сдвиги, которые достигнуты в этих
сфера
х деятельности и выявлены те причины, которые тормозят развития
этих процессов. Высказаны конкретные предложения по улучшению
функционирования кооперативных связей в дальнейшем развитии
предпринимательства в системах ведения агропромышленного производства

в
Украине.

Key words
:
cooperation, agricultural entrepreneurship, cooperatives, small,
medium and large enterprises, agro
-
industry, competition.

Ключевые слова:

кооперация, аграрное предпринимательство,
кооперативы, малые, средние и крупные предприятия,

агропромышленное
производство, конкуренция.


В научной литературе, в средствах массовой информации понятие
©кооперация» определяется по
-
разному. И это закономерно и объективно, ведь
кооперация за свою долгую историю развития внесла значительные изменения

в
разные сферы деятельности человека. Она, безусловно, возникла из потребности
отдельных индивидуумов к объединению своих усилий для достижения
поставленных целей.

Итак, приведем одно из множества определений кооперации. В малой
советской энциклопедии поэ
тому поводу сказано: ©Кооперация от лат.
cooperation


сотрудничество


массовые добровольные объединения рабочих,
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



98

мелких производителей, в т.ч. крестьян, служащих. Характер и задачи
кооперации определяются природой общественного строя. Основные формы
ко
оперативных объединений: сельскохозяйственная, потребительская,
промысловая, кредитная и жилищная. Сельскохозяйственная кооперация стала
зарождаться в России и странах Западной Европы в 60
-
80
-
х г.г. 19 в. с целью
получения членами кооперации кредита, перер
аботки и сбыта с.
-
х. товаров и
снабжения крестьянских хозяйств средствами производства» [1, с.1195
-
1196]. С
позиции современности и исторического прошлого развития кооперации внесем
некоторые уточнения. В частности, что это ©массовые добровольные
объединен
ия рабочих». Почему рабочих, а не других слоев общества? Ведь
кооперация возникла еще в тот период, когда ни о никаких рабочих не могло
быть и речи. В этих условиях формировалось крестьянство, а оно отнесено в
составную часть ©в том числе». Ведь рабочий кл
асс сформировался из крестьян,
а не на оборот. Сельскохозяйственный труд возник намного раньше, чем труд в
промышлености и в других сферах общественных отношений. И этих прописных
истин не следует забывать. Относительно форм кооперации, то
сельскохозяйств
енная названа первой. Это справедливо и верно. Все другие
сформировались намного позднее и их фундаментом была именно
сельскохозяйственная кооперация. Одновременно отметим, что мы
рассматриваем развитие кооперации в исторической ретроспективе, как
обществе
нного явления, а не с периода регистрации кооперативных
формирований, как юридического лица.

Исследованиям развития кооперации занимались видные ученые, а
именно: М.И. Туган
-
Барановский, А.В.Чаянов, Ф.В.Горбонос, В.В. Зиновчук,
Н.Й. Малик [2
-
7] и другие.
Вместе с тем отметим, что кооперация это не есть
догма, а постоянно развивающееся явление под влиянием различных факторов
внешней и внутренней среды. И все эти изменения следует всесторонне
исследовать, и на основании этого обосновывать конкретные предлож
ения по
улучшению функционирования кооперативных взаимосвязей. Именно этими
условиями и обосновано необходимость подготовки статьи. Это составляет ее
важность и актуальность.

Целью данной публикации есть исследование процессов кооперации в
сферах ведения а
грарного предпринимательства. На основании полученных
результатов предусматривается разработать конкретные предложения улучшения
ведения бизнеса в аграрной сфере с использованием кооперативных
взаимосвязей.

В современных условиях под влиянием процессов реф
ормирования
различных сфер общественных отношений, что произошли в конце ХХ
столетия и привели к распаду Советского Союза, в некоторой степени по
-
другому стали подходить к определению тех или иных общественных явлений.
Не прошло это мимо к трактовке понят
ия различных форм кооперации. Так, в
частности, в современных условиях сельскохозяйственная кооперация
рассматривается не только, как объединения крестьян так было раньше, а как:
©вид предпринимательской деятельности, что базируется на объединении
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



99

ресурс
ов физических, умственных и материальных для достижения
поставленных целей. Основным фактором сельскохозяйственной кооперации
есть средства труда» [8, с.77].

Таким образом, между сельскохозяйственной кооперацией и
предпринимательством в аграрной сфере су
ществует прямая диалектическая
взаимосвязь и взаимообусловленность. Исходя из этого, нами изучены влияния
факторов кооперативного сотрудничества на результаты предпринимательской
деятельности. Для исследования этих вопросов использованы материалы
экономич
еской энциклопедии авторы М. Павлишенко, Г. Черевко, результаты
обработки которых приведены в таблице 1. В левой части таблицы представлены
различные факторы, которые определяют разные стороны кооперативного
сотрудничества, в левой


результаты этого сот
рудничества.


Таблица 1

Влияния факторов кооперации на результаты предпринимательской
деятельности в аграрной сфере [8, с.78]



н/п

Факторы кооперативного
сотрудничества

Результаты, полученные вследствие
действия факторов кооперации

1.

Выгодность масшта
бной экономики

Средние затраты уменьшаются, а масштабы
бизнеса и его эффективность увеличивается,
вследствие чего фермер получает больше
прибыли

2.

Получение прибыли от переработки и
маркетинговых операциях

Члены кооператива могут иметь
дополнительную п
рибыль в форме
прибавочной стоимости за счет переработки
сырья

3.

Обеспечения дополнительных услуг

Приобретения и маркетинг продукции, которая
в противном случае могла б определится
недоступной; это обеспечивает источник
снабжения и рынок

4.

Выигрыш от

координации

Максимальная выгода от координации
приобретения, маркетинга, а также
предоставления услуг своим членам

5

Обеспечения сильных рыночных
позиций

Создания своим членам наилучших условий
торговли и ценообразования

6.

Обеспечения конкурентоспособ
ности

Поддержания конкурентных и эффективных
систем, способных обеспечить
конкурентоспособность при закупке или
предоставления услуг своим членам

7

Уменьшения риска

Уменьшается уровень индивидуального риска
вследствие распределения его между членами.


Не будем концентрировать внимания на влияния каждого приведённого
фактора. Это достаточно четко и убедительно отражено в результатах,
полученных от их воздействия. Однако некоторое обобщение сделаем. Как
видим, все без исключения названные факторы положит
ельно влияют на ведения
предпринимательской деятельности в аграрной сфере. Вместе с тем следует
иметь ввиду, что шаблонный подход к оценки влияния тех или иных факторов на
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



100

исследуемые процессы может в конечном итоге привести к отрицательным
результатам. По
этому при оценке приведенной информации, а тем более
использовать ее в практической деятельности предпринимателей, следует
подходить комплексно и с обязательным учетом особенностей
функционирования того или иного предприятия.

В процессах аграрного предпри
нимательства, как известно,
задействованы предприятия, которые классифицируются за разными
признаками. Наиболее распространённая их классификация за размерами
деятельности. Вся эта информация отражена в Хозяйственном кодексе Украины,
в котором, в частности
, сказано: ©малыми независимо от форм собственности
признаются предприятия, в которых среднесписочная численность работающих
за отчетный финансовый год не превышает пятидесяти лиц, а объём валового
дохода от реализации продукции работ, услуг за этот
период не превышает
суммы, эквивалентной пятистам тысячам евро за среднегодовым курсом
Национального банка Украины относительно гривны» [9, с.33].

До крупных предприятий относятся те, указанные показатели, величины
которых составляют: среднесписочная числе
нность рабочих более 500 лиц и
объём валового дохода превышает пяти миллионам евро. Все другие
предприятия признаются средними.

Вместе с тем отметим, что эти цифровые показатели не есть
постоянными, а они корректируются в зависимости от конкретных ситуаци
й.
Так, в частности, Указом Президента Украины объём валового дохода для малых
предприятий через некоторое время определен в сумме ©не превышающей 10
млн. грн.» [10, с.14].

Разные за размерами предприятия характеризуются различными
показателями предпринима
тельской деятельности. Данные, приведенные в
таблице 2, подтверждают сказанное. Крупные предприятия занимают
незначительный удельный вес в общей численности всех предприятий. Тоже
самое относится к количеству занятых наемных работников. Однако темпы
увели
чения показателей развития этих предприятий значительно превышает
темпы их роста у малых предприятий.

Среди крупных формирований в аграрном производстве выделяются
агрохолдинги, которые располагают значительными площадями земельных
угодий, обладают мощными

финансовыми ресурсами, имеют высокий уровень
технической вооруженности, используют передовые технологии производства
продукции и т.д. Все это обуславливает то, что они не нуждаются в
использовании механизмов кооперации в своей деятельности. И поэтому мож
но
утверждать, что исследования их функционирования к данной теме не имеет
прямого отношения. Но вместе с тем следует отметить, что некоторые ученые
пессимистически смотрят на результаты их деятельности в будущем. Так, в
частности, В.О. Точылин утвержда
ет, что ©деятельность агрохолдингов в
будущем будет иметь отрицательные социальные, экологические и
экономические последствия, так как их экспортная ориентация и стремление
получения быстрой сверхприбыли, приводят к нарушения севооборота и тем
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



101

самым дегра
дации сельскохозяйственных земель, сокращению посевов кормовых
культур, отказ от животноводства, сокращении занятости в сельской местности»
[11,с.398]. К этому лишь добавим, что они приводят к обезземеливанию крестьян
и
обезлюднению
сельских территорий. То

есть, они подтачивают те фундаменты,
на которых формировалась и развивалась украинская нация.

Результаты предпринимательской деятельности малых и средних
формирований в аграрной сфере в значительной степени зависят от уровня
кооперативных связей их в проц
ессах производства, переработки и реализации
продукции. Информация о влиянии факторов кооперации на результаты
аграрного производства табл.
2
 в полной мере относится к деятельности именно
средних и малых предприятий.

Таблица 2*

Результаты предприниматель
ской деятельности в аграрной

сфере Украины


Показатели

2007 г.

2008г.

2009 г.

2010 г.

2011г.

2011 г.
в % к
2007 г.

Количество предприятий, %

в том числе:

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

-

крупные

0,1

0,1

0,2

0,2

0,3

+0,2

средние

8,0

7,5

6,8

6,7

8,0

-

малые

91,9

92,4

93,0

93,1

91,7

-
0,2

Количество занятых
работников, тыс. чел


976,3


877.3


805,4


760,1


714,4


73,2

в том числе, %:







крупные

6,6

10,1

12,1

13,1

15,7

+9,1

средние

68,0

63,6

60,4

58,5

57.4

-
10,6

малые

25,4

26,3

27,5

28,4

26,9

+1,5

Количество наемных
работников, тыс.

в том числе, % :


948,3


841.1


764,7


716,8


711,0


75,0

крупные

6,8

10,5

12,8

13,9

15,8

+9,0

средние

69,9

66,3

63.5

62,0

57,6

-
12,3

малые

25,3

23,2

23,7

24,1

26,6

+1,3

Объёмы реализованной
продукции, всего,

млн. грн.

в том числе, % :


48353,3


65971,9


83319,1


98826,9


131262,1


271,5

крупные

11,9

20,3

26,2

26,6

27,5

+15,6

средние

64.4

57,6

52,8

51,0

46,0

-
18,4

малые

23,6

22,1

21,0

22,4

26,5

+2,9

Примечание:

*здесь и на далее использованы материалы Ст
атистического ежегодника
Украины за 2011 год. [12]


Крупное аграрное производство, безусловно, имеет ряд преимуществ
перед мелким. Об этом указывал А.В.Чаянов: ©Мы, несомненно, должны
признавать, что при прочих равных условиях хозяйство крупное почти всегд
а
имеет преимущество перед хозяйством мелким. Это основной экономический
закон, и было бы нелепостью его отрицать» [3, с.184
-
185].

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



102

Но вместе с тем необходимо учитывать и отрицательные последствия
крупного производства, в частности агрохолдингов. Вернемся
еще раз к
вышеизложенному утверждению В.О. Точылина и к сказанному добавим, что те
же агрохолдинги, сосредотачивая крупные земельные площади в одних руках,
получают большие сумы сверхприбылей, значительна часть которых уплывает за
границу, а не вкладывае
тся, например, в социальную сферу. Высвобождения
значительного количества работников ложится тяжёлым бременем на плечи
государства они становятся безработными и заботу об их жизни несет
государство, выплачивая значительные сумы из соответствующих фондов
. Не
следует забывать и о том, что предоставление информации об их деятельности в
статистические органы недостаточное, а влияние государственных органов на
процессы их функционирования минимальное. Поэтому сейчас уже нужно
коренным образом пересмотреть вза
имоотношения государства с
агрохолдингами. Кстати отметим, что в некоторых странах их деятельность
ограничена площадями земельных угодий, а в других они вообще запрещены.

Вернемся теперь к деятельности малых и средних предприятий и
поставим вопрос, а как и
м выжить в жёстких условиях конкуренции с крупными?
На этот злободневный вопрос ответ находим в трудах М.И. Туган
-
Барановского,
который подчеркивал: ©Кооперация есть форма борьбы более слабых в
хозяйственном отношении элементов современного общества с боле
е сильными
элементами, и только единение слабых дает им возможности побеждать
сильных» [2, с.319]. Это знаменитое утверждение знаменитого экономиста было
актуально тогда, когда он жил и писал эти строки, не утрачено своей важности и
актуальности в условиях

современности и, безусловно, будет заслуживать
внимание в будущем.

Итак, о важности кооперации в процессах ведения аграрного
предпринимательства сказано и доказано. Отсюда возникает вполне
закономерный вопрос, так почему не используются те огромные преиму
щества
кооперации в аграрных сферах производства? Кстати этот вопрос актуален не
только для аграриев Украины, но и, наверно, для их коллег из стран СНГ.
Государства разные, однако проблемы одни. Решать их надо как в условиях
сегодняшнего дня, так и на перс
пективу.

Поиск ответов на поставленные вопросы следует искать в тех причинах,
которые тормозят развитие кооперативного движения в системах ведения
предпринимательской деятельности в аграрной сфере. А они, как показывают
исследования, состоят в том, что:

­

но
рмативно
-
правовые акты государства, которые приняты в
последнее время, хотя и способствуют в некоторой степени
развитию кооперации и аграрного предпринимательства,
однако не позволяют в полной мере решить проблемы в этих
сферах. Украина, как известно, ест
ь унитарное государство,
однако ведение хозяйственной деятельности характеризуется
значительными отличиями в разрезе регионов. Поэтому
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



103

региональный аспект следует более шире учитывать в
законотворческой деятельности органов власти;

­

в таблице 1 представлена

подробная информация о влиянии
факторов кооперации на результаты предпринимательства в
аграрной сфере, однако как кооперативы, так и субъекты
предпринимательства не всегда их учитывают в своей
деятельности. Как показывает опыт последних лет, наши
отечес
твенные хозяйственники больше обращают внимание на
помощь государства, однако мало используют те возможности,
которые даны им тем же государством. В первую очередь это
касается значительного расширения их самостоятельности в
процессах осуществления тех или

иных видов деятельности;

­

допускается значительный разрыв между тем, что
рекомендуется и пропагандируется в сфере кооперации и
предпринимательства, с одной стороны, и реализации
разработок и предложений в конкретных объектах
хозяйствовании с другой. То ес
ть, нарушается взаимосвязь
между словом и делом, что в конечном итоге приводит к
невыполнению того, что намечалось и не достижений
результатов, на которые надеялись;

­

проводить эффективные реформы следует не только с
использованием механизмов энтузиазма, но

и обладать
соответственной финансовой базой для их осуществления. Мы
хотим в большинстве случаев получить положительные
результаты сразу и при этом не вкладывая необходимых
денежно
-
материальных средств в осуществления намеченных
преобразований. Ведь извес
тно, что получить можно столько
сколько вложено и больше. То есть, без вложения надеяться на
положительные результаты хозяйствования не приходится.

Таким образом, устранения указанных и неуказанных, но существующих
на практике, причин даст возможность повы
сить роль кооперации в повышении
результативности ведения предпринимательской деятельности в сферах
агропромышленного производства Украины.


ЛИТЕРАТУРА
:


1.

Малая советская энциклопедия / Главный редактор Б.А. Введенский. Т.4.
Издание третье.


М.: Государственное научное издательство ©Большая
советская энциклопедия», 1959.


1312 с.

2.

Туган
-
Барановский М.И. Социальные основы кооперации / М.И.Туган
-
Барановский // Предисл. комент. Л.А.Булочникова, Г.Н.Сорвина,
Т.П.Суботина


М.: Экономика, 1989.


4
96 с.

3.

Туган
-
Барановский М.І. Политическая экономия. Курс популярный / М.И.
Туган
-
Барановский укр.яз.


К.: Наукова думка, 1994.


264 с.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



104

4.

Чаянов А.В. Избранные произведения / А.В. Чаянов // Сост. Е.В. Серова.


М.: Моск. рабочий, 1989.


368 с.

5.

Горбонос

Ф
.В.

Кооперация:

методологические и методические основы

/

Ф.В.

Горбонос

укр.яз.


Львов: Львовский

государственный аграрный
университет
,
2003.

-

264

с.

6.

Зиновчук

В.В.

Основы

сельскохозяйственного кооператива

/

В.В.Зиновчук

/ / Изд
.
Второе:

доп.

и перераб

(
укр.яз.


К.:

Логос
,
2001.



380

с.

7.

Малик

Н.Й.

Проблемные вопросы развития

кооперации и

интеграционных
отношений

в АПК /

Н.Й. Малик
,
Ю.Я. Лузан

// Экономика

АПК

укр.яз.


2010.



№ 3.



С.103
-
108.

8.

Экономическая энциклопедия: в трёх томах. Т.
2 / Редкол.: С.В.Мочерный
отв.ред. и др. укр.яз.. К.: Академия, 2001.


848 с.

9.

Хозяйственный кодекс Украины:

по состоянию на 07

апреля 2008 г.
укр.яз.
-

К.
: Велес,
2008.

-

168

с.

10.

Указ Президента Украины ©О внесения изменений к некоторым
законодате
льным актам Украины относительно вопросов регулирования
предпринимательской деятельности / Урядовый курьер укр. яз..


2008.


7 октября.

11.

Точылин В.О. Агрохолдинги: институционные засады, преимущества та
риски / В.О. Точылин // Институционные засады тран
сформации в аграрной
сфере: сборник материалов Тринадцатых годичных собраний
Всеукраинского конгресса ученных экономистов



аграрников 20
-
21 июня
2011 года / ред. П.Т.Саблука и др. укр.яз..


К.: ННЦ ©ИАЕ», 2011.


672 с.

12.


Статистический ежегодник Украин
ы за 2011 год / За ред.

О.Г. Осауленко укр.яз..


К.: Тов. ©Август Трейд», 2012


558 с.



















Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



105

АВТОМАТИЧЕСКОЕ ВОЗМЕЩЕНИЕ НАЛОГА НА
ДОБАВЛЕННУЮ СТОИМОСТЬ В УКРАИНЕ


МАТВЕЙЧУК Л.А.

кандидат экономических наук

Камянец
-
Подольский Национальный

университет им. Ивана Огиенко,Украина


Abstract:

The current state of the administration of VAT in Ukraine,
including automatic tax

refund

are examined in this article, substantiated that the
development of this area is fundamental to building an effectiv
e cooperation between
government and business.

Абстракт:

В статье исследовано современное состояние
администрирования налога на добавленную стоимость в Украине, в т.ч.
режим
автоматического возращения налога,
обосновано, что развитие этого
направления явл
яется фундаментальной основой построения эффективного
сотрудничества государства с бизнесом
.

Keywords
:

value
-
added tax, the automatic refund, e
-
tax reporting

Ключевые слова
:

налог на добавленную стоимость,

автоматическое
возмещение, электронная налоговая
отчетность


Постановка проблемы
. Концептуальными основами развития
электронного возмещения налога на добавленную стоимость далее


НДС
является Налоговый кодекс далее


НК Украины, который вступил в действие с
1 января 2011. Развитие автоматического во
змещения НДС в Украине закреплено
на законодательном уровне в части формирования и подачи отчетности в
государственные органы в электронном виде, предоставлении налоговых
накладных регистрации в государственном реестре, предоставления
административных услу
г в электронной форме с использованием сети Интернет


проверке контрагентов в центральные базе данных государственной налоговой
службы Украины далее


ГНС средством открытого использования
электронных информационных ресурсов на веб
-
сайте ГНС.

Анализ пос
ледних исследований публикаций
. Так как НДС является
одним из бюджетообразующих в Украине, поэтому совершенствованию форм и
методов администрирования данного налога уделяется значительное внимание
со стороны специалистов ГНС и отечественных ученых. В частн
ости, большое
внимание в своих трудах совершенствованию НДС уделяли такие ученые как
Н.Азаров Т.Ефименко, Ю.Иванов, П.Мельник, А.Соколовская. Одним из
актуальных вопросов на сегодня остается проблема возмещения НДС, и именно
механизм возмещения, так как он

является залогом эффективного
функционирования данного налога.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



106

Цель статьи
. Целью статьи является исследование современного
состояния администрирования НДС, в т.ч. автоматического режима возмещения
налога, оценке качества процессов управления налогом.

Изл
ожение основного материала
. На сегодня в Украине НДС
обеспечивает более 30 процентов общих доходов в государственный бюджет. В
последние годы наблюдается положительная динамика этих поступлений. Рост
платежей произошло за счет детенизации экономики несмотр
я на экономические
и политические условия в стране.

Одной из ключевых проблем, с которыми приходится сталкиваться
украинским бизнес
-
структурам, есть трудности с возмещением НДС. На сегодня
в Украине начат механизм возмещения НДС в автоматическом режиме. Си
стема
автоматического возмещения НДС введена с марта 2011 г. с принятием НК в
Украине.

Сумма налога, подлежащая уплате в Государственный бюджет Украины
или бюджетному возмещению, определяется как разница между суммой
налогового обязательства отчетного пери
ода и суммой налогового кредита
такого отчетного периода. Источником уплаты бюджетного возмещения
являются доходы Государственного бюджета Украины.


В первую очередь плательщик должен быть зарегистрирован как
плательщик НДС. Лицу, которое регистрируется ка
к плательщик налога,
присваивается индивидуальный налоговый номер, который используется для
уплаты налога. Также условием автоматического возмещения является
представление субъектом хозяйствования налоговой отчетности в электронном
виде. Согласно ст.49.4 Н
К Украины: налогоплательщики, относящиеся к
крупным и средним предприятиям, представляют налоговые декларации в орган
государственной налоговой службы в электронной форме с соблюдением
условия по регистрации электронной подписи подотчетных лиц в порядке,
о
пределенном законодательством [3].

Кроме налоговой отчетности, налогоплательщики ежемесячно
ежеквартально представляют органу ГНС копии записей в реестрах выданных и
полученных налоговых накладных за соответствующий период в электронном
виде. Налогоплате
льщик обязан предоставить покупателю по его требованию
налоговую накладную, составленную в электронной форме с соблюдением
условия по регистрации в порядке, определенном законодательством, подписи
уполномоченного плательщиком лица и условия регистрации нал
оговой
накладной в Едином реестре налоговых накладных далее


ЕРНН.

Порядок ведения ЕРНН устанавливается Кабинетом Министров
Украины. Покупатель имеет право сверять данные полученной налоговой
накладной на соответствие с данными реестра. Выявление расхож
дений данных
налоговой накладной и реестра налоговых накладных является основанием для
проведения органами ГНС документальной внеплановой выездной проверки
продавца и в соответствующих случаях покупателя товаров услуг.
Подтверждением продавцу о принятии ег
о налоговой накладной, расчета
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



107

корректировки к ЕДРПН является квитанция в электронном виде, направляется в
течение операционного дня.

Программное обеспечение по ведению учета записей в реестрах
выданных и полученных налоговых накладных в электронном виде
р
азрабатывает ГНС, размещает на своем официальном сайте и бесплатно
распространяет плательщикам. Налоговая служба страны дает право
налогоплательщикам проверять своих контрагентов средством веб
-
портала
центрального органа. На сайте ГНС Украины реализованы с
ервисные услуги для
предпринимателей по проверке партнера http://sts.gov.ua/businesspartner,
информация плательщиков НДС


реестр плательщиков НДС
http://sts.gov.ua/reestr и аннулированных свидетельства плательщиков НДС
(http://sts.gov.ua/anulir).

Осно
вным условием автоматического возмещения НДС, является
соответствие субъекта хозяйствования определенным критериям,
свидетельствует о добросовестности и социальной ответственности бизнесменов.
Порядок определения налогоплательщика критериям отбора, указанн
ым в НК
утверждается центральным органом исполнительной власти, обеспечивающим
формирование государственной финансовой политики. Требования заложены в
перечне критериев необходимых для получения автоматического возврата налога
являются: юридические и физич
еские лица должны быть включены в Единый
государственный реестр налогоплательщиков, а именно: субъект
предпринимательства должен существовать, находиться по месту своей
регистрации и не находится в стадии банкротства; предприятие не должно иметь
налогового

долга; крупный налогоплательщик не декларировал отрицательное
значение объекта налогообложения налогом на прибыль по итогам последнего
отчетного года; на предприятии уровень средней заработной платы не менее чем
в два с половиной раза превышает минимальны
й установленный
законодательством уровень в каждом из последних четырех отчетных налоговых
периодов. Также для того, чтобы претендовать на автоматическое возмещение
НДС, нужно отвечать следующим критериям: иметь более 20 работников, выше
среднеотраслевой у
ровень уплаты налога на прибыль или чтобы остаточная
балансовая стоимость основных фондов превышала сумму, заявленную к
возмещению за предыдущие 12 календарных месяцев.

Определение соответствия налогоплательщика указанным критериям
проводится в автоматизир
ованном режиме в течение 15 календарных дней после
предельного срока подачи отчетности на центральном уровне. Если
налогоплательщик не отвечает критериям, орган ГНС в течение 17 календарных
дней после предельного срока подачи отчетности уведомляет плательщ
ика о
соответствующем решении, плательщик имеет право обжаловать данное
решение в установленном порядке.

Об успешности реализации такого проекта свидетельствуют
официальные данные центрального органа ГНС
Украины. Количество
плательщиков НДС растет. Более

28 тысяч человек зарегистрировались
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



108

плательщиками НДС в 2012 году. По сравнению с прошлым годом количество
таких плательщиков увеличилось на 72,3% [1].

В течение 2012 года плательщикам возмещено 46 млрд. грн. налога на
добавленную стоимость. Это на 3,2 мл
рд. грн. больше, чем в 2011 году. Более
половины бюджетного возмещения НДС было осуществлено
в автоматическом
режиме. По состоянию на 01.01.13 НДС ©автоматом» получило 501 предприятие
на сумму 23,2 млрд. гривен. По сравнению с соответствующим периодом 20
11
года объемы автоматического возмещения увеличились в 1,5 раза. Всего в
течение 2012 года собрано 182,9 млрд. грн. НДС. По сравнению с 2011 годом
сбор налога увеличился на 13,5 млрд. грн. [2].

Таким образом, в Украине, с принятием НК, начало автоматизиро
ванный
процесс возмещения НДС, к которому растут интересы предпринимателей.
Развитие современного механизма администрирования НДС является основой
эффективного сотрудничества государства с бизнесом. Относительно самих
налогоплательщиков: руководители предп
риятий отмечают, что автоматический
возврат положительно сказывается на экономическом развитии компаний, росту
объема производства. Именно быстрое возмещение налога из бюджета позволяет
не только пополнить оборотные средства, но и повысить конкурентоспособ
ность
предприятия.

Вывод
. Наблюдая положительную динамику: рост количества
плательщиков НДС, сумм автоматического возмещения НДС следует отметить о
перспективности сервисного направления налоговой службы Украины, которое
создает благоприятные условия разви
тия бизнеса и увеличении доходной части
бюджета страны за счет налогов и сборов.


ЛИТЕРАТУРА
:


1.

Количество плательщиков НДС растет благодаря упрощению процедуры
регистрации [Электронный ресурс] / Сайт ГНС Украины.
-

2012.
-

Режим
доступа: http://sts.gov.ua/
media
-
tsentr/novini/79767.html].

2.

46 млрд. грн. НДС возмещено плательщикам в 2012 году [Электронный
ресурс] / Сайт ГНС Украины.
-

2013.
-

Режим доступа:
http://sts.gov.ua/media
-
tsentr/novini/81892.html].

3.

Налоговый кодекс Украины: Закон Украины от 23 декабря

2010 N 2856
-
VI
с изменениями и дополнениями, внесенными Законами Украины. К.: ГНС
Украины, 2010.


336.

4.

Об утверждении Порядка определения соответствия плательщика налога на
добавленную стоимость критериям, дающим право на получение
автоматического бюджет
ного возмещения налога на добавленную
стоимость: приказ ГНА Украины от 25 января 2011 № 42 [Электронный
ресурс].
-

Режим доступа: http://sts.gov.ua.




Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



109

БЮДЖЕТНАЯ ПОДДЕРЖКА В СИСТЕМЕ ГОСУДАРСТВЕННОГО
РЕГУЛИРОВАНИЯ РАЗВИТИЯ АГРАРНОГО ПРОИЗВОДСТВА


ЖИДЯК А.Р.

кандидат экономических наук, докторант

Научно
-
исследовательского финансового института

ГУНУ "Академии финансового управления"

Министерства финансов Украины

г. Киев, Украина


Abstract:

The modern going is considered near interpretation of economic
maint
enance of budgetary support. Certainly place of budgetary support in the system
of government control of development of agrarian production. Grounded necessary
pre
-
conditions of effective realization of budgetary support and description of basic
elements o
f economic policy of the state is given in the context of support of
development of agrarian production.

Key words:

budgetary support, government control, agrarian policy,
development, agrarian production, financial providing.

Абстракт:

Рассмотрены совреме
нные подходы к интерпретации
экономического содержания бюджетной поддержки. Определенно место
бюджетной поддержки в системе государственной регуляции развития
аграрного производства. Обоснованно необходимые предпосылки эффективной
реализации бюджетной подд
ержки и предоставлена характеристика основных
элементов экономической политики государства в контексте поддержки
развития аграрного производства.

Ключевые слова:

бюджетная поддержка, государственная регуляция,
аграрная политика, развитие, аграрное производ
ство, финансовое обеспечение.


Постановка проблемы.

Переход к рыночному механизму с одной
стороны расширил возможности сельскохозяйственных предприятий
относительно самостоятельного выбора форм и направлений их работы, а с
другой


привел к существенному с
окращению и постоянному дефициту
собственных финансовых ресурсов, без которых невозможна нормальная
деятельность и устойчивое развитие. Длительное время в экономической
политике государства доминировал тезис о том, что рыночный механизм создает
условия для

самостоятельного упорядочивания и систематизации
производственно
-
финансовых процессов в отрасли. Практика двух десятилетий
показала, что без активного государственного регулирования экономических
процессов в аграрной сфере не возможно ее последующее разви
тие.

Активная позиция органов государственной власти в вопросах
финансового обеспечения аграрного производства является необходимым
условием решение таких актуальных проблем как обновление материально
-
технической базы и внедрение прогрессивной техники и те
хнологий, повышения
конкурентоспособности и финансовой уверенности сельскохозяйственных
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



110

предприятий и в целом экономическое развитие отечественного АПК. В связи с
этим вопрос бюджетной поддержки развития аграрного производства, связанных
с разработкой и ре
ализацией новых подходов к привлечению необходимых
финансовых ресурсов в отрасль в рамках целевых программ в современных
экономических реалиях имеют высокую актуальность.

Анализ последних научных исследований и публикаций по
исследуемой проблеме и определе
нию вопросов, которые не решены.

Теории
и практике государственного регулирования и бюджетной поддержки аграрного
производства посвящены работы плеяды известных экономистов
-
аграрников.
Научную казну этой сферы аграрной экономики и финансов пополнили
творче
ские достижения В.Борисовой, О.Бородиной, П.Гайдука, О.Гудзь,
М.Демьяненко, А.Дубравы, С.Квашни, П.Ругательство, Ю.Лупенко, Т.Ефименко,
Ю.Лузгаемая, В.Месель
-
Веселяка, О.Могильного, К.Наконечной, Т.Осташко,
Б.Пасхавера, П.Саблука, П.Стецюка, А.Чуписа и дру
гих ученых. Однако остается
широкий круг вопросов, которые нуждаются в последующих углубленных
исследованиях в этом направлении.

Цель работы.

Целью данной статьи является критический анализ
современных научных представлений относительно экономического соде
ржания
бюджетной поддержки, определения ее места в системе государственного
регулирования развития аграрного производства и необходимых предпосылок
эффективной реализации.

Изложение основного материала исследования.

У научных
публикаций экономическое содер
жание бюджетной финансовой поддержки
государством развития аграрного производства рассматривается в политическом,
экономическом, социальном и технологическом аспектах. Большинство
исследователей выделяют два атрибута


ее системный характер и целевую
ори
ентацию. При этом указывается на принадлежность поддержки к
инструментам государственного регулирования аграрного производства.

Наиболее

общее

толкование финансовой поддержки к ее определению
инструментов


финансовое дотирование и субсидирование, льготн
ое
кредитувание, снижение стоимости ресурсов, получаемых субъектами
хозяйствования. [3, с. 410].

Из прагматичных позиций рассматривает бюджетную поддержку
Щекович О., выделяя в авторский интерпретации механизм ее осуществления
путем использования системы

"рыночных рычагов регулирования цен,
субсидии, льготное налогообложение, дотации" и форму реализации через
"целевое программное финансирование" [9, с 12].

По мнению Лузана Ю. и Жука В. бюджетная поддержка аграрного
производства эта "целеустремленная гос
ударственное регулирование
производственной деятельности путем направления бюджетных средств по
соответствующим программам социально
-
экономического развития" [5, с. 30].

По мнению Кудели О. стимулирование стабилизации и адаптации аграрного
производства выс
тупает доминантным признаком государственной поддержки.
Автор считает, что "поддержка сельскохозяйственных товаропроизводителей
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



111

является целеустремленными действиями государства и негосударственных
структур из стабилизации сельскохозяйственного производств
а и обеспечения его
приспособления к переменчивым рыночным условиям через систему
ценообразования или регуляция прибылей сельскохозяйственных производителей,
которые осуществляются путем использования системы методов: субсидування,
дотирование, стимулирова
ние ресурсосберегающих технологий, инвестирования
развития инфраструктуры, повышения занятости сельскохозяйственного населения,
и тому подобное" [4, с. 112].

Наконечная К. анализирует государственную поддержку сельского
хозяйства из позиции "обеспечения до
стойных уровней прибыльности
производственной деятельности сельскохозяйственных товаропроизводителей
всех форм собственности и ведения хозяйства" [6, с. 15].

На политических и социальных аспектах государственной поддержки
акцентирует внимание в своей тракт
овке Дубрава А., определяя ее как "способ
защиты интересов сельскохозяйственных товаропроизводителей, которая
рассматривается не только как тактический прием, но и как стратегический
ресурс направлен на решение приоритетных, перспективных заданий развития
сельского хозяйства, в том числе уменьшение уровня безработицы на селе,
повышение уровня оплаты труда, создания новых рабочих мест, развитие
социальной инженерной инфраструктуры" [1, с 89].

В определении Титарчук И. доминируют институционные аспекты.
Автор

считает, что "государственная поддержка сельского хозяйства


это
комплекс законодательно и организационно определенных долгосрочных
бюджетных мероприятий, какие объъективно необходимы для формирования
благоприятной конкурентной среды развития отрасли как

залога
продовольственной безопасности. Эти мероприятия в совокупности с
критериями и условиями их осуществления формируют механизм
государственной поддержки сельского хозяйства" [8, с.7].

Трудно согласиться с теми авторами, которые возводят государственну
ю
поддержку к мероприятиям государственного регулирования, связанных с
выделением финансовых средств по любым программам в интересах АПК [2, с.
62]. В сущности в такой трактовке происходит уточнение государственной
поддержки с государственным регуливанием,

что, на наш взгляд, недостаточно
аргументированно.

Государственную поддержку можно рассматривать и в более широком
понимании. Имеется в виду не конкретные направления, мероприятия, методы и
инструменты государственного регулирования аграрной экономики, а
экономический процесс перераспределения внутреннего валового продукта и
национального дохода в интересах сельского хозяйства. В этом контексте стоит
привести пример США где разработано специальный статистический измеритель


PSE (Producer Subsidy Equivalen
t


Эквивалент Субсидий Производителям.

Он
включает все виды финансовых поступлений сельскохозяйственным
товаропроизводителям в результате аграрной политики и определяется как сумма
трансфертов от покупателей продовольствия в результате ценовой поддержки

и
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



112

соответственно высших цен на сельскохозяйственную продукцию и от
налогоплательщиков в результате расходов бюджета по всем мероприятиям
регуляции АПК [7, с. 329] .

В отдельных научных публикациях государственная поддержка
рассматривается кое
-
что упрощ
ено


как мероприятия, направленные на выплату
непосредственно сельскохозяйственным товаропроизводителям средств за счет
государственного бюджета с целью прямого повышения их доходов. В этом
смысле в ее состав не включают мероприятия государственного регул
ирования,
хотя и связанны с повышением прибылей сельскохозяйственных
товаропроизводителей, но осуществляемые другими методами: товарные и
закупочные интервенции, мероприятия внешнеэкономической регуляции,
финансирование научной и образовательной деятельнос
ти, инфраструктурное и
информационное обеспечение аграрного производства и тому подобное.

Такое понимание, на наш взгляд, хотя и имеет право на жизнь, однако
остается не полным. Во
-
первых, оно не ориентировано на конечный результат
государственной поддержк
и


повышение уровня доходов аграрного сектору и
сельского населения. Лучший конечный результат может быть достигнут за счет
других форм и методов государственного регулирования и, в частности,
льготного налогообложения, ценового регулирования, благоприятн
ой
амортизационной политики, протекционисткими мероприятиями во
внешнеэкономической дияльности, поддержкой инновационной деятельности и
развития научно
-
технического прогресса и тому подобное. И, во
-
вторых, в
международной нормативно правовой практике напр
имер, правилах Мировой
организации торговли закреплена более широкая трактовка срока
©государственная поддержка».

На основе логических обобщений мы определяем бюджетную поддержку
развития аграрного производства как конститутивный элемент аграрной
политики

и системы регулирования аграрного рынка, который включает целевые
параметры перспективного развития сельского хозяйства и связанных с ним
отраслей национальной экономики, систему мероприятий достижения этих целей
и финансовое обеспечение их реализации за
счет средств государственного и
местных бюджетов.

Государственное регулирование агропромышленного производства
осуществляется в рамках аграрной политики, которая является составной частью
экономической политики государства. Аграрная политика в концентриров
анном
виде выражает отношение государства к сельскому хозяйству и связанных с ним
отраслями экономики. Основными целями государственной аграрной политики
является обеспечение продовольственной безопасности страны, устойчивое
развитие сельского хозяйства и

сельских территорий. Она включает ориентиры
относительно обеспечения населения продовольством и источников поступления
продовольствия, необходимых ресурсов и механизмов их использования, с
наибольшей экономической и социальной эффективностью. В современны
й период
нужны особенные подходы к стратегии и тактике поддержки необходимого уровня
продовольственного обеспечения за счет отечественного производства продуктов
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



113

питания в сочетании с необходимыми объемами их импорта.

Аграрная политика является составным э
лементом экономической
политики государства и базируется на других ее элементах. Эта взаимосвязь
раскрывается при характеристике элементов экономической политики табл. 1.


Таблица 1

Характеристика основных элементов экономической политики
государства в
контексте поддержки развития аграрного производства


Элементы политики

Система мероприятий

1. Аграрная политика

превращение отраслевой структуры аграрного производства; создание
системы стратегического корпоративного планирования и финансового
мониторинга
; формирование системы информационной поддержки
сельского хозяйства

2. Структурная политика

пересмотр принципов и приоритетов в области управления и
распоряжения государственным имуществом; определение роли
государства в процессе реформирования отношений
собственности;
реализация эффективного контроля в государственном секторе экономики

3. Фискальная бюджетная
политика

регуляция с помощью государственного бюджета и налогообложения, т.е.
установление на определенном уровне меры зависимости предприятия от

бюджета: в увеличении объъемив финансирования общественных работ,
государственных программ, по предоставлению поддержки важным для
экономики предприятиям;

в уменьшении налогов из населения и предприятии, увеличении льгот,
для предприятий, которые осуществ
ляют реструктуризацию и т.д.

4. Финансово
-
кредитная
политика

предоставление финансовой поддержки на безвозмездной основе и на
условиях льготных кредитов жизненно важным для экономики
предприятиям; действие НБУ на коммерческие банки с помощью
нормирования
их обовъъязкових резервов; осуществление операций
государства на рынке ценных бумаг и так далее

5. Ценовая политика

регуляция цен на товары и услуги первой необходимости, продукцию
монополистов с помощью определения предельных или фиксированных
цен. преде
льных коэффициентов изменения цен, предельных уровней
рентабельности

6. Научно
-
техническая
политика

выбор и государственная поддержка приоритетных направлений развития
науки и техники путем финансирования; осуществление прогрессивной
амортизационной и инв
естиционной политики; совершенствование
системы оплаты труда научных работников; участие в международном
научно
-
техническом сотрудничестве

7. Аморти
-
зационная
политика

оптимизация формирования расходов по использованию основных
фондов путем выбора наилучш
его варианта исчисления амортизации

8. Инвестиционная политика

регуляция темпов роста производства; ускорение научно
-
технического
прогресса; изменение отраслевой структуры экономики

9. Внешне
-
экономическая
политика

обеспечение условий прилива иностранных

инвестиций и свободного
выхода отечественных предприятий на мировой рынок с помощью
таможенных тарифов, протекционизма, принятия соответствующих
законов

10. Социальная политика

защита уровня жизни путем введения разных форм компенсаций при
повышении цен;

проведение индексации; обеспечение помощи бедным
симъъям; обеспечение политики социального страхования, установления
минимальной заработной платы, для работающих; развитие образования;
охрана здоровъъя; окружающая среда в основном за счет государства и
та
к далее

Источник: Авторская разработка

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



114

Невзирая на отличия в направленности аграрной политики, в ее основе
лежат общие принципы, которые позволяют определить наиболее важные
©точки» в процессе реализации выбранной политики. Коротко охарактеризуем
наиболее

существенные из таких принципов.

Принцип стойкости

предусматривает, что ответственность государства
перед сельскохозяйственными товаропроизводителями имеют стабильный
характер в течение относительно длительного периода времении обеспечивают
неизменность м
еханизмов, норм, правил, регламентов и процедур поддержки
развития аграрного производства, в средне и долгосрочной перспективе.

Принцип адресов
имеет в виду, что средства государственного и местных
бюджетов, которые выделяются в поддержку развития аграрног
о производства
перечисляются непосредственно сельскохозяйственным товаропроизводителям
по четко установленным критериям. При этом исключается всякая возможность
их направления институтам и структурам, которые не имеют непосредственного
отношения к аграрном
у производству, а занимаются посереднической и
обслуживающей деятельностью.

Принцип гарантированности

устанавливает ответственность полного и
неуклонного выполнения государством ответственности относительно
поддержки развития аграрного производства в объем
ах и сроках, которые
законодательно закреплены в в принятых целевых и специальных отраслевых
программах, государственном и местных бюджетах и других нормативных актах.

Принцип разграничения полномочий

включает определение сферы
полномочий и ответственности

бюджетов разных уровней, а также
распорядителей бюджетных средств в части соблюдения норм, правил,
регламентов и процедур распределения и использования бюджетного
финансирования. При этом финансовая поддержка из бюджета высшего уровня
может быть дополнена

финансовой поддержкой из местных бюджетов низшего
уровня.

Принцип соблюдения равных условий и конкурентного доступа к
бюджетным средствам

предусматривает создания организационно
-
правовых
норм и их соблюдения, которые исключают возможность дискриминации од
них
субъектов ведения хозяйства и привилегированного доступа к средствам
государственной поддержки других субъектов ведения хозяйства за любыми
признаками кроме тех, которые установлены законодательством. При этом
законодательные нормы должны устанавливать

преференции для отдельных
направлений использования бюджетных средств или видов деятельности, а их
распределение осуществляется по объективным критериям.

Принцип учета международной ответственности
диктует
необходимость учета ответственности государства п
о международным и
межрегиональным соглашениям при осуществлении бюджетного
финансирования развития аграрного производства.

Принцип гласность и информативности в распределении
бюджетного финансирования

предусматривает общую открытость,
доступность, регулярн
ость предания огласке и полноту информации, о
Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



115

субъектах, которые получают бюджетные средства, их объемы, направления и
эффективность использования.

Принцип интеграции и гармонизации общественных,
государственных и частных интересов

означает необходимость
м
аксимального учета при распределении и использовании бюджетных средств,
которые выделяются на финансирование развития аграрного производства,
законных прав и интересов всех участников бюджетного процесса, а также
соблюдение приоритетности интересов, по схе
ме общество


государство


субъекты ведения хозяйства.

Принцип эффективности.

Осуществление экономической политики
государства в сфере аграрного производства предусматривает эффективное
использование и оптимальное сочетание всей совокупности имеющихся в е
е
распоряжении методов и инструментов, которые формируют механизм
государственной регуляции, одним из наиболее активных компонентов которого
есть бюджетное финансирование.

Выводы и перспективы последующих исследований.

Проведенное
исследование позволило на
м сделать такие выводы. Установлено, что бюджетная
поддержка аграрного производства является важной составляющей аграрной
политики и системы регуляции аграрного рынка. Она включает целевые
параметры перспективного развития сельского хозяйства, систему меро
приятий
достижения этих целей и финансовое обеспечение их реализации, за счет средств
государственного и местных бюджетов. Нами обоснованно, что эффективная
бюджетная поддержка базируется на научных принципах и реализуется в
системной взаимосвязи с другими

элементами экономической политики.
Последующие исследования будут концентрироваться на внимании обобщить
мировой опыт государственной поддержки и финансовой регуляции сельского
хозяйства и оценить результативность государственной поддержки сельского
хозяй
ства.


ЛИТЕРАТУРА
:


1.

Диброва А.Д. Бюджетная поддержка сельского хозяйства Украины / А.Д.
Дубрава // Вестник ХНАУ: Серия "Экономика АПК и
природопользования"
-

Харьков: ХНАУ, 2007.
-

№ 9.
-

С. 125
-
129.

2.

Елисеев В.С. Проблемы совершенствования механизма госу
дарственно
-
правового регулирования аграрных отношений в государственном
секторе экономики на примере законодательства Республики Беларусь и
Российской Федерации: [монография] / В.С. Елисеев.
-

Калуга: Политоп,
2001.
-

112 с.

3.

Загородний А.Г. Финансово
-
эко
номический словарь / А.Г. Загонной, Г.
Л. Вознюк.
-

Л.: Изд
-
во Нац. Ун
-
т "Львовская политехника", 2005.
-

713 с.

4.

Куделя Е.А. Модели и методы поддержки сельскохозяйственных
товаропроизводителей в переходной экономике России: дис. канд. экон.
наук: 08.00.05

/ Е.А. Кудель.
-

Майкоп, 2000
-

180 с.

Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



116

5.

Лузан Ю.Я. Учет государственной поддержки агропромышленного
производства / Ю.Я. Лузан, В.М. Жук, И.В. Герасимук.
-

К.: Издательство
ООО "Юр
-
Агро
-
Веста", 2007.
-

324 с.

6.

Наконечна К.В. Механизм государственной поддержк
и
сельскохозяйственного производства и пути его усовершенствования:
автореф. дис. канд. экон. наук: 08.00.03 / Наконечная Екатерина
Виталиевна.
-

К., 2008.
-

22 с. 2.


7.

Серова Е.В. Аграрная экономика: [учебник для студентов экономических
вузов, факультетов
и специальностей] / Е.В. Серова.
-

М.: ГУ ВШЭ, 2000.
-

480 с.

8.

Титарчук И.М. Государственная поддержка сельского хозяйства в
условиях трансформации экономики АПК: автореф. дис. на получение
наук. степени канд. экон. наук: спец. 08.07.02
-

экономика сельског
о
хозяйства и АПК / И.М. Татарчук.
-

К., 2006.
-

21 с. 2.


9.

Щекович О.С. Использование бюджетных средств предприятиями
агропромышленного комплекса: автореф. дис. канд. экон. наук: 08.04.01 /
Щекович Елена Сергеевна.
-

К., 2005.
-

19 с.


























Ş
tiin
ţ
ific al Universit
ăţ
ii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‘ din Cahul


.

1

(
9
)
, 20
13

Ş
tiin
ţ
e Economice



117





Buletinul Ştiinţific al
Universit
ăţii

de Stat


B
ogdan Petriceicu

Hasdeu” din Cahul

ediţie semestrială 


Seria

Ştiinţe Economice



Piaţa Independenţei 1,

Cahul, MD
-
3909

Republica Moldova


tel:
0
299 22481

e
-
mail:
usc
@gmail.com












B
un de tipar: 20.06.2013

Format: 17,6 cm x 25 cm

Coli de tipar:
9,
53

Tirajul 120 ex.

Tipografia „Centro
G
rafic”

SRL
, Cahul

Tel. 0299 25949




Приложенные файлы

  • pdf 7805806
    Размер файла: 3 MB Загрузок: 0

Добавить комментарий