— vizionarea de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe teme de interes pentru clasa de elevi. Tema pentru acasa. Copiii vor avea ca Tema sa realizeze un interviu imaginar in cazul in care S-ar intalni cu Puskin.


Чтобы посмотреть этот PDF файл с форматированием и разметкой, скачайте его и откройте на своем компьютере.
Anexa nr.
2

la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.
5003

/
02.12.2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE









Programa şcolară

pentru disciplina


LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ RUSĂ

CLASELE a III
-
a


a IV
-
a



















Bucureşti, 2014

Limba
şi literatura
maternă rusă



clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

2

Notă de pre
zentare

Conform planului
-
cadru de învăţământ aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina
Limba şi
literatura maternă

se predă în clasele a III
-
a


a IV
-
a cu o alocare de 5 ore/ săpt.

Programa de
L
imba şi literatura maternă rusă

pentru clasele a III
-
a


a IV
-
a a fost realizată pe
baza Cadrului comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în
perioada iunie
-
august 2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate n cadrul proiectului
POSDRU 35279

Un învăţământ perfo
rmant bazat pe decizii fundamentate
-

Strategii de valorificare a
evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării.

Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ
-
funcţional al învăţării limbii
şi literaturii materne în contex
tul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare
diversitate. Iar decupajele tradiţionale de tipul „limbă  şi „literatură  se raportează întotdeauna la
elemente specifice în plan lingvistic sau în plan literar. Totuşi, din perspectivă pra
gmatică,
competenţele de comunicare se focalizează pe operaţii cognitive identice. În acest sens, sunt
relevante cadrele de referinţă ale studiilor internaţionale (de exemplu
,

PISA, PIRLS), care vizează un
set de procese identice pentru măsurarea achiziţie
i elevilor, indiferent de limba lor maternă.

Totodată, remarcăm iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în
progresia
achiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc (
avem n vedere

elementele
componente ale competenţei
de

comunicare în limba maternă conform cadrului de referinţă pentru
competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau cadrul de referinţă pentru literaturi).
În această perspectivă, programa valorifică următoarele documente:

-

Key Competences

for Lifelong Learning


a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) in Official Journal of
the EU, 30 dec. 2006. Din aces
t document au fost extrase elementele
componente ale
competenţei de comunicare în limba maternă.

-

Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu
sprijin european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România)
,
http://www.literaryframework.eu/
. Acest document a fost utilizat pentru formularea
competenţelor şi activităţilor de lectură.

-

PIRLS Assessment Framework,
http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.html

(Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului
primar, la care România participă din 2001
-

cu teste în limbile română şi maghiară). Acest
d
ocument a facilitat dezvoltarea unor competenţe, activităţi de lectură şi structurarea
conţinuturilor.

-

The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int
/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp
. Acest document a orientat reflecţia
asupra competenţelor de comunicare.

Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica maternei pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare
a abordării educaţionale centrate pe
nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, propunem formulări ancorate în
cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative
de învăţare.

Di
n punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de
programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II
-
a aprobate în 2013, fiind structurat astfel: notă
de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple
de activităţi de învăţare,
conţinuturi, sugestii metodologice:

-

competenţele generale

sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte la îndemâna
copiilor);

-

competenţele spec
ifice

sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe
parcursul fiecărei clase;
activităţile de învăţare

reprezintă exemple de sarcini de lucru
prin care se dezvoltă competenţele specifice;

-

conţinuturile
sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte

de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;

-


au rolul de a orienta profesorul n organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţ
elor.

Limba
şi literatura
maternă rusă



clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

3










Competenţe generale











1.

Receptarea de mesaje orale n diverse contexte de comunicare


2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare


3. Receptarea de mesaje scrise n diverse contexte

de
comunicare


4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

4

ţ
e specifice
ş
i exemple de activită
ţ
i

de învă
ţ
are

1.
Receptarea de mesaje orale n diverse contexte de comunicare

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

1.1
.

Identificarea semnifica
ţ
iei globale a unui mesaj oral

n contexte
familiare

-

r
ăspuns la întrebarea

D
espre ce e vorba n ...?


-

s
electarea variantei corecte dintr
-
ezentat (imagine semnificativă
ş
i
imagini plauzibile/distractori)

-

alegerea variantei corecte n exerci
ţ
ii de tip adevărat/ fals

-

realizarea
unor desene, realizarea unei scheme

1.1
.

Identificarea semnifica
ţ
iei globale a unui mesaj oral n contexte
previzibile

-

d
escifrarea semnifica
ţ
iei unui anun
ţ

radio/ scurtă nara
ţ
iune/ scurtă poezie
(

E
ste vorba despre

...

)

-

vizionarea de emisiuni pentru copii

(online sau TV) pe teme de interes
pentru clasa de elevi

-

vizionarea de scurt
metraje animate sau film
e

scurt
e

pentru copii


1.2
.

Deducerea sensului unui cuvnt prin raportare la mesajul audiat

-

folosirea unei tehnici de ncercare
ş
i eroare

-

explicarea sensu
lui cuvntul
ui prin mijloace verbale
ş
i non
verbale

1.2
.

Identificarea unor modele intonatorii simple (aser
ţ
iune, ordin,
ntrebare)

-

sesizarea întrebărilor în cadrul mesajului audiat

(

Cine a ntrebat? C
e a
ntrebat?

)

-

identificarea unei porunci

-

sesizarea as
er
ţ
iunilor (enun
ţ
uri afirmative, negative)


1.3
.

Sesizarea unor regularită
ţ
i ale limbii prin raportare la mesaje audiate

-

observarea unor mărci specifice (de ex
emplu,


1.3
.

S
esizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării
a
cestora

-

observarea dezacordului
sau a altor abateri

1.4
.

M
anifestarea aten
ţ
iei fa
ţ
ă de interlocutor

-

privirea interlocutorului

-

căutarea elementelor interesante, reprezentative ale mesajului audiat

1.4
.

Manifestarea

toleran
ţ
ei fa
ţ
ă de interlocutor

-

a
ş
teptare
a finalizării mesajului

-

luarea cuvntului, n ordine,

n func
ţ
ie de regulile anun
ţ
ate


1.5
.

Manifestarea unei atitudini deschise
fa
ţ
ă de

comunicare n condi
ţ
iile
nen
ţ
elegerii mesajului audiat

-

solicitarea repetării unui
mesaj
(
d
e ex
emplu,


C
e
-
ai spus?

/



Mai spune o
dată

)

-

solicitarea unei explica
ţ
ii (
d
e ex
emplu,


adică

.../ ce înseamnă că

...?


-

depă
ş
irea fricii de e
ş
ec

1.5
.

Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
perturbările de canal

-

jocuri pentru sesizarea semnifica
ţ
iei
unor mesaje bruiate, trunchiate,
articulate defectuos

-

activită
ţ
i de grup
n care

solu
ţ
ionarea temei necesită angajarea verbală a
tuturor membrilor

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

5

2.
Exprimarea de mesaje orale n diverse situa
ţ
ii de comunicare

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

2.1
.

Descrierea
unui obiect/ unei fiin
ţ
e din universul apropiat pe baza unui
plan simplu

-

identificarea şi numirea unor trăsături ale obiectelor/ fiinţelor din universul
apropiat

-

descrierea frontală, cu sprijin din partea profesorului, a obiectelor la îndemână

-

descrierea c
olegului de bancă, cu sprijin din partea profesorului sau a altui
coleg

-

colaborarea pentru descoperirea
ideilor care pot structura
un plan simplu

2.1
.

Descrierea unui personaj dintr
-
o carte/ dintr
-
un film /
a

unui personaj
imaginar urmărind un set de repere

-

discutarea aspectelor relevante descoperite n text/ carte referitoare la
personaj

-

ritm/melodie, pantomimă etc.); verbalizarea şi comentarea acestei descrieri
de către cel car
e a realizat
-
o sau de un coleg

-

participarea la joc de rol pentru a intra n pielea personajului

2.2
.

Povestirea unei întâmplări

cunoscute

pe baza unui suport adecvat din
partea profesorului

-

relatarea după întrebările

investigatorului perfect (
C
ine?
C
e?

U
nde
?
C
nd?
C
um?
D
e ce?
C
u cine?

C
u ce
?
)

-

relatarea a ceea ce
au văzut

ntr
-
un film/ desen animat/ clip pentru care nu au
subtitrare sau sonor

2.2
.

Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin

-

jocuri de imaginaţie (de e
x
emplu,



nch
ide ochii


eşti pe plajă şi joci volei cu
prietenii, s
-
a stârnit furtuna, ce faceţi?

)

-

inventarea unui alt final la o poveste

-

imaginarea unei continuări a unei scene de poveste

-

r
elatarea
unor întâmplări avand ca suport

banda desenată

-

ne imaginăm

...(
de
e
x
emplu,


I
ntrăm în podul unei case: ce auzim? ce
mirosim? ce vedem?

)

2.3
.

Prezentarea unei activită
ţ
i realizate individual sau n grup

-

răspuns la întrebări simple de control



C
e ai făcut?
C
e

ai făcut mai întâi?
Ş
i
apoi?
D
ar în cele din urmă
?


-

prezentar
e după plan a unei teme

-

p
rezentarea unor evenimente ale clasei (excursie, concurs, trg de
măr
ţ
i
ş
oare

.
)


2.3
.

Prezentarea ordonată logic
ş
i cronologic a unui proiect/ a unei
activită
ţ
i derulate n
ş
coală sau extra
ş
colar

-

discuţii referitoare la prezent
area proiectelor în faza iniţială şi la final

-

discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme

-

concurs de prezentări orale pe o temă anun
ţ
ată (
de
ex
emplu,

serbarea de
Crăciun, vizita la muzeu, personajul

..., vizita la mall, vizio
narea filmului 3D)
cu juriu dintre elevii clasei

-

p
rezentarea în ordine logică,

cronologică a unor imagini care corespund
momentelor unei întâmplări

2.4
.

Participarea la interac
ţ
iuni

pentru găsirea de solu
ţ
ii la probleme

-

dezvoltarea de proiecte interdiscip
linare la clasă, în şcoală sau în comunitate
n cadrul unui grup mic

-

organizarea unui eveniment

(de exemplu: o serbare, o expoziţie cu afişe
realizate n urma lecturilor)


2.4
.

Ini
ţ
ierea unei interac
ţ
iuni în vederea rezolvării de probleme individuale
sau d
e grup

-

jocuri care se bazează pe întrebări reciproce

-

proiecte n perechi/ grupuri mici

-

minidezbateri/ controversa creativă

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

6

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

2.5
.

Adaptarea vorbirii la diferite situa
ţ
ii de comunicare n func
ţ
ie de
partenerul de dialog

-

dramatizarea unor scene de poveste

-

joc

de rol în diverse situaţii de comunicare (
d
e ex
emplu,


E
şti cu bicicleta în
parc şi ai găsit un pui de porumbel căzut din cuib. Este un domn pe o bancă
mai încolo. Jucaţi scena

)

2.5
.

Manifestarea interesului pentru participarea la interac
ţ
iuni orale

-

orga
nizarea unui eveniment n
ş
coală/ comunitate

-

promovarea unei idei/ a unor produse

-

participarea la campanii de sus
ţ
inere/ de atragere a aten
ţ
iei asupra unei
probleme

-

exprimarea propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut, o întâmplare
trăită, un even

3.
Receptarea de mesaje scrise n diverse contexte de comunicare

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

3.1.
Extragerea unor informa
ţ

-

lectura activă, cu creionul în mână

-

lucru n perechi cu scopul de
a lămuri aspecte neîn
ţ
elese

-

folosirea jurnalului cu dublă intrare

-

adresarea de întrebări reciproce

-

lectura
SINELG


3.1
.

Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative
sau literare

-

activită
ţ
i n perechi pe ba
za unor
întrebări reciproce

-

realizarea, n perech
i sau n grup, a unei diagrame Venn pornind de la
aspectele
comune
ş
i
de la
diferen
ţ
ele referitoare la anumite
elemente

din
text

3.2
.

Formularea unui răspuns emo
ţ
ional fa
ţ
ă de textul literar citit

-

exerci
ţ
ii

de exprimare a primelor reac
ţ
ii fa
ţ
ă de cele citite folosind coduri
diverse

-

desen, mimă, schemă, ritm/ melodie etc
.

-

exerci
ţ
ii de tipul
„dacă a
ş

fi

(personajul)

...

m
-
a
ş

sim
ţ
i/ a
ş

fi

... 

3.2
.

Asocierea elementelor descoperite n textul citit cu experien
ţ
e proprii

-

re
alizarea de proiecte integrate
care vizează legăturile dintre lumea reală
ş
i
cea imaginară prezentată în textele citite

-

r
ealizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre text
(literar sau de informare) şi experienţele

proprii

-

exerciţii de reformulare

a unui mesaj, din perspectiva

diferitilor receptori/
emiţători


3.3
.

Formularea unei păreri despre o povestire
ş
i personajele acesteia

-

exerci
ţ
ii de exprimare per
sonală pe baza elementelor din
text

-

exprimarea acordului/ de
zacordului fa
ţ
ă de ac
ţ
iunile, atitudinile unor personaje

3.3
.

Extragerea dintr
-
un text a unor elemente semnificative pentru a
sus
ţ
ine o opinie referitoare la mesajul citit

-

minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului

-

realizarea de liste cu
aspecte semnificative descoperite în texte şi
clasificarea acestora

-

rezolvarea unor controverse



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

7

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

3.4
.

Evaluarea con
ţ
inutului unui text pentru a eviden
ţ
ia cuvinte

cheie
ş
i alte
aspecte importante ale acestuia

-

realizare
a de diagrame, de organizatori
grafi
ci n perechi/ n echipe

3.4
.

Evaluarea elementelor textuale care conduc la n
ţ
elegerea de
profunzime n cadrul lecturii

-

folosirea metodelor gndirii critice pentru explorarea textelor


3.5
.

Sesizarea unor regularită
ţ
i ale limbii pe baza textului citit

-

ob
servarea unor mărci specifice (de ex
emplu,


3.5
.

S
esizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora

-

observarea dezacordului
şi a altor abateri


3.6
.

Aprecierea valorii căr
ţ
ilor

-

activităţi la bibliotecă

-

amenajarea unui

colţ de lectură în clasă

-

prezentarea unei cărţi la intervale ritmice (o dată pe săptămână, o dată la
două

săptămâni etc.)

3.6
.

Manifestarea interesului pentru lectura literară
ş
i de informare

-

proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în v
ederea unor
activităţi extraşcolare (de ex
emplu
,

excursii, concursuri, serbări)

-

ntlniri cu scriitori

-

concursuri legate de con
ţ
inutul căr
ţ
ilor citite

4.
Redactarea de mesaje n diverse situa
ţ
ii de comunicare

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

4.1
.

Aplicarea reg
ulilor de despăr
ţ
ire n silabe, de ortografie
ş
i de punctua
ţ
ie
n redactarea de text

-

interevaluarea textelor scrise

-

revizuirea textelor redactate

-

discutarea problemelor apărute la despăr
ţ
irea n silabe

-

ţ
ie ntr
-
un text fără

punctua
ţ
ie
ş
i discutarea
rezultatelor



4.1
.

Recunoa
ş
terea
ş
i remedierea gre
ş
elilor de ortografie
ş
i de punctua
ţ
ie
n redactarea de text

-

autoevaluarea
ş
i interevaluarea textelor redactate

-

discutarea gre
ş
elilor de ortografie

-

inventarea unor probe pentru a
verifica
scrierea

corectă

4.2
.

Redactarea unor texte func
ţ
ionale simple care con
ţ
in limbaj vizual
ş
i
verbal

-

realizarea unui afi
ş

pentru promovarea unei serbări/
a
unui concurs/
a
unui
proiect/
a
unei tombole

-

elaborarea unui flutura
ş

pentru comunicarea rez
ultatelor unui proiect


4.2
.

Redactarea unor texte func
ţ
ionale scurte pe suport de hrtie sau
digital

-

comunicarea ntre elevi sau cu profesorul pe o div
ersitate de subiecte prin
email

(întrebări legate de: teme, modul de rezolvare a unui exerci
ţ
iu)

-

scriere
a unei invita
ţ
ii la o zi de na
ş

-

completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ o carte
poştală
; n
format digital



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

8

4.3
.

Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat
pornind de la ntr
ebări de sprijin

-

elaborarea de instruc
ţ
iuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de ex
emplu
,

Cum este guma? La ce folose
ş
te? G
ăse
ş
te
ş
i o utilizare neobi
ş
nuită!

)



4.3
.


-

expozi
ţ
(colaj/ foto/desen
ş
i descriere verbală)

-

p
roiect

Căutăm familie iubitoare


descrierea unor animale de companie
fără stăpân


-

prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru copii

-

scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut (
d
e exemplu,
unui pri
ţ
ă la prim
ul mesaj)


4.4
.

Relatarea pe scurt a unei întâmplări/ activită
ţ
i cu sprijin din partea
profesorului

-

scrierea unui paragraf n care se folosesc conectori de tipul:

mai nti

,

apoi

,

în cele din urmă


4.
4
.

Prezentarea pe scurt a unei întâmplări / secven
ţ
e dintr
-
o poveste/
dintr
-
un film/ desen animat / a unei activită
ţ
i pornind de la întrebările
investigatorului perfect

-

relatări în scris pe baza întrebărilor:
C
ine,
C
e,
C
um,
U
nde,
D
e ce a făcut

...?


-

r
ealiz
area unui jurnal de lectură care să conţ
in
ă

elementele cheie de
prezentare a unei c
ărţi citite ş
i/ sau

desene care să

ilustreze ceea ce îşi
imaginează

-

r
ealizarea unei benzi desenate, mbinnd desenul cu mesajele scrise


4.5.
Manifestarea disponibilită
ţ
ii
pentru transmiterea n scris a unor idei

-

participarea alături de colegi
ş
i profesor la realizarea programului unei serbări,
a scenariului unei dramatizări

-

expozi
ţ
ii de afi
ş
e/ alte produse scrise realizate în urma activită
ţ
ilor

-

participarea la realizarea u
nui jurnal al clasei

4.5
.

Manifestarea interesului pentru
scrierea creativă
ş
i pentru
redactarea
de texte informative
ş
i func
ţ
ionale

-

realizarea une
i căr
ţ
i uria
ş
e pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o temă
propusă de cei mici/ de profesori sau de cla


-

realizarea de afi
ş
e pentru promovarea unor evenimente din
ş
coală; concurs
de afi
ş
e


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

9

Con
ţ
inuturi
1

Con
ţ
inuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competen
ţ
elor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează

competen
ţ
ele; con
ţ
inuturile nu se trate
ază în sine; se va evita metalim
bajul
.


Domenii de con
ţ
inut

Clasa a III
-
a

Clasa a IV
-
a

Func
ţ
ii ale limbii (acte de
vorbire)

-

descrierea (de obiecte, fiin
ţ
e din universul imediat)

-

relatarea unei ac
ţ
iuni/ întâmplări cu
noscute (trăite, vizionate,
citite)

-

oferirea de informa
ţ
ii (referitoare la universul apropiat)

-

solicitarea

de informa
ţ
ii (referitoare la universul apropiat)

-

cererea simplă

familiar
ă
, cerere politicoasă

-

prezentarea (
de persoane, de căr
ţ
i, a unor activită
ţ
i
)

-

ini
ţ
ierea unui schimb verbal

-

descrierea (de personaje de film, carte, imaginare)

-

relatarea unei întâmplări imaginate

-

oferirea de informa
ţ
ii referitoare la universul
ş
colii sau
extra
ş
colar

-

solicitarea

de informa
ţ
ii referitoare la universul
ş
colii sau
extra
ş
colar

-

formularea de solicitări

formale
ş
i informale

-

prezentarea (unor activită
ţ
i
/

rezultate
/

proiecte)

-

ini
ţ
ierea
ş
i men
ţ
inerea unui schimb verbal


Textul

-

textul pentru lectură are minim
um

450 cuvinte

-

textul literar
:

cu precădere narativ
; fragmente descri
ptive
scurte;

poezii scurte adecvate nivelului de vârstă

-

text de informare
ş
i func
ţ
ional: afi
ş
, flutura
ş
, tabel sau alt tip
de organizator grafic, carte po
ş
tală, invita
ţ
ie; n func
ţ
ie de
dotări


email

-

textul pentru lectură are
minimum

800 cuvinte

-

text lit
erar narativ
;

poezii
scurte adecvate nivelului de vârstă

-

text de informare
ş
i func
ţ
ional: afi
ş
, tabele, diagramă
Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat
vrstei,
hartă
ş
i plan simplu de ora
ş
.,
carte po
ş
tală, invita
ţ
ie; n func
ţ
ie de dotări


mesaj text
ş
i email


Variabilitatea
ş
i
regularită
ţ
ile limbii


-

intuirea numărului, a genului

-

intuirea claselor morfologice


substantiv, adjectiv calificativ,
pronume personal, verb

-

intuirea persoanei, a
timpului

-

intuirea rela
ţ
iilor simple dintre cuvinte
: subiect
-
predicat






1

Domeniile de con
ţ
inut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de con
ţ
inuturi ale competen
ţ
ei de comunicare n li
mba maternă din Recomandarea Parlamentului
european privind cadrul de referin
ţ
ă pentru competen
ţ
e cheie pentru învă
ţ
area pe parcursul ntregii vie
ţ
i
.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

10

S

n clasele a II
I
-
a
ş
i a IV
-
a, este continuată construirea

achizi
ţ
iilor a căror structurar
e a nceput n
ciclul
anterior (
clasa

pregătitoare, clasele I
ş
i

a II
-
a)
. Competen
ţ
ele generale rămân acelea
ş
i, acestea jalonnd
codarea
ş
i decodarea
de mesaje
orale
ş
i scrise.

Comunicarea elevilor are lo
c firesc în clasă
ş
i devine, n context
ş
colar,
obiect al reflec
ţ
iei
ş
i al
învă
ţ
ării. Din acest motiv, competen
ţ
ele specific
e reprezintă trepte în structurarea comunicării orale
ş
i scrise.

R
eceptarea

mesajelor orale
ş
i scrise

Att la

clasa a III
-
a,
ct
ş
i la

a IV
-
a, sunt incluse enun
ţ
uri specifice pentru receptarea globală a unui
mesaj

oral
, având în vedere că
,

n clasele ante
rioare
,

această operare nu a constituit un scop explicit al
învă
ţ
ării
.

Înţelegerea

globală a mesajului sprijină ascultătorul
să discearnă

dacă este necesar

să acorde

aten
ţ
ie

ntr
-
u
n anume context de comunicare.
n
ţ
eleg
e
rea globală
,

odată consolidată
,

perm
ite
ş
i alte operări
necesare n
ţ
elegerii
ş
i parti
cipării în tranzac
ţ
iile verbale, care să conducă la interac
ţ
iuni responsabile social
n spa
ţ
iul
ş
colii
ş
i n afara lui.

Este esen
ţ
ial, din acest punct de vedere, ca elevii să comunice autentic cu cei
din jur
, pentru a n
ţ
elege, prin intui
ţ
ie,

apoi prin reflec
ţ
ie, importan
ţ
a de a
-
l asculta cu adevărat pe celălalt, de
a

fi

atent la nevoile lui,
de a empatiza şi
de a nu

judeca.
Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o
componentă importantă a competen
ţ
ei de comunicare.

Astfel, contextele create n spa
ţ
iul
ş
colii

trebuie să fie
autentice, adecvate vrstei
ş
i dorin
ţ
elor grupului de elevi.

Tot în domeniul ascultării, eviden
ţ
iem
ş
i importan
ţ
a deschiderii unor căi spre reflec
ţ
ia asupra
regularită
ţ
ilor limbii
. Competen
ţ
ele care vizează sesizarea unor regularită
ţ
i sau abateri n exprimarea unui
vorbitor structurează
,

n mintea copilului
,

con
ş
tientizarea sistemului limbii
ş
i a semnifica
ţ
iei componentelor
sale. Această achizi
ţ
ie este întărită prin dezvoltarea uno
r competen
ţ
e similare

n receptarea mesajului scris.


n privin
ţ
a receptării mesajului scris
, accentele formative sunt pe semnifica
ţ
ii
ş
i
pe
explorarea acestora
la nivelul textului scris (literar
ş
i nonliterar). Structurarea competen
ţ
elor se raportează la p
rocesele lecturii din
cadrul de refe
rin
ţ
ă PIRL
S

ş
i la receptarea literaturii din cadrul LiFT.

Din perspectiva

PIRLS, lectura, n scop
informativ sau în scop estetic, înseamnă comprehensiune, care se construie
ş
te treptat, de la simplu la
complex, prin antre
narea a patru procese cognitive esen
ţ
iale: identificarea de informa
ţ
ii explicit formulate,
realizarea de deduc
ţ
ii simple, integrarea
ş
ideilor şi a
informa
ţ
iilor, evaluarea critică a
con
ţ
inutului
ş
i a elementelor textuale.

n demersurile foc
ţ
elor de lectură, cadrul
didactic trebuie să proiecteze activită
ţ
i coerente pentru antrenarea

treptată a

celor patru procese, care să
ducă la o în
ţ
elegerea profundă a textelor, la evaluări critice, la formulare de răspunsuri per
sonale fa
ţ
ă de
cele citite sus
ţ
inute cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise.


LiFT
valorifică experien
ţ
e didactice europene,
valoroase n abordarea lecturii literare n context
ş
colar
ş
i pledează pentru importan
ţ
a trezirii interesului elevului, a moti
v
a
ţ
ie
i

sale, ca prim pas

pentru formarea unei
atitudini pozitive fa
ţ
ă cunoa
ş
terea lumii prin lectură.

Este necesar ca a
legerea textelor literare ce

urmează a
fi abordate în clasă

să corespundă nevoilor elevilor, intereselor a
cestora
ş
i

reprezentărilor lor
despre lume.
De asemenea, investigarea lumilor fic
ţ
ionale
,

prin sarcini simple, dar relevante pentru elevi, îi ajută să
extragă informa
ţ
ia semnificativă dintr
-
un text, să o lege de propria via
ţ
ă,
să compare lumea reală cu

cea
fic
ţ
ională
ş
i să
-
ş
i sus
ţ
ină pu
nctele de vedere

cu argumente valide.

A
ş
adar
, lectura este un scop explicit al învă
ţ
ării, de maximă importan
ţ
ă pentru cunoa
ş
tere
ş
i pentru
dezvoltarea personală
a elevului, nefiind
un

mijloc pentru practicarea vocabularului
ş
i a gramaticii.

Exprimarea oral
ă
ş
i redactarea

n privin
ţ
a producerii de mesaje orale
ş
i scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea
intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emo
ţ
ii pe tematici relevante pentru
experien
ţ
ele lor. Succesul unor activi

ţ
i de exprimare depinde de semnifica
ţ
ia lor pentru elev
ul

n
ţ
eles n
individualitatea sa, cu un profil cognitiv
ş
i afectiv propriu. Totodată
,

sunt valorizate experien
ţ
ele de
interac
ţ
iune care pun bazele nu doar pentru comunicarea eficientă, dar
ş
i pentru

socializare.

Temele de redactare
,

precum
ş
i problematicile abordate în producerea orală trebuie să traducă inten
ţ
ii
autentice

din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sa

conduce, a
ş
adar, la
abordări superficiale, la lipsa m
otiva
ţ
iei
ş
i a ncrederii n sine, n propriile idei.

Din acest mot
iv, n prezentul document, produ
cerea de texte orale sau scrise
pune accent pe
relevan
ţ
a contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului copilului, inclusiv prin apelul

la
noile tehnologii. Sunt eviden
ţ
iate, de asemenea, situa
ţ
ii n care, pentru a se exprima, elevii pot f
o
losi
ş
i alte
coduri n afara codului lingvistic

(de ex
emplu
, desene, colaje, ritm).

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

11

Modelul comunicativ
-
func
ţ
ional
ş
i abordarea con
ţ
inuturilor


n docum
entul de fa
ţ
ă
,

categoriile de con
ţ
inut sunt preluate din
tre cele stipulate n
Recomandarea
Parlamentului European

pentru

formarea competen
ţ
elor
cheie. Con
ţ
inuturile sunt tratat
e
ca bază de operare
pen
tru structurarea competen
ţ
elor, nu ca scopuri n sine.


n privin
ţ
a elementelor de construc
ţ
ie a comunicării, am optat pentru
intuirea regularită
ţ
ilor
din
mesajele

vehiculate,
pentru
iden
tificarea acestora
n context. Propunem ca s
esizarea semnifica
ţ
iei
categoriilor gramaticale

ş
i a claselor morfologice să se re
alizeze prin jocuri de imagina
ţ
ie
ş
i prin

analogii
reprezentative
.

De exemplu,

putem pleca să explorăm spaţiul galactic şi în cele din urmă vom ajunge pe o
planetă unde vom poposi. Acolo nimic nu seamănă cu Terra. Va trebui să inventăm nume pentru tot ceea

ce
vedem. Vom constata c
ă

toate aceste nume au anumite caracteristici exact ca acelea din lumea noastră. Şi
pentru că toate acestea trebuie să aibă un nume le
-
am spus

substantive .

Exemplul de mai sus ilustrează că, î
n acest mod, modelul comunicativ
-
fun
c
ţ
ional poat
e fi aplicat
efectiv n

clasă.

Demersul constructivist
,

adoptat n contemporaneitate, presupune, a
ş
adar, explorarea de către elevi a
realită
ţ
ii comunicării în acela
ş
i mod în care au făcut
-
o n trecut a
ceia care au scris gramaticile, n
u cu scopu
l
de a scrie ei


elevii


alte tratate
, ci de a

comunica eficient, responsabil.


Liste orientative de autori şi texte


Clasa

a

III
-
a

И. Михаилов
-

Зима пришла


А. Прокофиев
-

На горке


Иван Никитин
-

Зимнеяя ночь в деревне


Сергей Макеев
-

Ляля стала жит
ь в деревне


Разговор во время дождя (сказка быль)

Константин Ушинский
-

Чужое яйцо

П асха

В. Степанова
-

Как Живёте
?

Л
е
в Николаевич
ь

Толсто
й

-

Лебеди, Лев,
В
олк и лисица

Антон Чехов
-

Медведь

Колобок

-

Русская народная сказка

Весна
,
Жизнь леса
,
Пчёлы и в
едмежонок
,

Птичьи домики
,

Как хорошо дарить подарки
,
Подарок маме
,

Три желании
,

Цветы
,

Весёлый магазин
,
Чёрное море
,

Дельта Дуная
,

Наша страна


Clasa a III
-
a

Listă de autori şi opere

traducere
în limba română

I. Mihailov
-

A venit iarna

A Procofiev
-

Pe d
erdelu
ş


I. Nichitin
-

O noapte de iarna la
ţ
ară

S. Makeev
-

Lealea la
ţ
ară

Discu
ţ
ie în timpul ploii (poveste populară)

C. U
ş
inski
-

Oul străin

Pa
ş
tele

V. Stepanova
-

Cum trăiţi?

L.N.Tolstoi
-

Lebedele

L.N.Tolstoi
-

Leul, lupul şi vulpea

Anton C
ehov
-

Ursul

Turtiţa
-

Poveste populara

Primăvara,
Viaţa pădurii,
Albinele şi ursuleţul, Căsuţele păsărelelor, Cât de bine e sa faci daruri, Dar pentru
mama, Trei dorinţe, Florile, Magazinul vesel, Marea Neagră, Delta Dunării,

Ţara mea.


C
lasa a IV a

Здравствуй школа

Маша и медведь

-

русская народная сказка

Евгений

Чарушин
-

Как Томка научился плавать


Лев Толстой

-

Пастух


Косари

-

Иван Суриков

Владимиру Крупину
-

День деньской


Константин Ушинский
-

Спор ж
ивотны

Лев Толстой
-

Волк и журавль

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

12

Лев Толст
ой
-

Два товарища
-


Гуси лебеди

-

русская народная сказка

Сергей Есенин

-

Берёза

Лев Толстой
-

Волк и старуха

Зимовье

-

русская народная сказка

Иван Бунин

-

Первый снег


Где охота да труд,там поля цветут

Сергей Барузбин
-

Наша
мама

Юрий Яковлев

-

Колыбел
ьная

Интересная книга

Зинаида Александрова
-

Новая сталовая

Заячьа избушка

-

русская народная сказка

Зинаида Александрова

-

Венок

Весёлый алфавит

Библия в простых рассказах

-

тексты для самостоятельного чтения


Clasa a IV
-
a

Listă orientativă de autori şi t
exte

traducere
în limba română

Bun găsit,

şcoală!

Maşa şi ursul

-

Poveste populară rusească

Evghenii Cearuşin
-

Cum a învăţat Toma să înoate

Lev Tolstoi
-

Păstorul

Ivan Suricov
-

Cosaşii

O zi specială


După Vladimier Crupin

Constantin Uşinschi
-

Cearta a
nimalelor

Lev Tolstoi
-

Lupul şi cocorul

Lev Tolstoi
-

Doi prieteni


Lebedele
-

Poveste popular
ă rusească

Serghei Esenin
-

Mesteacănul

Lev Tolstoi
-

Lupul şi bătrâna

Căsuţa de iarnă
-

Poveste populară rusească

Ivan Bunin
-

Prima zăpadă

Unde
-
i muncă şi vo
inţă, acolo înfloresc câmpiile

Serghei Baruzbin
-

Mama noastră

Iurii Iacovlev
-

Cântec de leagăn

O carte interesantă

Sufrageria cea nouă

Coliba iepuraşului
-

Poveste populară rusească

Zenaida Alexandrova
-

Coroniţa


Biblia n povestiri sim
ple
-

Texte pentru lectura individuală

Listă

de site
-
uri utile

http://festival.1september.ru/

http://vaniorolap.narod.ru/theme11.html

http://www.e
-
reading.me/chapter.php/97816/70/Voiitina_
-
_Shpargalka_po_obshchim_osnovam_pedagogiki.html

http://vaniorolap.narod.ru/theme12.html

http://loopy.ru


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

13

Practici de succes


4
-
й класс. Литературное чтение. Обобщающий урок по теме "Сказочный мир А.С. Пушкина"


Цели:




Обобщить знания учащихся об А.С .Пушкине, его твор
честве и сказках.



Учить выделять главное, значимое.



Учить мыслить самостоятельно.



Расширять словарный запас.



Развивать память, мышление, внимание.



Развивать творческие способности.



Прививать любовь к поэзии.


Оборудование:




Портрет А.С. Пушкина.





Осенние листья.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

14





Выставка книг.



Рисунки.


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

15




Поделки.


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

16





Игра.


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

17



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

18



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

19




Зеркало.




Яблоки.



Пакеты.

Эпиграф к уроку.
©Сказка ложь, да в ней намек! Добрым молодцам урок…ª

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

20

Ход урока

I. Организационный момент.

Готовность к уроку.

II. Домашнее задание:

Выучить наизусть отрывок
(16
-
20 строк)

из любой ска
зки

А.С. Пушкина
(на выбор)
.

III. Тема:

©Сегодня у нас обобщающий урок по теме: ©А.С.Пушкин. Сказочный мир А.С.Пушкинаª


IV. Цели:

Мы подведем итог: Чему учат сказки А.С.Пушкина. И в чем же заключается сила и красота сказочного
мира поэта.

V. Слово учителя.

(На ф
оне музыки


флейта)



Пушкин! В это имя навечно влюблена Россия, его заветный образ дорог и близок каждому человеку.



как солнечный луч он входит в наше детство, и с тех пор мы помним его сказки и стихи.



в годы учения Пушкин помогает нам войти в вели
чественный мир истории нашего Отечества,
помогает понять нам самих себя, наш национальный характер и культуру.



в годы зрелости и опыта мы вновь перечитываем Пушкина и находим в неиссякаемом роднике его
творчества новые силы для борьбы, черпаем живительн
ые запасы бодро
сти, мужества и жизненной
силы.

VI. Стихи о Пушкине читают дети:

1.

Вновь с трепетом я открываю любимую книгу мою

И вмиг обо всем забываю и слезы поэзии пью.

2.

О, Пушкин!

Ты сердце тревожишь стихом неземной чистоты…
!


3.

Века летят, года летят, но

Пушкин тем же остается.

Его стихи, как трель звенят и в сердце наше тихо льются.

4.

И каждый раз нам Пушкин нов, его читаем снова, снова.

И каждый из его стихов мы наизусть учить готовы.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

21

5 групп

По одному человеку от группы рассказывают наизусть + рисованн
ость стихов.



Лукоморье;




Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

22





Зимняя дорога;






Зимнее утро;

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

23






Зимний вечер;



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

24






Опрятней модного паркета.



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

25



VII. О Няне:



Близ
ким другом и наставником у Александра Сергеевича была его няня


Арина Родионовна
Яковлева.

Пушкин всю жизнь питал к ней особенную любовь. Не только преданностью и заботливостью
завоевала она доверие, привязанность и уважение. Она была ©настоящей представи
тельницей
русских няньª, мастерски говорила сказки, знала народные поверья, сыпала пословицами и
поговорками. Своими рассказами и сказками она вводила Пушкина в мир старины, народного быта и
народной поэзии.

Своей няне Арине Родионовне Пушкин посвятил стих
отворение.



Стихотворение ©Нянеª:

Подруга дней моих суровых, голубка дряхлая моя!

Одна в глуши лесов сосновых давно, давно ты ждешь меня.

Ты под окном своей светлицы горюешь, будто на часах,

И медлят поминутно спицы в твоих наморщенных руках.

Глядишь в за
бытые вороты на черный отдаленный путь:

Тоска, предчувствия, заботы теснят твою всечасно грудь.

VIII. Пушкин собирал и записывал произведения народного творчества и
создавал новые свои произведения.


?


Какие жанры использовал Пушкин в своем творчестве?
(
Стихи, басни, поэмы, романы, оды,
элегии, комедии, сказки)
.

?


Какое время года было у Пушкина любимым?
(Осень)
.

Стихотворение ©Осеньª:

Люблю я пышное природы увяданье,

В багрец и золото, одетые леса.

В их сенях ветра шум и свежее дыханье,

И мглой волнист
ою покрыты небеса,

И редкий солнца луч, и первые морозы,

И отдаленные седой зимы угрозы.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

26

IX. Какие сказки написал А.С.Пушкин? Перечислите их.


и др. рисунки к иг
ре (см. выше)

1.

Сказка о рыбаке и рыбке.

2.

Сказка о попе и о работнике его Балде.

3.

Сказка о мертвой царевне.

4.

Сказка о золотом петушке.

5.

Сказка о царе Салтане.

6.

Сказка о медведихе (не дописанная, не успел из
-
за гибели).



Стихи о сказках.

1.

Узнал про лукоморь
е я в пять лет,

Не ведая, что Пушкина уж нет,

Но больше сотни лет его стихи,

И взрослым, и ребятам


всем близки!

2.

Его стихи, поэмы, сказки

Мы не устанем повторять.

И жизни солнечные краски,

В них будем находить опять!

X. Распределение сказок по группам.

(5 групп)



Каждой группе предоставляется пакет с предметом, относящимся к определенной сказке.
(зеркало,
орех, игрушка


чертенок или конь, петушок, рыбка).




Задание:

1.

По предмету, который в пакете, определить, к какой сказке он относиться (та
йком от других
групп).

2.

Составить к данной сказке опорные слова.

3.

По опорным словам другие группы отгадывают название сказки.

4.

Отгадали


предмет на стол.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

27

XI. Физ. минутка.

Игра
-
соревнование.

Разрезное лото.





























и др. рисунки к

игре (см. выше)


На доске:

нецветные иллюстрации к сказкам.

Каждой группе


своя сказка.

Каждый участник из каждой группы выбегает к доске, берет цветную карточку и прикрепляет ее в
соответствующее место на нецветную иллюстрацию, чтобы нецветная иллюстрац
ия стала цветной.


XII. Классификация рисунков.

(Дети заранее к уроку рисуют рисунки к сказкам)
.


и др.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

28

Распределение рисунков в соответствие с названием сказк
и.


XIII. Работа с текстами.


У каждой группы тексты.


1.
Сказка о мертвой царевне:






Словарная работа

(карточка со словами)
:




жениться
=a se căsători



свойство




Беседа:



Почему царю пришлось на другой?
(жена умерла).




Какова она была из се
бя?
(подтвердите словами из текста).




Какое имело зеркальце?
(умело говорить).




Какими словами царица обращалась к волшебному зеркалу
(по ролям)
:

Свет мой, зеркальце, скажи, да всю правду доложи,

Я ль на свете всех милее, всех румяней и белее?



По какой пр
ичине царица рассердилась на зеркальце?
(за то, что оно хвалило молодую
царевну)
.



Найдите описание молодой царевны в тексте и прочитайте.



Почему царица решила избавиться от царевны?



Чем закончилась прогулка царевны с Чернавкой?



Как отреагировали богаты
ри на появлении в доме гостя? Прочитайте.



Что ответило зеркальце в конце сказки злой мачехе?
(ты прекрасна, спору нет, но царевна
все ж милее, все ж румяней и белее).




Почему оно так ответило?
(добро побеждает зло).




Чтение по ролям второй встречи царевны

с Чернавкой.



К кому обращался Елисей при поисках царевны?



Какая пословица отражает смысл данной сказки? ©Не рой яму другому, сам в нее попадешьª.



Чему учит сказка?
(любви, верности, состраданию, преодолению трудностей).



?


В каких сказках Пушкина вс
тречалось море?



2. Сказка о рыбаке и рыбке:




Словарная работа

(карточка со словами):



старик



очи



жадность



невежа




Беседа:



Сколько раз ходил старик к морю?



Опишите, каким было море первый раз, второй раз, третий раз. Подтвердите словами из
текста.



Почему оно менялось таким образом?
(как человек, рыбка выражала свое недовольство,
свой гнев через бурю на море).




За что была наказана старуха?
(жадность, жажда власти и богатства).




А за что был наказан старик?
(не выдержал испытания, не перечлив, не мо
г постоять за
себя).




Пословица.



В каких сказках за эти же качества были наказаны герои?
(о попе, о царе Салтане (сестры).



3. Сказка о попе и о работнике его Балде:




Словарная работа

(карточка со словами)
:



c
купой

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

29



хитрость




ловкость




поп




Беседа:



Каким образом Балде удалось добыть оброк?
(состязание с чертенком).




Какие качества ему понадобились?
(смекалка, хитрость, ловкость).




Пословица: ©Скупой платит дваждыª.


4. Сказка о царе Салтане:




Словарная работа

(карточка со словами)
:



б
елка



царевна


лебедь



чародей




Беседа:



Какие чудеса происходили в этой сказке?
(белка, царевна


лебедь, город).




Прочитайте о них.



За что наказаны сестры?
(зависть).




Пословица: ©Не рой яму другому, сам в нее попадешьª.


5. Сказка о золотом петушке:




Словарная
работа

(карточка со словами)
:



обещания




ратные дела






Беседа:



За что был наказан царь Дадон?
(не выполнил обещания).




В чем оно заключалось?



Пословица: ©Лучше сделать не обещав, чем, обещав, не сделатьª.


XIV. Выставка поделок.



Какие герои, и из к
аких сказок вам понравились больше всего и почему.


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

30

XV. Викторина.

?


Из каких сказок эти строки?



В синем небе звезды блещут,

В синем небе волны хлещут.
(©О царе Салтанеª.)



Буду служить тебе славно,

Усердно и очень исправно.
(©Сказка о попе и о работ
нике его Балдеª. Балда)



Я ль на свете всех милее,

Всех румяней и белее?
(©Сказка о мертвой царевнеª. Царица).



Горе мне!

Попались в сети оба наших сокола!
(©Сказка о золотом петушкеª. Царь Дадон).



Месяц под косой блестит, а во лбу звезда горит.

А сама
-
т
о величава, выступает будто пава,

А как речь то говорит, будто реченька журчит.
(©Сказка о царе Салтанеª. Описание царевны)

XVI. Беседа.




Что кричал петушок, сидя на спице?
(Кири
-
ку
-
ку. Царствуй лежа на боку).




Расплачиваясь с Балдой, поп подставил лоб.
Что приговаривал Балда с укоризною?
(Не
гонялся бы ты, поп, за дешевизною).




Какими словами начинается ©Сказка о рыбаке и рыбкеª?
(Жил старик со своею старухой у
самого синего моря).




Как начинает Пушкин сказку о царе Салтане?
(Три девицы под окном пряли п
оздно вечерком).




Какими словами заканчивается сказка о золотом петушке?
(Сказка


ложь, да в ней намек…
Добрым молодцам урок…).



Вывод:

Что и послужило эпиграфом к нашему уроку.


XVII. Обобщение:




Почему сказка ложь?
(вымысел).




Что за намек, за урок сл
едует извлечь из сказки?
(сказка


вымысел, но нужно всегда
помнить, что хорошие дела и поступки дороже лжи и клеветы).


XVIII. Итог:




Что объединяет эти сказки?
(волшебные чудеса, превращения).




Докажите.



Чему учат эти сказки?
(Доброте, любви, верности,
борьбе за справедливость, не
отступать перед трудностями, преодолению препятствий. Высмеивается зло, жадность,
скупость, клевета, зависть, невежество).




В чем же сила и красота этих сказок?
(Добро побеждает зло).



X
IX. Заключен
и
е
:


ДЕТИ ПОЛУЧАТ УХОДНОЙ БИ
ЛЕТ НА КОТОРОМ ПОДПИШУТ
:


Больше всего мне нравилось в пушкинских сказсках
........ 


Хотелось бы ещо узнать о
............ 


Мой любимый персонаж из сказок Пушкина это
...... 


Если бы я смог
,
я изменил бы
........ 


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

31

XX.
Домашнее задание

Если бы вы встретили Пу
шкина
,
какие бы вопросы были бы к нему?Составте воображаемый
интервью с автором и запишите несколько вопросов для него
.



Practici de succes


traducere în limba română


Clasa a IV
-
a


Tema:
n lumea pove
ş
tilor lui A. S. Pu
ş
kin

ţ
e:

2.1
.

Descrierea u
nui personaj dintr
-
o carte/ dintr
-
un film /a unui personaj imaginar, urmărind un set de repere

2.2
.

Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin

2.4
.

Iniţierea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de
grup

3.4
.

Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii

4.3
.


4.4
.

Prezentarea pe scurt a unei întâmplări / secvenţe dintr
-
o poveste/ dintr
-
un film/
desen animat / a unei
activităţi pornind de la întrebările investigatorului perfect

Mijloace
:



Portretul lui A.S. Puşkin





Frunze de toamnă

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

32





Expoziţie de carte a lui A. S. Puşkin



Desenele copiilor


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

33




Lucrări educaţie tehnologică


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

34





Jocul


Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

35




Oglin
da
.




Mere



Pungi

Desfăşurarea lecţiei

I.
Moment organizatoric

Toţi elevii se
pregătesc pentru începerea orei.

II. Verificarea temei:

Recita
rea unor fragmente,

la alegere,
din poveştile preferate a
le

lui A.S. Puşkin

III. Anunţarea temei:


Astăzi, noi, vom

discuta despre A.

S.

Puşkin
,
Lumea poveştilor lui Pu
ş
kin
.



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

36



IV.
Anunţarea competenţelor
:


Astăzi, ne vom da seama ce putem învăţa din poveştile lui A. S. Puşkin şi în ce constă puterea şi
frumuse
ţea lumii minunate a poveştilor. 


V. Desfăşura
rea lecţi
ei (captarea atenţiei)


(pe fond muzical)

-

Puşkin! De acest nume s
-
a îndrăgostit Rusia


chipul său este cunoscut fiecărui om
.

-

El vine în copilăria noastră ca o

nălucă
 .

-

Intră în copil
ăria noastră ca o rază de soare
, iar de atunci ne amintim mereu de

poveştile şi poeziile lui
.

-

În timpul şcolii, Puskin ne ajută să intrăm în lumea maiestuoasă a istoriei ţării, ne ajut
ă să ne înţelegem pe
noi înşine.

-

n anii de maturitate recitndu
-
l pe Puşkin vom găsi puteri inepuizabile de a lupta cu viaţa, de a av
ea curaj
şi vitalit
ate.


VI.
Poezii recitate de elevi
:

1
.


Din nou, cu emo
ţ
ie deschid cartea mea iubit
ă


Si

pentru o clipă uit de toate şi
lacrimile poeziei sorb
. 

2.


О
,

Pu
ş
kin!



l mi
-
l tulburi cu versurile
-
ţi

prea
curate
!


3.


Secolel
e zboară,

anii zboară
, dar Pu
ş
kin rămâne acela
ş
i.



Versurile sale,

sună precum
trilul
ş
i se revarsă uşor
n
inimile noastre
. 

4.


D
e fiecare dată

versurile lui Pu
ş
kin ni se par

noi, le citim
ş
i le recitim


Ş
i

ne place
iar şi iar

să le memorăm
.


Se împarte clasa în cinci grupe: Liderul grupei prezintă conţinutul versurilor însoţit de imaginea
reprezentativă
.



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

37




Marea






Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

38



Drumul prin zapadă






Dimineaţa de iarnă



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

39





Seara de iarnă





Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

40





Gscanul








Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

41

VII.
Despre
-

bonă
:


ropiat şi mentor i
-
a fost lui Alexandr Sergheevici Puşkin doica lui
-

Arina Radionovna.

Puşkin toată viaţa a simţit o dragoste specială pentru ea. Nu numai cu încredere şi afecţiune a
câştigat ea respectul său,dar mai ales cu poveştile şi povestirile pe ca
re i le zicea lui Puşkin, introducandu
-
l
n lumea an
tichităţii, a vieţii cotidiene
şi a poeziei populare.

Bonei, Arina Rodionovna, Puşkin i
-
a dedicat o poezie
.


Poezia


Bona
:


Singură în pădurile de pin mă

aştepţi,

tu iar şi iar

Şi la fereastra casei stai tristă ore întregi.

Numeri clipitele frngndu
-
ţi mainile
-
ţi aspre

Privind spre poarta uitată pe drumul negru îndepărtat

Grijile, premoniţiile iţi apasă sufletul
.


VIII.
Opera lui
Puşkin

?


Ce genuri lit
erare foloseşte Puşkin
?
(
Poezii, fabule, romane,

ode, elegii, comedii, poveşti).

?


Care este anotimpul preferat a lui Puşkin
?
(Toamna)
.

Poezia Toamna:

Iubesc luxurianta natură

Îmbrăcată în aur
ş
i aramă
!

Şi vântul jucauş
...

şi respira
ţ
ia

proaspătă

a na
turii!

Şi
cerurile

nce
ţ
o
ş
ate,

Ş
i razele soarelui
zgrcite
ş
i primele nghe
ţ
uri
,

Ş
i amenin
ţ
ă
rile îndepărtate ale iernii argintii

!

IX.
Ce poveşti a scris A.S. Puşkin
?
Enumeraţi
-
le:



Povestea peştişorului de aur



Poveste despre un preot şi despre sluga lui,

B
aldo



Povestea despre prinţesa adormită



Povestea cocoşului de aur




Povestea ţarului Sultan



Povestea ursoaicei

(
n
-
a reuşit s
-
o termine din cauza morţii
).




Versuri despre poveştile sale
.

Am aflat despre miracolele mării

abia
la cinci ani

Ne
ş
tiind că Pu
ş
kin

nu mai este
printre noi,

V
ersurile sale

însă

şi după atâţia
ani

Ne sunt att de aproape
ş
i celor mici

şi celor mari

Versurile
, poemele, pove
ş
tile

sale

Nu obosim să le repetăm
.

Ş
i
ale vi
e
ţ
ii
raze culorate
,

Noi
în ele vom găsi mereu, mereu
!



X. Dirijarea

învăţării

(5 grupe)

-
fiecare grupă primeşte câteva obiecte care apar în poveşti (oglindă,

mere, nucă, jucărie
-
cal, cocoş, peştişor)



Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

42


Cerinţe:

Fiecare echipă trebuie să recunoască povestea după obiectul primit. Să găsească cuvinte specifice po
veştii
recunoscute.
Alte grupe trebuie să recunoască după cuvintele găsite despre ce poveste este vorba fără să
vadă obiectul. După ce ghicesc povestea, obiectul se pune pe masă
.


XI. Energizarea activităţii

Joc
-

concurs

Puzzle



vezi anexele sus

Pe tablă

sunt prezentate imagini alb
-
negru despre conţinutul poveştilor

Fiecare grupă are imaginea ei din poveste. Câte un membru al grupei trebuie să iasă la tablă şi contra
cronometru să lipească peste ilustra
ţ
ia alb negru părţi din Pu
z
zle ca imaginea să se colo
reze. C

ştigă
echipa care reuşeşte să termine prima.


XII. Clasificarea lucrărilor.

(Copiii pregătesc din timp pentru lecţie lucrări despre poveştile lui Puşkin
.
)

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

43



Fiecare grupă trebuie să lipească lucrarea în dreptul titlurilor poveştilor scrise pe tab

.


XIII. Analiza textului

Fiecare echipă primeşte câte un text
.

1.

Povestea despre prinţesa adormită



Cuvinte necunoscute

:

elevii cu ajutorul dicţionarului găsesc explicaţia cuvintelor



жениться
=

a se căsători



свойство
=

proprie
tate




Discuţii
:



De ce împăratul a trebuit să se însoare
?
(
I
-
a murit împărăteasa
)



Ce fel de om era
?
(
Alegeti răspunsurile din text)



Ce puteri avea oglinda
?
(
Ştia să vorbească
)



Ce cuvinte folosea împărăteasa cînd utiliza oglinda?

(
citesc pe roluri
)
:

Lumin
a mea, oglinda, oglin
da,
spune
-
mi, deci tot adevărul
!!!



Care a fost motivul pentru care s
-
a supărat pe oglindă
?
(
pentru că aceasta o lăudat
-
o pe fiica
împăratului
)



Găsiţi descrierea tinerei prinţese în text şi citiţi fragmentul.



De ce împărăteasa a căutat
să scape de prinţesă
?



Cum s
-
a încheiat plimbarea cu prinţesa
?



Cum au reacţionat toţi când a sosit oaspetele
?
Citiţi fragmentul
.



Ce răspuns i
-
a d
at oglinda la sfârşitul de basm,
mamei vitrege? (
Tu esti frumoas
ă
, fără îndoială, dar
printesa este cea mai f
rumoas
ă

dintre toate)



De ce i
-
a răspuns aşa
?
(
Binele învinge răul
)




Citiţi pe roluri a d
oua întâlnire dintre împărăteasă

şi prinţesă
.



Cui se adresa Elisei când căuta prinţesa
?



Care este morala poveştii
?
(

Nu săpa groapa altuia că ai putea să cazi tu în e
a

)




Ce învăţăm din poveste
?


?


În ce poveşti ale lui Puşkin întâlnim marea
?


2

.Povestea despre Pescar şi peştişorul auriu




Vocabular

(
):

elevii cu ajutorul dicţionarului găsesc explicaţia cuvintelor
.




старик
=

bătrânel



очи

=

ochii



ж
адность

=

lăcomie



невежа

=

incultură,

impoliteţe




Discuţii




De c
te ori s
-
a dus bătrânul la mare?



Descrieţi cum era marea prima,

a doua şi a treia oară, folosind expresii din text
.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

44



De ce se transform
ă
marea
?
(
ca şi omul
,
peştişorul auriu


ş
i

manifesta ne
mulţumirea
,
necazul prin
valurile mării
).




Pentru ce a fost pedepsită bătrâna
?
(
lăcomie,

dorinţa de îmbogăţire şi putere
)




Dar bătrânul,

de ce a fost pedepsit
?
(
Nu a reuşit sa treaca probele
,
nu
a

ştiut să se apere
)



Proverbul
.



n ce alte povesti personaje
le au fost pedepsite pentru aceste trăsături
?
(
Preotul
,
Regele Salman
,

S
urorile)


3.
Povestea despre preot si
despre sluga lui,

Baldo




Activităţi de vocabular

(
)
:
elevii cu ajutorul dicţionarului găsesc explicaţia cuvintelor
.



c
купой
=

a
var



хитрость

=

viclenie



ловкость

= agilitate



поп
=preot



Cum a reuşit Baldo să obţină dijma?
?
(
întrecerea cu drăcuşorul
)



Ce trăsături l
-
au ajutat
?
(
isteţimea
,
viclenia
,
agilitatea
)




Proverbul


Zgârcitul plăteşte de două ori
 .


4.
Povestea despre regele Salta
n




Activităţi de vocabular

(
)
:



б
елка

= veveri
ţ
a



царевна


лебедь

= prin
ţ
esa
-
lebad
ă



чародей

=

magician



Discuţii




Ce minuni se petreceau în aceasta ţară?
(veveriţa,

prinţesa
-
lebădă,

oraşul)



Citiţi despre ele
.



De ce sunt pedepsite suror
ile
?
(
invidie
)



Proverbul


Nu săpa groapa altuia,
ai putea să cazi singur în ea! 


5.
Povestea despre cocoşul de aur






Activităţi de vocabular

(
)
:

elevii cu ajutorul dicţionarului găsesc explicaţia cuvintelor



обещания

= promisiune




Dis
cuţii




De ce a fost pedepsit regele Dadon
?
(
Nu şi
-
a ndeplinit promisiunea
).




Cum s
-
a finalizat aceasta?



Proverbul:


Mai bine să faci fără să promiţi,

decât să promiţi fără să faci
 .


XIV.
Expunerea lucrărilor



Ce personaje v
-
au plăcut cel mai mult, din
ce poveşti fac parte? Argumentati răspunsul.

Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

45


XV.

Victorina

-

Cine ştie, câştigă!


?


Din ce poveşti fac parte versurile
?



Pe cerul senin strălucesc stelele
,

Pe cerul senin valurile spumegă

(
Povestea despre împăratul Sultan
)



Te voi asculta cu atenţie
Буду

служить

тебе

славно
,

Cu inima iti voi îndeplini dorinţa
.
(
Povestea despre preotul şi muncitorul

)



Cine este cea mai iubit
ă

Я

ль

на

свете

всех

милее
,

Cea mai frumoasă pe lumea asta
?
(
Povestea Împărătesei adormite

)



Am o supărare
!

S
-
au prins n se
tcă ambii şoimi
!
(
Povestea cocoşului de aur
)



Luna sub păr îi străluceşte, iar în frunte îi luminează steaua.

Iar când povesteşte, parcă curge un râuleţ

(
Povestea despre împăratul Sultan
)


XVI.
Răspundeţi corect:



Ce cânta cocoşul stând pe gard
?
(Cu
-
cu

ri
-
gu!!! Condu ţara culcat
).




Cum s
-
a împăcat Baldo?



Cu ce cuvinte ncepe povestea


Peştişorul de aur
?
(
Trăia odată un bătrân cu bătrâna lui pe malul
mării)



Cum începe Puşkin

Povestea împăratului Sultan?


(
Trei fete torceau la fereastră într
-
o seară târ
zie
)



Cu ce cuvinte se t
er
mină

Povestea cocoşului de aur

?
(
Povestea nu
-
i o minciună, din ea învăţăm


e o lecţie pentru toţi).


XVII.
Asigurarea retenţiei şi a transferului



Ce învăţaţi din poveşti
?
(
Totdeauna Binele învinge Răul)



Ce au în comun toate poveş
tile?

(prezenţa pesonajelor cu puteri supranaturale) Argumentaţi
.




Care e rolul acestor poveşti
?
(
Ne învaţă să fim buni, cinstiţi , să nu cedăm în faţa greutăţilor să iubim
Binele şi să urâm Răul)




În ce constă puterea şi frumuseţea acestor poveşti?

(Binel
e iese victorios
).




Limba
şi literatura maternă rusă


clasele a III
-
a
-

a IV
-
a

46

XIX.

ncheierea


Copiii vor primi câte un bilet de ieşire pe care trebuie să îl completeze:


Cel mai mult mi
-
a plăcut în povestile lui Puşkin

................................ 


Mi
-
ar fi plăcut să aflu

.................................
................. 


Personajul meu preferat din povestile lui Puşkin este

........................... 


Dacă aş putea,aş schimba

.................................. 


XX.

Tema pentru acasă

Copiii vor avea ca temă s
ă realizeze un interviu imaginar în cazul î
n care s
-
ar întâlni cu Puşkin
.


Copii,

dacă v
-
aţi
ntlni

cu marele scriitor,

ce l
-
aţi întreba?

Realizaţi un interviu în care vă expuneţi
întrebările şi posibile răspunsuri pe care le
-
aţi putea primi.







Grup
ul

de lucru

Liliana Olea

Savin

Ş
coala Gimnazi
al
ă

Sarichioi, Tulcea

Ana

Poliect

Ş
coala Gimnazial
ă

Sarichioi, Tulcea

Nadia

Casian

Inspectoratul Şcolar Judeţean
Tulcea



Приложенные файлы

  • pdf 7627267
    Размер файла: 2 MB Загрузок: 0

Добавить комментарий